Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În gospodăriile aglomerate, planificarea meselor poate deveni un instrument de organizare pentru întreaga familie. Implicarea tuturor în alegerea meniului contribuie la reducerea risipei și la o mai bună coordonare a cumpărăturilor.

Puteți stabili un moment săptămânal în care decideți împreună mesele principale și creați lista de cumpărături. 

Astfel, veți evita dublarea ingredientelor sau intrările spontane la supermarket și veți avea o imagine clară asupra consumului real.

Jurnal de știri

O organizare atentă a frigiderului și a cămării poate prelungi durata de viața a alimentelor, așa că păstrează fructele și legumele în compartimentele dedicate și evită să le amesteci intuitiv.

În frigider, păstrează resturile gătite pe rafturile de sus – unde temperatura este mai constantă –, lactatele și produsele sensibile mai jos, iar în congelator bagă alimentele pe care nu le-ai inclus încă într-o rețetă – precum pâinea, untul, verdețurile sau chiar unele preparate gătite – pentru a le prelungi durata de viață și a reduce risipa.

De asemenea, etichetarea sau notarea datei deschiderii pe anumite produse te poate ajuta să le gestionezi mai eficient.

Andreea Răducan a intervenit în cazul Ana Maria Bărbosu, gimnasta suspendată provizoriu în scandalul de dopaj. Fosta campioană olimpică spune că este frustrant să fii suspendat fără să fii testat pozitiv, dar ca sportiv trebuie să ai unele obligații. Un interviu de Tudor Furdui

Paradă fără echipamente militare la Moscova și o curioasă declarație a lui Vladimir Putin privind posibilul sfârșit al războiului. Presa internațională analizează evenimentele din capitala Rusiei. De asemenea, comentatorii privesc și către noul guvern de la Budapesta, condus de Peter Magyar.

După cum transmite BBC, Putin spune că ar fi dispus să negocieze noi acorduri de securitate pentru Europa și că partenerul său preferat de negocieri ar fi fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder.

Fostul cancelar este un prieten vechi al lui Putin și controversat din cauza muncii sale pentru firmele energetice de stat rusești.

Vladimir Putin susține că Occidentul s-a „prins în capcană” în războiul din Ucraina, observă Le Point. ”Însă la Moscova, absența tancurilor din Piața Roșie și măsurile severe de securitate spun o altă poveste.

Vladimir Putin a menționat, de asemenea, dorința sa de a discuta noi acorduri de securitate. O propunere care este privită cu multe rezerve în capitalele europene”.

Totuși, Kremlinul continuă să ceară retragerea Ucrainei din Donbas ca o condiție pentru progresul păcii, atenționează Kyiv Post.

”Iuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin, a afirmat pe 10 mai că orice înțelegere privind războiul din Ucraina nu va putea avea loc dacă Kievul nu își retrage armata din Donbas. În ciuda acestui ultimatum rigid, Ușakov și-a exprimat încrederea că SUA nu au abandonat calea diplomatică, prezicând că trimisii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, se vor întoarce în curând la Moscova pentru discuții suplimentare”.

Un  punct de cotitură – iată cum caracterizează presa internațională instalarea guvernului de la Budapesta, condus de Peter Magyar.

Euractiv notează că Magyar a promis revizuirea sistemului constituțional pentru a se asigura că puterea nu va mai putea fi niciodată concentrată excesiv.

Printre cele mai urgente priorități se numără deblocarea a miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Citeste siDupă bucurie, guvernul ungar începe lucrul

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe Magyar invocând „speranța și promisiunea reînnoirii în aceste vremuri dificile”.

În ciuda majorității de două treimi a partidului Tisza în parlament, reformele s-ar putea dovedi dificile, comentează Deutsche Welle.  Mai ales că printre ceea ce Magyar a numit „marionetele” [ lui Orban] se numără președintele Tamas Sulyok, procurorul general și mai mulți membri de rang înalt ai sistemului judiciar.

Dacă președintele Sulyok alege să nu demisioneze, ar putea întârzia semnificativ reformele.

Magyar a declarat că una dintre primele sale acțiuni va fi înființarea unei autorități anticorupție și a unei autorități pentru recuperarea activelor. Aceasta din urmă va avea sarcina de a recupera fondurile statului și contractele care au fost acordate în mod necorespunzător loialiștilor lui Orban.

Magyar a anunțat, de asemenea, planuri de a închide mass-media de stat pro-Orban și de a o înlocui cu un nou sistem public de radiodifuziune independent.

Mesajul președintelui Nicușor Dan, cu ocazia Zilei Europei, a stârnit numeroase controverse. Aceasta, pe fondul unei situații politice incerte și în urma anulării vizitei la București a Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Fără îndoială, mesajul președintelui a surprins. Pentru prima dată, un discurs de 9 mai de la Palatul Cotroceni, a conținut critici la adresa unor instituții și politici europene.

Este adevărat, președintele a ținut să amintească progresele remarcabile făcute de România în perioada scursă de la aderare, dezvoltarea economică și socială și pur și simplu faptul că românii trăiesc azi mai bine decât înainte ca țara să intre în UE.

Totodată, el a deplâns faptul că UE și-a neglijat propria apărare și înarmarea, că și-a fixat obiective verzi prea ambițioase sau că a întors spatele energiei nucleare. De asemenea, el a criticat faptul că România nu și-a făcut auzită mai bine vocea în capitalele europene și a susținut un parteneriat al UE cu Statele Unite.

Remarcile președintelui au stârnit critici în spațiul public.

Numeroase voci au considerat acest discurs drept unul eurosceptic, chiar tributar ideologiei MAGA, dominantă în tabăra lui Donald Trump - un președinte care vede în Uniunea Europeană un adversar ideologic.

Criticile au devenit cu atât mai vehemente cu cât festivitățile de Ziua Europei fuseseră anulate, sub motivul incertitudinii politice interne.

Numeroase voci au considerat atitudinea președintelui drept inadecvată pentru o zi de sărbătoare pentru Europa. Ba chiar, că unele afirmații nu sunt acoperite de realitate – de exemplu, nu UE a renunțat la nuclear, ci Germania și Belgia, într-un anumit moment. Dar energia nucleară este considerată în documentele UE drept sursă curată de energie.

Aceiași critici au invocat imediat faptul că președintele nu a mișcat un deget pentru a-l susține pe premierul reformist Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură. Un premier interimar acum care, în paranteză fie spus, a lansat de 9 mai un mesaj cu un mult mai puternic accent european, mizând pe valori și statul de drept.

De partea cealaltă, voci aproape la fel de numeroase au considerat corect mesajul președintelui.

Suntem în UE de aproape 20 de ani. Cu alte cuvinte, ne-am maturizat suficient pentru a putea aborda aspectele politice controversate din cadrul UE. Iar aceasta nu are nimic în comun cu euroscepticismul.

Desigur, în societate mai există un segment semnificativ, acela care contestă Europa instituțiilor și chiar apartenența României la Uniune. A fost, oare, acest segment al societății mișcat de discursul președintelui de Ziua Europei? Foarte greu de spus.

În discursul său, președintele și-a exprimat regretul că subiectul Europa a ajuns să divizeze societatea noastră.

Iată însă că diviziunea se vede acum și în segmentul majoritar în societate, de orientare ”pro-occidentală”, ca să reluăm o expresie mult folosită de Nicușor Dan. Și poate că președintele ar trebui să se gândească serios la acest lucru.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sunt mai multe lucruri de clarificat în ceea ce privește creșterea salariilor la compania cu capital majoritar de stat, Romgaz. În primul rând, trebuie spus că nu guvernul a decis creșterea salariilor, ci doar a fost de acord cu propunerea administratorilor companiei.

De altfel, legislația adoptată anul trecut referitoare la măsurile de reducere a deficitului bugetar, prevede o serie de restricții privind creșterea salariilor la companiile de stat. Astfel, este importantă condiția ca nivelul creșterilor cheltuielilor salariale să fie egal cel mult cu indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026. Din acest punct de vedere, creșterea salariilor la Romgaz respectă regula stabilită prin legislație.

În al doilea rând, nu trebuie făcută o confuzie între „înghețarea” cheltuielilor salariale plătite din fonduri publice și cele din companiile de stat. Deficitul bugetar se reduce prin ținerea sub control a cheltuielilor salariale ale aparatului bugetar, companiile de stat trebuie să aibă independența lor în luarea deciziilor.

Vorbim despre companiile de stat care produc profit și care ajung la performanțe comparabile cu cele ale firmelor private. Am pledat de nenumărate ori pentru companii de stat performante, care să contribuie la dezvoltarea economiei prin locuri de muncă, obținerea de profit și prin respectarea disciplinei financiare. În condițiile în care companiile de stat reușesc să atingă performanțe egale cu cele ale firmelor private sau chiar ale companiilor europene din aceeași industrie, este logic să existe un nivel apropiat de salarizare.

Desigur, știm că în companiile de stat, la fel ca în instituțiile publice, este o supraîncărcare a schemei de personal și că nu se respectă în totalitate criteriile de performanță. De asemenea, influența politică este în continuare prezentă, sub diverse forme. Dar, din acest punct de vedere, este obligația managementului companiei să reducă numărul celor angajați pe alte criterii decât cele profesionale.

Mai direct spus, companiile de stat care nu produc pierderi, nu au datorii la bugetul de stat, nu primesc subvenții, care au o cifră de afaceri pe măsura industriei în care activează și un profit semnificativ ar trebui să aibă o anvelopă salarială la nivelul companiilor concurente și creșteri salariale raportate la inflație. Romgaz este în această situație.

La sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a publicat o analiză detaliată a companiilor de stat. În sinteză, rezultatele sunt următoarele: din 1.107 companii de stat care au raportat, în anul 2024, rezultate financiare complete, 904 firme se autofinanțau, fără să aibă nevoie de subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetul local și 203 primeau bani publici.

Analiza Băncii Mondiale arată că în materie de cheltuieli salariale cele 203 firme subvenționate au aproximativ aceleași cheltuieli salariale totale cu cele 904 companii care nu beneficiază de subvenții de la stat. Trebuie spus, însă, că din cele 904 companii care se autofinanțează, 223 au înregistrat pierderi în anul 2024.

Este loc de îmbunătățiri ale performanțelor companiilor de stat. Ceea ce s-a spus de nenumărate ori în ultimii ani este valabil și anume că în multe cazuri influențele politice parazitează firmele de stat. Dar analiza guvernelor trebuie să fie direcționată de la caz la caz între companiile care primesc subvenții, cele care înregistrează pierderi și cele care fac profit.

Raportul Băncii Mondiale arată că Romgaz este a doua cea mai profitabilă companie de stat, după Hidroelectrica. Totodată, firma are în față proiecte majore, respectiv, Neptun Deep, finalizarea centralei de la Iernut (județul Mureș), preluarea Azomureș și extinderea ca furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Pentru aceste proiecte este nevoie de angajați motivați și bine pregătiți profesional.

Corvinul Hunedoara revine în prima ligă după 34 de ani, o reușită istorică, la 5 ani după sărbătorirea centenarului clubului. Până anul acesta Corvinul nu a a avut drept de promovare, iar performanța de acum vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu, omul care a păstorit echipa la începutul anilor '80.

Corvinul Hunedoara, clubul de fotbal scos din anonimat la sfârșitul anilor 70 de Mircea Lucescu, este în sărbătoare. Echipa a reușit să devină prima promovată în Superligă după ce a învins-o miercuri pe FC Voluntari cu 2-0, scor stabilit încă din prima repriză. Corvinul și-a asigurat matematic promovarea, cu două etape înainte de finalul play-off-ului Ligii a 2a. Revenirea pe prima scenă are loc după o absență de 34 de ani și vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu. Acesta a venit în 1977 de la Dinamo la Hunedoara și din postura de jucător-antrenor a contribuit enorm la afirmarea clubului în fotbalul românesc. Practic, Corvinul se identifică cu Lucescu și invers. Fostul selecționer a lăsat cu limbă de moarte primarului din Hunedoara, Dan Bobouțeanu, obiectivul promovării. Acest lucru le-a fost reamintit fotbaliștilor în vestiar imediat după victoria cu Voluntari.

Primăria din Hunedoara  s-a mișcat eficent în ceea ce privește echipa de fotbal. Va contribui substanțial la construcția noului stadion care va avea o capacitate de 11.000 de locuri și care ar putea purta numele lui Mircea Lucescu. În plus, a găsit forma de organizare care să-i permită clubului să primească licența pentru Superligă. Echipa nu a avut acest privilegiu anul trecut deși ar fi putut obține din punct de vedere sportiv promovarea. Chiar și așa, Corvinul a câștigat în 2024 Cupa României învingând în finală pe Oțelul Galați și a participat chiar în preliminariile Europa League unde a reușit să elimine pe Pacs din Ungaria, însă a fost eliminată de Rijeka din Croația. Retrogradată în preliminariile Conference League , echipa din Hunedoara a pierdut ambele partide cu FC Astana, echipa din Kazakstan reușind un an mai târziu calificarea în grupa principală de Champions League. La nivelul lotului, arhitectul este impresarul Bogdan Apostu, care i-a pus la dispoziție antrenorului Florin Maxim o echipă bună. Maxim a venit la echipă în anul centenarului 2021 și este considerat artizanul succeselor hunedorenilor. Deși nu este un tip care se exteriorizează Florin Maxim era extrem de bucuros după victoria cu Voluntari sinonimă cu promovarea.

Și mijlocașul Ronaldo Deaconu era în culmea fericirii după acest succes, el reușind și anul trecut o promovare cu Unirea Slobozia în Superligă. Acum a recidivat cu Corvinul.

Se întâmplă ca o schimbare în zona politică să aducă în rândul cetățenilor speranța că lucrurile se vor îmbunătăți și pentru ei. Probabil că este cazul și în ceea ce privește schimbarea guvernului decisă prin votarea moțiunii de cenzură în Parlament.

Numai că unele lucruri din economie rămân neschimbate. De exemplu, nevoia de finanțare pentru acest an este de aproximativ 264 miliarde de lei, o sumă imensă. În plus, evoluția dobânzilor la împrumuturile statului român nu este deloc favorabilă, ceea ce înseamnă că nivelul costului de împrumut va crește.

De altfel, Trezoreria statului paria pe reducerea dobânzilor la începutul anului mizând pe efectele reducerii deficitului bugetar de anul trecut. A fost un calcul care a ieșit: la sfârșitul lunii februarie a.c., randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani ajunsese la 6,25%, un nivel redus pentru România. Numai că din motive externe (războiul din Orientul Mijlociu) sau din cauze interne (criza politică) dobânzile la împrumuturile statului au crescut vertiginos la 7,40%. În ultimele două zile, randamentul a mai scăzut până sub granița de 7%, dar în continuare cotația este volatilă și poate produce surprize plăcute sau negative.

Un lucru bun poate fi că Ministerul Finanțelor a împrumutat deja aproape o treime din necesarul total de finanțare în primul trimestru al anului, adică aproximativ 85 miliarde de lei. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să fi fost criticat pentru ritmul de împrumuturi de la începutul anului. Dar, parcă Trezoreria ar fi anticipat ce avea să urmeze și acum graba împrumuturilor este binevenită. O mare parte dintre împrumuturile statului au fost făcute în primele două luni ale anului, la dobânzi mai mici decât cele de astăzi.

Cu toate acestea, plățile statului în contul dobânzilor vor ajunge anul acesta la valoarea nominală de 60 miliarde de lei. Este foarte mult dacă ne gândim că România trebuie să reducă anul deficitul bugetar la 6,2% din PIB.

Deci, ne place sau nu, orice guvern se va instala la Palatul Victoria va trebui să asigure o finanțare de 264 miliarde de lei din care se scad sumele deja atrase (85 miliarde de lei) și rămân totuși de împrumutat 179 miliarde de lei. Aceste sume nu se pot schimba, pentru că ele nu depind de un guvern sau altul, ci reprezintă nevoia de finanțare pentru ca statul român să funcționeze.

Nu se schimbă nici nevoia de reducere a deficitului bugetar. România s-a angajat să scadă anul acesta deficitul bugetar la 6,2% din PIB, nivel la care este construit și bugetul de stat.

Unele partide și unii politicieni au început deja să promită relansarea economiei, creșteri de pensii și salarii, investiții prin programul Anghel Saligny sau chiar au idei de reducere substanțială a TVA. Desigur, viitorul guvern poate să ignore traiectoria asumată de România de reducere a deficitului și ar putea să crească din nou deficitul, la fel ca în anul 2024. Doar că orice guvern care va face acest lucru riscă intrarea României în incapacitate de plată.

Agențiile de rating ar putea reacționa în cazul nerespectării reducerii deficitului și să trimită România în junk. La fel, Comisia Europeană ar putea institui sancțiuni legate de procedura de deficit excesiv, respectiv o blocare a fondurilor europene. Deci, nevoia de consolidare bugetară nu se schimbă în funcție de un guvern sau altul.

De asemenea, nivelul datoriei publice va depăși anul acesta cota de alarmă de 60%, indiferent de numele premierului și de componența guvernului. În concluzie, nu poți lua dreptul la speranță al oamenilor. Dar, în același timp, cetățenii au obligația să judece realist situația economică și bugetară.

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România. 

Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă.

"Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici.

Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu. 

Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont.

"Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu. 

"Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România.

„Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro.

Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie.