(Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) - Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul)
Pasul mare al lui Nicușor Dan spre ”suveraniști” / Ce ascunde mutarea cu șefii SRI și SIE (G4Media) Cu propunerile de șefi la SRI și SIE, președintele Nicușor Dan a bulversat opinia publică, și-a surprins susținătorii și a stârnit un val de nedumerire. Ce se întâmplă cu șeful statului? Nimeni n-a înțeles cum a ajuns Gabriel Zbârcea, un avocat cu viziuni politice naționaliste și suveraniste exprimate public, să fie propus de șeful statului pentru șefia SRI. Marius-Gabriel Lazurca, propus la șefia SIE, are un CV admirabil ca diplomat, dar vine tot din zona ideologică ultraconservatoare. Cele două propuneri sunt unite de un fir roșu, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.
Primii care au salutat propunerile lui Nicușor Dan au fost liderii AUR. În schimb, liderii coaliției, Ilie Bolojan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD), ar fi întâmpinat cu răceală propunerile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE. USR a ironizat propunerile, iar susținătorii lui Nicușor Dan caută în continuare explicații pe care, evident, nu le găsesc. Totuși, explicații există și a devenit destul de clar în ultima lună, cel puțin, că Nicușor Dan curtează intens publicul așa-zis suveranist/georgist/aurist/neolegionar.
Vom vedea dacă propunerile sale trec de votul Parlamentului. A avut Nicușor Dan și acceptul partenerului strategic atunci când le-a pus pe masa coaliției? Greu de crezut că nu i-a consultat și pe americani pe tema acestor propuneri pentru cele două funcții-cheie din domeniul securității naționale, altfel nume care n-au cum să nu fie pe gustul trumpiștilor. În orice caz, opțiunile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE spun multe despre direcția pe care dorește să o imprime României. Șefii de servicii secrete nu sunt funcții oarecare în statul român, ci reprezintă principalele instituții de forță. Ele dispun de o putere enormă, inclusiv aceea de a remodela ideologic o societate, chiar dacă, în teorie, nu fac politică.
(Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) Nicușor Dan a bifat 100 de zile de când a depus jurământul de președinte al României. Bilanțul noului șef al statului e mai degrabă sărac în realizari, dar foarte bogat în aspecte care ar fi trebuit puse la punct, iar pe zi ce trece relația cu unul dintre cei mai importanți parteneri, premierul Ilie Bolojan, e tot mai rece.
Promisiunea lui Nicușor Dan că până la 30 iunie va veni cu echipa de consilieri a fost călcată în picioare cu brio. Au trecut mai bine de trei luni și cu mâna sa Nicușor Dan a semnat doar numirea lui Radu Burnete, consilier pe zona economică. În rest, majoritatea sunt moșteniți de la Klaus Iohannis și Ilie Bolojan. Iar temele pe plan intern și internațional se tot adună, România urmând să dea piept cu dosare grele, cu implicații financiare majore. Însă la Palatul Cotroceni nu e panică.
Nicușor Dan și-a ales să iasă din turnul de fildeș de la Palatul Cotroceni și să încalce neutralitatea politică prin susținerea lui Cătălin Drulă pentru Primăria Municipiului București.
Jurnalistul Radu Eremia mai scrie în Libertatea despre baletul european al lui Nicușor Dan. La Bruxelles ai nevoie de o familie puternică, ai nevoie de influență pentru a promova interesele țării tale. Iar Nicușor Dan în continuare pare indecis dacă să aleagă PPE (din care fac parte PNL și UDMR) sau Renew (din care face parte USR).
Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Liderii celor două mari puteri europene, Franța și Germania, au fost prezenți miercuri, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Profesorul Sergiu Mișcoiu decriptează, pentru „Adevărul”, mesajul transmis de Macron și Mertz, dar și pe cel al absenței României de la acest eveniment.
În opinia sa, vizita are ca principal rol o mobilizare a alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova, dar și un mesaj de susținere pentru președintele Maia Sandu și pentru forțele democratice ale țării.
În acest moment, mai spune Sergiu Mișcoiu, Republica Moldova este unul dintre teritoriile în care are loc o încleștare între două lumi, cea occidentală și cea rusă. Rezultatul este departe de a fi previzibil, chiar dacă aparent forțele pro-occidentale par capabile de o mobilizare, așa cum s-a văzut anul trecut la alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu. Din urmă vin însă puternic forțele politice fidele Moscovei.
Nici președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost prezenți la Chișinău, iar percepția generală este că nici nu au fost invitați la acest eveniment. Asta arată încă o dată cât de departe este România de a conta cu adevărat, în condițiile în care printre cei invitați s-a aflat premierul polonez, deși Polonia nu are legăturile speciale cu Republica Moldova pe care le are Bucureștiul.
Profesorul Sergiu Mișcoiu are o explicație pentru această absență, cumva surprinzătoare și neplăcută, în egală măsură.
„Sigur că ar fi fost bine ca România să fie cooptată în acest triunghi și să aibă o prezență mai susținută la Chișinău, dar probabil că se dorește ca lucrurile să se întâmple în mai multe valuri, adică să existe vizite care să se succeadă, nu toate deodată, tocmai pentru a păstra ritmul acest al actelor care demonstrează susținerea pentru guvernul pro-european de la Chișinău”, adaugă profesorul.
