Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Școala de vară de limba franceză reprezintă o oportunitate pentru tinerii liceeni și viitorii studenți.

O spune cele două organizatoare,  Irina Badiu și Nicoleta Crăciun, cadre didactice FABIZ.

Cum se naște pasiunea pentru limba franceză și ce oportunități aduce aflați din ediția de astăzi a emisiunii Tânăr în Europa.

Un premier tehnocrat ar fi o soluție tardivă, declară într-un interviu la RFI Vlad Gheorghe, consilier onorific al prim-ministrului interimar Ilie Bolojan. El crede că soluția la criza politică din prezent o reprezintă alegerile anticipate. Vlad Gheorghe critică de asemenea PSD pentru situația economică proastă, așa cum reiese din datele publicate de INS.

Vlad Gheorghe, despre criza politică: ”Eu nu cred că va trece prima nominalizare pe care o va face președintele, eu cred că este o criză care se va prelungi și cred că ne vom apropia de alegeri anticipate, prin faptul că nu există această majoritate”.

Despre un premier tehnocrat: ”Eu am zis chiar acum un an că, poate, pentru niște măsuri nepopulare ar fi trebuit făcut un Guvern de tehnocrați la momentul respectiv, un Guvern care să-și termine mandatul acum, la un an după (...). Cred că este o soluție tardivă ideea asta cu Guvernul de tehnocrați. Nu cred că va funcționa pentru foarte multă vreme, dacă va trece”.

Despre datele INS privind inflația și scăderea economică: ”Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece”.

O reorganizare periodică a frigiderului te poate ajuta să ai o imagine clară asupra alimentelor disponibile. Vizibilitatea este esențială pentru a preveni risipa.

Fă-ți un obicei din a rearanja produsele o dată pe săptămână, aducând în față alimentele care trebuie consumate mai repede. 

Curățarea regulată a rafturilor nu va contribui doar la igiena generală a bucătăriei tale, ci și la o mai bună gestionare a stocurilor alimentare.

Jurnal de știri

Fetele de la tenis de masă din România, revenite cu medalii de bronz de la Campionatul Mondial de la Londra, și-au exprimat nemulțumirea față de lipsa recompenselor financiare promise. Deși au obținut rezultate remarcabile în ultimii ani, drepturile lor financiare nu au fost respectate, evidențiind o problemă persistentă de subfinanțare și neatenție din partea autorităților.

Echipa feminină de tenis de masă a României, în componența Bernadette Szocs, Elizabeta Samara, Andreea Dragoman, Adina Diaconu și Elena Zaharia, a câștigat, sâmbătă, bronzul mondial la Londra, fiind învinsă în semifinale de China, scor 3-0. Este prima medalie pentru România la o ediție a CM, la 26 de ani după bronzul obținut de Otilia Bădescu, Ana Gogoriță, Antonela Manac și Mihaela Șteff la Kuala Lumpur. Această medalie mondială de bronz vine la 100 de ani de la înființarea Federației Române de Tenis de Masă.

În semifinale, echipa României, a treia în clasamentul medaliilor mondiale obținute de-a lungul istoriei a înfruntat China, cea mai titrată echipă feminină din toate timpurile, cu 23 de medalii de aur mondiale. Cele două echipe se înfruntaseră cu câteva zile în urmă și în faza grupelor. În ambele partide s-a impus, după cum era normal, China.

Parcursul tricolorelor la Campionatul Mondial a fost însă unul remarcabil. Victorie cu Coreea de Sud, 3-2, cu Taipei, 3-1, înfrângere cu China 0-3 în faza grupelor, după care pe tabloul principal, tricolorele au eliminat Olanda, 3-0, Egipt, 3-2, și Franța, 3-1.

După bronzul obținut la Londra, România se menține pe locul al treilea în clasamentul medaliilor mondiale obținute de echipa feminină de-a lungul istoriei, o performanță pe care cea mai valoroasă jucătoare din lot, Bernadette Szocs o savurează din plin.

Fetele din naționala României au început sărbătoarea imediat după meci și la un moment dat s-au urcat pe masa de tenis. Federația Internațională a publicat imaginile pe contul oficial de pe rețelele sociale, iar modul în care tricolorele au sărbătorit marea performanță nu a fost văzut cu ochi buni în lumea tenisului de masă. Bernadette Szocs a fost cea care a dat ”tonul” și s-a urcat pe masă, urmată de coechipierele sale :

”Am fost extrem de emoționată! Sunt foarte fericită și mândră de echipa mea. Nu m-am gândit deloc la acel moment de celebrare, a venit natural”.

Veterana lotului Elizabeta Samara a fost extrem de bucuroasă de medalia obținută, dar regretă că ea și fetele au sărbătorit pe masa de tenis.

Nemulțumire în ceea ce privește recompensele financiare

Fetele de la tenis de masă au fost așteptate cu flori la București, dar ele vor banii pentru performanțele din ultimii ani. Din 2024 și până acum nu au primit nimic din partea autorităților. Elizabeta Samara, a declarat pe Aeroportul Henri Coandă, la întoarcerea în țară, că există restanțe mari în ceea ce privește premiile de la Agenția Națională pentru Sport pentru medaliile cucerite la competițiile internaționale, precizând că de doi ani nu a primit niciun ban:

"Eu încă am motivație să mai joc, să mai lupt. Dar și motivația aceea vine și puțin financiar, pentru că asta este munca noastră de zi cu zi. De doi ani nu am mai primit nici măcar o premiere. Să fie acolo... Noi câștigăm, stăm în sală cu orele, ne accidentăm, muncim să ne refacem, dar e nevoie să fim motivați și financiar. Pentru că altfel... Sigur, joci și de plăcere, dar și plăcerea aia se cam duce”.

Cea de-a treia componentă a echipei României, Andreea Dragoman, a subliniat că în absența recompenselor financiare un sportiv își pierde motivația :

"Rezultate au fost și vin în continuare. Acum am adus și această medalie. Dar recompensele încă nu au venit. S-ar putea să se piardă și motivația din cauza asta. Pentru că nu primim recompensă și nu suntem apreciate. Cred că e vorba de un pic de implicare. Dacă se dorește, eu spun că se poate să fim recompensate"

Tema devine actuală după ce însuși Vladimir Putin a sugerat că războiul ar fi pe sfârșite și că ar putea discuta cu europenii. Comentatorii se întreabă care va fi rolul Bruxelles-ului în aceste potențiale discuții.

Euractiv notează în acest context că ”șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat luni că ea ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în orice discuții viitoare cu Rusia, în situația în care Bruxelles-ul se luptă să-și definească rolul în negocierile privind războiul din Ucraina.

Putin l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca mediator pentru discuțiile dintre Kiev și Kremlin - o idee pe care Kallas a respins-o”.

Într-un comentariu pentru RBC-Ucraina, analistul politic Volodymyr Fesenko a sugerat că Rusia ar putea  să o respingă pe Kallas ca reprezentant al UE în negocieri.

Potrivit acestuia, diplomatul european ar îndeplini cu greu cerința lui Putin ca negociatorul să fie cineva care nu a spus lucruri rele despre Rusia.

Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru Financial Times că Kievul salută „o mai mare coordonare la nivel european”, propunând un lider care ar putea reprezenta UE și ar putea aplica „mai multă presiune” asupra Rusiei.

”UE rămâne divizată în ceea ce privește negocierile directe cu Rusia”, constată Euronews.

”Lipsa unității politice, o condiție esențială pentru o mișcare atât de importantă, a fost evidențiată luni la o reuniune a miniștrilor de externe de la Bruxelles, în cadrul căreia mai mulți reprezentanți au pledat pentru noi sancțiuni, mai degrabă decât pentru dialog.

Unele capitale preferă să aștepte și să slăbească puterea de negociere a Rusiei. Țara a început să dea semne de dificultăți economice după 20 de runde de sancțiuni și a fost forțată să-și reducă parada de Ziua Victoriei de teama atacurilor ucrainene”.

”Putin rămâne hotărât, totuși, să cucerească prin forță restul regiunii Donbas în acest an, înaintea oricăror discuții serioase”, au declarat pentru The Guardian persoane familiarizate cu gândirea sa.

”Atât armata rusă cât și cea ucraineană prezintă semne tot mai mari de epuizare și continuă să sufere pierderi mari. În acest context, analiștii spun că un avans diplomatic rămâne puțin probabil”.

În acest timp – observă Le Point -

”președintele rus pare a fi prins în paranoia dictatorilor care știu că sunt universal urâți și condamnați la eșec,  Mai mult, el fusese deja trădat de unul de-al său, Evgheni Prigojin.

Așadar, Putin, la fel ca Hitler, Mussolini și Ceaușescu, precum Caligula, Nero, Commodus sau Pavel I al Rusiei, la fel ca toți dictatorii lumii, pare tot mai suspicios, paranoic și imagineazăi conspirații peste tot, închis și reluând în buclă imagini ale morții lui Saddam Hussein și Gaddafi. Și are dreptate”.

Care sunt țările europene cele mai vizate de campaniile de dezinformare străine? Un raport al serviciilor diplomatice ale Uniunii Europene a realizat un clasament pentru anul 2025.

O analiză a revistei The Economist, preluată de Courrier International, vine cu numeroase detalii despre cum funcționează campaniile de dezinformare.

Potrivit raportului, după Ucraina, Franța este țara cea mai vizată de campaniile de dezinformare, urmată de Republica Moldova și Germania.

România se găsește pe locul opt, după Belgia și înaintea Italiei. Dar, să nu uităm un detaliu: campaniile de dezinformare având ca țintă Republica Moldova afectează aproape în aceeași măsură și România.

Potrivit analizei The Economist, strategia este simplă: crearea de articole false, montaje foto sau video, site-uri web de știri false, imagini produse de inteligență artificială (IA), deepfake-uri și chiar punerea în scenă a unor scenarii înșelătoare cu actori.

Aceste dezinformări sunt diseminate prin intermediul unor conturi anonime și apoi amplificate de canale pro-ruse și influenceri plătiți.

Unele zvonuri sunt greu de crezut și nu toate reușesc să prindă teren.  De exemplu, înainte de alegerile municipale din martie, un videoclip prezenta africani într-un Paris plin de gunoaie și susținea că Pierre-Yves Bournazel, candidatul lui Macron, plănuia să transforme Centrul Pompidou într-un punct de primire pentru migranți.

Însă alte știri false au devenit virale.

De exemplu, în octombrie anul trecut, serviciul secret rus SVR  - care l-a susținut și pe candidatul prezidențial din România, Călin Georgescu - a afirmat că Franța urma să trimită 2.000 de soldați în Ucraina și că spitalele franceze se pregăteau să trateze răniții.

Momentul a fost ales cu grijă: șeful Statului Major al Apărării, generalul Fabien Mandon, tocmai declarase că țara trebuie să se pregătească pentru războiul cu Rusia.

De exemplu, o campanie agresivă a fost lansată la scurt timp după ce președintele Macron a făcut declarații despre sprijinul său pentru Ucraina sau despre necesitatea reînarmării Europei.

În ianuarie 2025, el a declarat că amenințarea rusească va persista. Șase zile mai târziu, a apărut un videoclip care îi arăta pe islamiști amenințând să dea foc Catedralei Notre-Dame.

Prin urmare, Franța și-a consolidat măsurile de protecție și a adoptat o nouă strategie împotriva dezinformării.

Pe măsură ce alegerile prezidențiale din 2027 se apropie, autoritățile franceze se pregătesc pentru o creștere a atacurilor, atât online, cât și pe teritoriul francez.

Un rol cheie în acest proces îl joacă Viginum, serviciul guvernamental responsabil cu  lupta împotriva interferențelor digitale străine și a dezinformării.

Înființat în 2021, în plină pandemie, Viginum este autorul celui mai cuprinzător raport despre circumstanțele anulării alegerilor din 2024 din România.

Documentul a detaliat campania sofisticată de manipulare a algoritmului TikTok înaintea alegerilor din 2024 în favoarea candidatului Călin Georgescu. Și a avertizat că situația se poate repeta oriunde în Europa.

Citeste siRaportul VIGINUM: Imixtiunea în alegerile din România poate fi ușor repetată în alte țări (Expert)

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La începutul acestei săptămâni, guvernatorul Băncii Franței a transmis președintelui Republicii și celor doi președinți ai camerelor Parlamentului o scrisoare în care descrie starea economiei franceze. Scrisoarea are 74 de pagini, deci este destul de cuprinzătoare, și încearcă să ofere câteva răspunsuri la întrebarea din start și anume: care este starea economiei franceze în fața unei lumi noi, în schimbare și plină de incertitudini?

Publicația franceză „La Tribune” a făcut o selecție a indicatorilor economici prezentați în analiza lui François Villeroy de Galhau și trebuie să remarcăm că o parte dintre ei sunt relevanți și pentru economia românească. În sensul că unii dintre indicatorii economiei franceze ne arată unde se află sau unde s-ar putea afla economia românească în următorii ani. De multe ori, cifrele nu arată prea bine.

Așadar, Franța are cheltuieli bugetare mari. Anul trecut, cheltuielile publice au ajuns la 272 miliarde de euro, mai mult decât media statelor din zona euro.

Procentual, cheltuielile bugetare au fost de 57% din PIB, ceea ce înseamnă mult peste media zonei euro care este de 48%. Nivelul cheltuielilor publice a rămas constant, ca procent din PIB, față de anul 2010. De asemenea, Franța este pe poziția a doua la nivel european, după Finlanda, cu 57% din PIB, urmată de Germania cu cheltuieli de numai 48% din PIB. În ultimii ani, România a crescut constant cheltuielile bugetare, fără ca veniturile să poată să țină pasul.

Pensiile costă mult bugetul. În Franța, cheltuielile bugetare cu fondul de pensii sunt de 14,8% din PIB, spre deosebire de media zonei euro unde acest tip de cheltuieli este de numai 12,5%. În context, guvernatorul Băncii Franței scrie: „până nu se va stabiliza volumul cheltuielilor publice, trebuie să încetăm să mai visăm la reduceri de impozite”.

Datorie publică foarte mare. Franța are una dintre cele mai mari rate ale datoriei publice dintre statele din zona euro. Doar Grecia este la o rată mai mare, 146% din PIB, urmată de Italia, 137%, și apoi Franța cu 115% din PIB. Datoria publică a crescut vertiginos în ultimii ani. De exemplu, în anul 2010, datoria publică franceză era de 85% din PIB. În 15 ani, a crescut cu 30 de puncte procentuale, în timp ce media zonei euro a rămas relativ constantă fiind de 87% din PIB, în anul 2025.

Cauza exploziei datoriei publice au fost deficitele bugetare care s-au perpetuat an după an. Din acest punct de vedere, situația Franței seamănă cu cea a României.

Creștere economică anemică. În perioada 2010-2025, Franța a înregistrat o creștere economică medie anuală de 1,1%, apropiată de cea a zonei euro, 1,2%. Dar, în comparație cu Statele Unite, care ating o medie anuală de 2,3%, creșterea europeană este mult mai redusă. Dacă se ia în calcul PIB pe cap de locuitor, diferența față de zona euro este și mai mare, 0,7% contra 1%.

Din acest punct de vedere, economia românească a primit un avertisment serios. După ce ani de zile, ritmul de creștere era cel mai înalt din Uniunea Europeană, în ultima perioadă, avansul PIB a încetinit văzând cu ochii.

Francezii sunt economi. Rata de economisire în gospodăriile franceze a crescut la 18%, față de 15%, atât cât se înregistra înainte de criza pandemică. De altfel, media zonei euro este de 15%. Majoritatea indicatorilor macroeconomici depășesc cadrul european. La fel stau lucrurile și în cazul României, iar morala este că fără o echilibrare a finanțelor publice, situația României se va înrăutăți.

Pentru oricare din propunerile de guvern, întrebarea mea va fi dacă are sau nu are o majoritate. Este anuntul presedintelui Nicusor Dan care adauga ca discuţii cu partidele vor avea loc joi sau luni  iar reprezentanţii AUR vor fi chemaţi la Cotroceni. Seful statului a spus că varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern format din tehnocraţi "este un scenariu care are şanse". Comentam imediat.

Nicusor Dan are intrevederi cu președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki si secretarul general al NATO, Mark Rutte. SUA vor fi reprezentate de un subsecretar de stat, după ce Donald Trump a respins invitația. Intre altele, liderii vor reafirma necesitatea unei atenții egale pentru întregul flanc estic al NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră.  Formatul B9 a fost creat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Ultimii pasageri au părăsit nava de croazieră afectata care a navigat zile bune in Atlantic. Organizatia Mondiala a sanatatii transmite ca nu există un risc real de pandemie, asa cum s-a intamplat cu criza sanitara Covid.  

În selecția oficială pentru trofeul principal sunt incluse 22 de filme. Sunt și producții românești care participă la ediția din acest an. Colegul nostru Vasile Damian este acolo.