Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Universitatea Craiova s-a impus în finala Cupei României în fața Universității Cluj și visează la un event după 35 de ani. Oltenii s-au impus la loviturile de departajare, așa cum au făcut-o și în semifinala cu Dinamo. Craiova va juca peste patru zile în Bănie pentru titlul din Superligă în fața aceluiași adversar, U Cluj.

Finala Cupei României de la Sibiu dintre U Cluj și Universitatea Craiova a început cu un război al nervilor. Suporterii ambelor echipe au încercat să nu-i lase pe adversari să doarmă în noaptea de dinaintea înfruntării, mergând la hotelurile unde erau cazați fotbaliștii și folosind materiale pirotehnice pentru a crea haos și zgomot.

Mai întâi au acționat suporterii oltenilor în jurul orei 1.00 dimineața, iar apoi, câteva ore mai târziu, au răspuns și suporterii Universității Cluj, în jurul orei 3.30.

La Sibiu, cei mulți fani ai Universității Craiova, la fel și patronul Mihai Rotaru, au ajuns cu trenul, în timp ce fanii “Șepcilor roșii” au făcut coloane de mașini între Cluj și Sibiu.Toți s-au deplasat în corteo spre arenă, aceasta umplându-se la capacitate maximă, 11.700 de locuri.

Scenografiile celor două galerii au fost la înălțime, iar spectacolul se anunța unul pe măsură mai ales că cele două combatante se vor întâlni peste 4 zile în Bănie și în campionat pentru finala Superligii. Pe teren, ambele echipe au avut oportunități de a marca, ardelenii au și făcut-o, dar reușita lui Macalou a fost anulată din motiv de offside.

Oltenii s-au impus la loteria penaltyurilor

Superioritatea oltenilor a fost pronunțată, dar nu s-a putut concretiza pe tabelă, astfel că partida a intrat în prelungiri și s-a decis la loviturile de departajare. Acolo oltenii au avut nervii mai tari, așa cum s-a întamplat și în semifinala cu Dinamo.

Portarul Laurențiu Popescu a apărat șutul lui Iulian Cristea și Universitatea Craiova a câștigat Cupa României cu scorul de 6-5, având astfel un ascendent moral pentru finala de duminică din campionat. Universitatea Craiova a mai câștigat Cupa României și acum 5 ani în timp ce U Cluj nu mai pus mâna pe trofeu de 61 de ani. 

Mijlocașul Universității Craiova Vladimir Screciu a fost foarte bucuros după ce echipa sa a câștigat Cupa, el fiind pe teren și acum 5 ani când oltenii au luat trofeul. Fundașul Nicușor Bancu, ales MVP-ul partidei, a fost și el în culmea fericirii după câștigarea Cupei și abia așteaptă meciul de duminică pentru a face eventul.

Cazurile de hantavirus înregistrate pe nava de croazieră Hondius au provocat îngrijorare pe plan mondial. Presa internațională citează experți potrivit cărora boala generată de virus este serioasă, dar rară. Și omenirea nu se află nici măcar în fața unei epidemii.

”Autoritățile sanitare încearcă să liniștească publicul. Însă hantavirusul de tip Andes (de origine sud-americană), a cărui răspândire rămâne învăluită în mister, readuce la viață temerile moștenite de la pandemia de Covid-19”, scrie ziarul elvețian Le Temps.  Cu toate acestea, OMS subliniază încă de săptămâna trecută că acesta nu este nici „începutul unei epidemii”, nici „începutul unei pandemii”.

Potrivit Le Figaro, ”rata mortalității hantavirusurilor din Lumea Nouă este de 30 până la 50%. Cu toate acestea, cazurile sunt mai rare - în jur de 300 în toate Americile, comparativ cu miile de cazuri din China. Aceasta, spre comparație cu hantavirusurile din Lumea Veche, a căror rată a mortalității poate varia de la 1 la 15%. În Franța, hantavirusul Puumala, transmis de șoarecele de câmp, este cel mai frecvent și provoacă febre hemoragice cu sindrom renal, care sunt de obicei ușoare.

Citeste siHantavirusul și teoriile conspirației

În cazul virusurilor transmise de la animale la oameni, contaminarea are loc în principal prin inhalarea de praf și aerosoli contaminați cu excremente de rozătoare. În cazul navei MV Hondius, experții cred că cuplul olandez ar fi putut contracta virusul într-o zonă rurală în timpul șederii de patru luni a celor doi în Chile, Uruguay și Argentina, înainte de îmbarcarea pe navă”.

”Ar trebui să fim îngrijorați din cauza hantavirusului? Experții spun că nu”,

titrează USA Today. ”Hantavirusul este o boală serioasă, dar rară.  Medicii spun că este o idee bună ca oamenii să se protejeze purtând o mască N95 atunci când curăță zonele în care ar fi putut fi prezente rozătoare”.

Courrier International observă că, în Argentina, se înregistrează o creștere a cazurilor de hantavirus, dar aceasta nu generează panică - exceptând orașul Ushuaia, punctul de plecare al navei Hondius, epicentrul focarului.

Localitatea se simte evidențiată pe nedrept de mass-media internațională.

Courrier International citează ziarul local El Diario del Fin del Mundo potrivit căruia

”o simplă suspiciune a fost suficientă pentru a declanșa o altă epidemie: epidemia de știri false. Titluri senzaționaliste, ipoteze prezentate drept certitudini… […] Când un oraș turistic este acuzat fără temei, problema nu este doar o problemă de sănătate, ci una mediatică.”

În timp ce ziarul argentinian Perfil citează un cercetător și expert în genetică. Acesta afirmă că „nu este nimic atipic sau neobișnuit în acest sens. În Argentina, există cazuri de hantavirus în fiecare an. [...] Acestea nu sunt focare, ci cazuri izolate.”

Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la masă și să discute. Altfel, tabăra reformistă riscă să se autodistrugă (SpotMedia) - BNR trebuie să aleagă: salvează economia sau oprește inflația. Ca în politică, va alege răul cel mai mic (HotNews) - „E un miracol că l-au găsit viu!” Analiza cruntă a medicului pediatru în cazul băiețelului din Sibiu. Mai mult de 24 de ore nu rezista (Libertatea)

Ce câștigă România după Summitul B9. Expert: „Avem o putere mai mare decât lasă unii să se înțeleagă” (Adevărul)

Politologul Mihnea Stoica, de la UBB Cluj, remarcă, într-un interviu pentru „Adevărul”, câștigurile României, după summitul B 9 pe care l-a organizat. Cel mai important este, spune expertul, că dincolo de faptul că a intrat în atenția Europei din postura de organizator, România a demonstrat că este mai influentă în relațiile internaționale decât există percepția.

Reuniunea de la București, desfășurată pe parcursul unei singure zi, miercuri, 13 mai, a reunit lideri importanți din cadrul B9 și din țări nordice pentru a discuta securitatea transatlantică și a servit că pregătire pentru Summitul NATO de la Ankara din 7-8 iulie 2026.

Summitul B9 pune din nou Bucureștiul pe marea hartă a securității europene și nu numai. E a patra oară când acest summit B9 are loc la București și asta spune ceva despre capacitatea României de a seta, într-o oarecare măsură, agenda europeană și agenda de securitate în general.

„Cred că România a demonstrat cu ocazia aceasta și faptul că există o anumită putere de influență a Bucureștiului, în sensul în care e menționată direct și Republica Moldova; și nu doar că e menționată de România, dar e asumată de toate statele care au participat și care au semnat acea declarație comună a Summitului B9, care acum poate fi consultată deja. Deci aici, concret, demonstrează acest aspect: faptul că Bucureștiul are o putere mai mare decât lasă unii să se înțeleagă”, explică, în interviu, politologul clujean Mihnea Stoica, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Cristian Hrituc, fost consilier al lui Traian Băsescu și consultant politic, analizează criza actuală pentru Spotmedia.ro: ce poate face președintele României, cine va fi noul prim-ministru și de ce tabăra reformistă riscă să se autodistrugă.

Moral, primul pas spre împăcare trebuie făcut de președinte. Strict instituțional, trebuie să-l facă liderul Opoziției, adică Ilie Bolojan. Dar după tot ce s-a întâmplat – inclusiv gestul nefericit al lui Nicușor Dan de a nu-i mulțumi lui Bolojan la finalul mandatului de premier, un gest pe care putea să-l facă fără a ieși din zona de echidistanță – cred că semnalul trebuie să vină de la Palatul Cotroceni.

Ilie Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la o masă și să discute despre viitorul țării. Nu ca aliați formali, nu ca o coaliție declarată, ci ca oameni care au, în esență, același obiectiv: să împiedice un partid extremist să ajungă la putere.

Din perspectiva sa, cel puțin în prima parte a mandatului, Nicușor Dan a tratat PSD cu prea multă bunăvoință. Cine cunoaște PSD știe că nu te poți baza pe el ca pe un partener stabil – și că-ți va înfige un cuțit în spate exact în momentul în care te aștepți mai puțin.

Instabilitatea va fi regula până la alegerile parlamentare din 2028, iar cel mai important obiectiv pentru liderii politici responsabili din țară ar fi să evite venirea AUR la putere, o formațiune care ar duce la izolarea țării, la fel cum s-a întâmplat în anii ’90 după mineriade. 

Astăzi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc înaintea prânzului cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori din Banca Națională, pentru a discuta ce decizie să ia vineri: vor crește dobânda, o vor scădea sau o vor lăsa la actualul nivel, de 6,5%? De decizia lor depinde rata ta la bancă, cursul euro, chiar și prețul alimentelor pe care le cumperi din supermarket.

Deocamdată, experții sunt unanimi în a spune că în condițiile date, nivelul dobânzii va rămâne neschimbat.

Pe larg, pe pagina HotNews.

Cursul oficial de la BNR scade treptat şi s-a îndreptat ieri spre 5,20 lei/euro, după ce marţi coborâse spre pragul de 5,21 lei/euro, iar luni cotaţia oficială anunţată de BNR coborâse către 5,22 lei/euro.

Pe piaţa interbancară, 5,86% este nivelul la care a stagnat în luna mai indicele ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, informează ZF.

Dobânzile de pe piaţa inter­bancară şi cursul valutar au devenit „imune“ la criza politică şi nici frâ­narea economiei nu pare să aibă vreo influenţă nefastă asupra lor, deocamdată.

Zgomotul politic a continuat şi în această săptămână, iar Institutul de Statistică a venit ieri cu vestea că România a intrat în recesiune în primul trimestru din 2026, declinul PIB fiind de 1,7%.

Salvarea lui Alex, băiețelul de 5 ani pierdut în pădurile din Sibiu, este considerată de specialiști un caz la limita imposibilului. După două nopți de căutări contratimp, micuțul a fost recuperat într-un moment critic pentru organismul său. Dr. Irina Antonescu, medic pediatru, a explicat pentru Libertatea ce s-a întâmplat în corpul copilului și de ce fiecare oră a contat decisiv.

Copilul a fost găsit miercuri, în jurul orei 13.07, la aproximativ 2 km de locul unde dispăruse luni seară. Reperat din aer de elicopterul IGAv cu termoviziune, Alex stătea într-un luminiș, după ce supraviețuise în sălbăticie fără hrană sau apă.

Un studiu sociologic realizat de INSCOP arată percepția românilor asupra  liderilor internaționali. Datele indică diferențe mari între votanții diferitelor partide politice, între urban și rural sau în funcție de nivelul de educație.

Dintre cei cinci lideri supuși măsurătorii, în clasamentul încrederii conduce președintele francez, Emmanuel Macron, singurul care depășește cota de 30%, urmat, în ordine, de Maia Sandu, Donald Trump, Ursula von der Leyen și Friedrich Merz

Să observăm că președintele Donald Trump este și personalitatea în jurul căreia se nasc și cele mai puternice diviziuni – aflat pe locul trei ca încredere, este de departe primul în topul neîncrederii, cu 70% opinii negative.

Dar altceva este mai interesant în acest sondaj. Și anume, cifrele care arată cine în cine are și nu are încredere.

De exemplu, votanții PNL și USR au cea mai mare încredere în Emmanuel Macron și Maia Sandu, ca și în Ursula von der Leyen și Friedrich Merz.

În timp ce preferințele votanților PSD și AUR se îndreaptă către Donald Trump. Trebuie să spunem însă că și în cazul acestor persoane, scepticismul față de președintele american rămâne unul ridicat, de peste 60%. În timp ce liderul de la Casa Albă este privit cu neîncredere de peste 80% din alegătorii PNL și peste 90% din cei ai USR.

Semnificativ este cazul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.

Ea este puternic susținută de alegătorii USR, peste 80% declarând că au încredere în ea. Pe aceeași poziție se situează peste 60% dintre liberali.

Când trecem la PSD și AUR, situația se schimbă radical. Doar 8% dintre alegătorii AUR au încredere în Maia Sandu și sub un sfert dintre pesediști.

Emmanuel Macron și Maia Sandu se bucură de o susținere peste medie în rândul oamenilor din București și din orașele mari și printre cei cu studii superioare. În timp ce Donald Trump este cel mai apreciat în mediul rural și în rândul celor cu studii primare.

Ce ne arată aceste cifre? Ei bine, ele sunt un bun indicator pentru starea de spirit din societate. Liderii internaționali nu sunt evaluați ca într-un concurs de frumusețe – deși imaginea contează. Dar dincolo de asta, ei sunt percepuți în funcție de valorile pe care le reprezintă.

Alinierea electoratelor PNL și USR cu lideri precum Emmanuel Macron și Maia Sandu este o oglindire a aspirațiilor liberale din rândul celor două electorate. Și de asemenea, reflectă o apropiere mai puternică față de ceea ce numim, în general, valorile Uniunii Europene.

Respingerea aproape totală a președintei Maia Sandu de către electoratul AUR poate fi explicată prin susținerea de către aceasta a lui Nicușor Dan, în cursa electorală din 2025 împotriva lui George Simion. Dar mai arată și că propaganda rusă a penetrat în mare măsură acest electorat.

În timp ce preferințele alegătorilor AUR și PSD pentru Donald Trump nu pot fi desprinse de abordarea autoritaristă a acestuia, dar și de poziționarea sa împotriva Uniunii Europene.

În cele din urmă, și aceste date sunt o oglindă a diviziunilor existente azi în societatea românească.

Întregul sondaj poate fi consultat AICI

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Economia românească traversează o perioadă dificilă, iar datele statistice o confirmă. Mai exact, definiția de manual a stagflației este situația în care economia înregistrează o rată ridicată a inflației însoțită de stagnare și de o creștere a șomajului.

Situația economiei românești nu este chiar conform definiției, dar nici prea departe. Adică, ieri, Institutul de Statistică a publicat datele privind inflația, indicator care a ajuns în luna aprilie la 10,7%. Nu se poate spune că depășirea nivelului de 10% este o surpriză. În aprilie a.c., se suprapun două fenomene: primul este dat strict de cifrele statistice, în sensul că așa-numitul efect de bază nu s-a pierdut. Creșterea tarifelor energiei electrice, începând cu luna iulie 2025, nu a dispărut din statistică, dimpotrivă este vizibilă, respectiv o creștere, în termeni anuali, cu 54%. În iulie a.c, efectul de bază va face ca statistica să înregistreze în dreptul tarifului energiei electrice o scădere a prețului sau eventual o creștere extrem de redusă.

Cu alte cuvinte, chiar dacă piața, consumatorii casnici sau companii, a asimilat creșterea tarifelor energiei electrice statistica înregistrează datele ca atare.

Un al doilea impuls inflaționist a venit în aprilie a.c. de la cotația internațională a țițeiului și pe cale de consecință asupra prețului benzinei și motorinei. Iar acest lucru este reflectat și de statistică: în termeni anuali, creșterea prețului benzinei a fost cu 22%, iar a motorinei cu 32%. Puseul de inflație din aprilie a.c. cauzat de benzină și motorină este demonstrat chiar de datele statistice care consemnează în luna martie o creștere a prețului combustibililor (deci luați împreună, nu separat benzină și motorină) cu doar 13%, în termeni anuali. Ceea ce arată exact șocul de luna trecută cauzat de prețul global al țițeiului.

Nu punem la îndoială datele statistice, dar este clar că vorbim despre „inflație nouă” și „inflație veche”. Cea „veche” a fost deja absorbită, în principiu, de piață, atât de consumatorii persoane fizice, cât și de companii. În această categorie intră, alături de energia electrică, TVA și accizele. Inflația „nouă” este creșterea prețurilor care vine în aprilie a.c. de la țiței, se duce către benzină și motorină și de acolo se împrăștie în toată economia.

Deci, inflația reală va continua să fie prezentă în economie pe parcursul acestui an, în timp ce inflația statistică va scădea brusc în a doua parte a anului, atunci când nu va mai fi nicio diferență între tariful energiei electrice din august 2026 și cel din august 2025.

Mult mai îngrijorătoare este scăderea economică din primul trimestru al anului cu 1,7%, în termeni anuali. Economia și-a pierdut motoarele de creștere. Consumul, multă vreme blamat pentru că a stat la baza unei creșteri nesustenabile, a scăzut, investițiile s-au redus, dar ponderea s-a schimbat în favoarea utilizării fondurilor europene, stimulentele fiscale pot fi acordate doar într-o valoare limitată, iar politica monetară nu are spațiu de manevră. De altfel, la sfârșitul acestei săptămâni, vineri, 15 mai a.c., vom vedea și punctul de vedere al BNR referitor la noua situație a economiei.

Al treilea element al stagflației este creșterea șomajului. Nu vedem această evoluție în datele statistice, dar semnalele reducerii locurilor de muncă sunt tot mai numeroase.

Trebuie spus că era dificil să reduci deficitul bugetar fără să existe efecte negative în economie. Cine spune că se putea și altfel ar fi trebuit să o demonstreze la guvernare. Stagflația este speculată politic. Dar, în economie evoluțiile pot fi paradoxale. Ceea ce astăzi este negativ și îngrijorător se poate transforma peste o anumită perioadă într-o veste bună. Iar în ceea ce privește abordarea politică a stagflației să ne aducem aminte de morala care spune că nu toți cei care „te îngroapă” îți vor răul, așa cum nu toți cei care te scot „din groapă” îți doresc binele.

Conducerea PSD a fost in sedinta pentru a discuta scenariile viitoarei guvernări înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni. Liderii social-democrați insista pe doua aspecte: nu il mai vor pe Ilie Bolojan in fruntea Guvernului și nu vor AUR la guvernare. Luni vor fi organizate consultari la Palatul Cotroceni. 

Institutul Naţional de Statistică a publicat astazi datele evoluţiei economice în primul trimestru al anului, după ce România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului trecut. Motiv pentru PSD sa ceara demisia lui Ilie Bolojan pe care l-au numit asasin economic. Si liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avut o reactie in context spunind ca s-ar gandi serios la a reduce TVA-ul un pic.  

"Avem nevoie de o Europă într-o altă Europă", acesta este titlul opiniei semnată în cotidianul El Pais de fostul Înalt Reprezentant al UE Josep Borrell și de liberalul belgian Guy Verhofstadt. Se propune o alternativă la actuala situație în care Uniunea este blocată de votul prin unanimitate privind relațiile externe. Ce ar însemna asta pentru România, va spunem mai tarziu.

Ele au provocat prejudicii economice de peste 200 de miliarde de euro. Ministrul de Interne a anunțat acum o lege pentru o „apărare cibernetică activă”, vizînd destructurarea infrastructurii atacatorilor și cooperarea internațională pentru a combate amenințările în creștere.

Jurnal de știri

Breșa din interiorul PNL este un obiectiv din ce în ce mai dificil de atins. Cel puțin 11 organizații județene ale PNL au venit cu mesaje de sprijin pentru Ilie Bolojan, în urma moțiunii de cenzură, precum și pentru revalidarea votului BPN referitor la intrarea în opoziție, scrie Cotidianul.

Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”. În paralel, PNL refuză să facă parte dintr-un guvern cu PSD, chiar şi dacă ar avea premier tehnocrat, variantă pe care pare să o favorizeze acum preşedintele. La Cotroceni, vom avea consultările formale (chiar şi cu AUR) abia luni scrie SpotMedia.ro.

Șerban Matei și Radu Burnete se numără printre numele luate în calcul de Nicușor Dan pentru funcția de premier tehnocrat, susțin surse citate de Adevărul.

În schimb, Theodor Stolojan, fost preşedinte şi premier liberal, a declarat la Digi24 că primul guvern care va fi propus după negocierile politice actuale (PSD-UDMR) are șanse mari să cadă în Parlament, iar apoi președintele Nicușor Dan ar trebui să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan.

Cât îi costă pe români criza politică. Noul Guvern va avea de gestionat milioanele din SAFE și PNRR, dar și nota de plată a moțiunii de cenzură scrie Euronews

Cel mai mare pachet aflat acum pe masa viitorului Guvern este SAFE, instrumentul european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro. Guvernul a anunțat că mai mult de jumătate din bani ar trebui să rămână în România, prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare.

Și PNRR rămâne una dintre cele mai importante surse de bani pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze rapid. Dar miza cea mai mare nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor până la termen.

În cele mai recente declarații publice și răspunsuri oferite presei, președintele Nicușor Dan a avut mai multe luări de poziție care au ridicat semne de întrebare experților politici, jurnaliștilor și societății civile scrie PressOne.

După ce a anulat recepția plănuită de Ziua Europei, pe 9 mai, președintele a avut o declarație în care a spus, printre altele, că Europa, „pe mai multe subiecte, a acționat ideologic” și că a fost o greșeală. O altă critică adusă de șeful statului a fost și că, „în politica de mediu, evident, justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase”.

PressOne a discutat cu expertul în politică externă Marius Ghincea pentru a înțelege semnificația celor mai recente declarații publice ale președintelui Nicușor Dan.

În opinia expertului, președintele României a adoptat teme eurosceptice și populiste pentru a reduce decalajele cu alegătorii naționaliști, o tactică despre care spune că nu va funcționa:„ votantul, dacă are de ales între original și copie, va prefera originalul.

„Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate strategică pentru economia României” - Mizele B9 sunt explicate de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu pentru Adevărul.

Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” mizele summitului B9 găzduit la București, în contextul în care statele de pe flancul estic al NATO încearcă să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunii aliate de la Ankara.

În acest context, România își reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și pentru consolidarea relației cu Ucraina, atât în planul securității și al unei păci durabile, cât și prin dezvoltarea unor proiecte economice și de infrastructură comune.

„Războiul pe bune se duce în Marea Neagră, nu în Marea Baltică”, spune într-un interviu pentru Hotnews Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate. El explică faptul că întâlnirea este importantă pentru România, ca pentru orice țară vulnerabilă în fața amenințării Rusiei. Până acum, pentru că s-au organizat mai bine, țările de pe flancul nord-estic, inclusiv Polonia și statele baltice, au beneficiat semnificativ mai mult decât cele de pe flancul sud-estic

Libertatea scrie despre jocurile foamei din luna mai: Radu Soviani scrie că în meniu se află cursul de schimb și dobânzile

La distanță de numai un an (mai 2025 – mai 2026), cursul de schimb euro-leu a înregistrat două episoade de depreciere aparent identice, dar extrem de diferite din perspectiva beneficiarilor reali.

Când Banca Centrală joacă politic, factura e direct la tine în buzunar, sub egida unei „stabilității” de fațadă (dobânzile plătite de statul român au crescut în 2026 cu aproape 40% față de 2025).

Chișinăul urmărește foarte atent evoluția crizei politice din România și își dorește la București o guvernare pro-europeană stabilă – este mesajul cu care a venit la București președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu. Speakerul moldovean a fost invitatul nostru în studioul RFI de la București, unde am înregistrat un amplu interviu. Vă invit astăzi să ascultați partea de discuție care se referă la relațiile dintre Republica Moldova și România, la proiectele comune de infrastructură, susținute de UE, menite să unească cele două țări românești. „Opțiunea Unirii Republicii Moldova cu România este și trebuie să rămână în continuare pe masă, atâta timp cât Rusia rămâne o amenințare pentru securitatea regională, de rând cu varianta integrării europene”, a declarat Igor Grosu în interviu.

- Deficit de 300.000 de angajați în economia Republicii Moldova, încă un subiect folosit ca armă în războiul informațional coordonat de Rusia la Chișinău. În campania electorală prezidențială din 2016 a circulat intens narativul de dezinformare cunoscut drept „operațiunea sirienii”, utilizat împotriva candidatei pro-europene de atunci, Maia Sandu, în contextul crizei migrației din Europa. Mesajul susținea în mod fals că țara ar urma să fie obligată să primească refugiați din Siria odată cu apropierea de Uniunea Europeană. Astăzi, un narativ similar reapare în spațiul public, după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a vorbit despre un deficit de aproximativ 300.000 de angajați în economia moldovenească. Liliana Barbăroșie explică fenomenul.

- Statele Unite ale Americii alocă 8 milioane de dolari pentru securitatea cibernetică a R.Moldova. Anunțul a fost făcut, marți, de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, la Forumul pentru Securitate Cibernetică Moldova. Între timp, poliția  anunță că împreună cu autoritățile din Germania, Spania, dar și Eurojust au destructurat activitatea unei grupări criminale care administra platforma ”Crimenetwork”, una dintre cele mai active piețe de tip darknet dedicate criminalității informatice. Valeria Vițu.

- Vladimir Putin anunță că războiul din Ucraina se îndreaptă spre rezolvarea sa. Între timp, cei din aparatul de propagandă al Kremlinului amenință cu bombardamente nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova, România, dar și alte state europene. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Peste 50 de delegații vin astăzi la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

- Regimul separatist de la Tiraspol strânge donaţii de la populaţie pentru plata pensiilor şi salariilor în Transnistria.

- Republica Moldova s-a calificat aseară în marea finală a concursului Eurovision.

- În urma ploilor abundente de ieri, salvatorii și pompierii au intervenit în aproape 30 de situații de risc pentru a acorda ajutor cetățenilor. Circulația troleibuzelor și autobuzelor a fost afectată, la fel ca și graficul de zbor al avioanelor pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a participat la București la cea de-a 10-a ediție a Forumului de securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, organizată de New Strategy Center. În cadrul evenimentului, șeful legislativului a vorbit la panelul de discuții dedicat războiului hibrid, alături de Președintele Senatului României, Mircea Abrudean.

„Extinderea UE reprezintă o investiție în securitatea întregului continent și R. Moldova este pregătită să contribuie la această securitate, nu doar să beneficieze de ea”, a spus Igor Grosu la eveniment.  

„Securitatea la Marea Neagră și în Balcani se decide și prin capacitatea noastră de a rămâne uniți, lucizi și curajoși în fața amenințărilor, inclusiv a unui război hibrid dus de Federația Rusă, manifestat prin dezinformare, corupere politică, cumpărare de voturi și acțiuni care slăbesc încrederea cetățenilor în instituții și în viitorul țărilor noastre”, a declarat Președintele Parlamentului de la Chișinău.

Igor Grosu a avut discuții cu președintele Nicușor Dan, cu premierul demis, Ilie Bolojan și cu Custodele Coroanei române.

***

Peste 50 de delegații se reunesc astăzi la Chișinău, în cadrul sesiunii ministeriale de două zile a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a anunțat ministrul de Externe Mihai Papșoi.

„În cadrul reuniunii, ne vom concentra asupra priorităților pe care ni le-am asumat la preluarea mandatului: sprijinul continuu pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre”, a precizat șeful MAE, viceprim-ministrul Mihai Popșoi.

La finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco.

***

Regimul separatist de la Tiraspol strânge donaţii de la populaţie pentru plata pensiilor şi salariilor. Administrația transnistreană a creat chiar şi un fond şi îndeamnă cetăţenii şi antreprenorii să contribuie financiar din cauza crizei economice fără precedent. Între timp, liderii separatişti au adoptat o lege prin care şi-au asigurat existenţa după încetarea mandatelor, cu indemnizaţii consistente şi facilităţi sociale consistente, scrie TVR Moldova.

Potrivit aşa-zisului premier de la Tiraspol, Alexandr Rozenberg, economia regiunii este într-o stare critică cauzată de întreruperea livrărilor de gaze rusești și a restricțiilor externe. Rozenberg a făcut un apel către populaţie ca să contribuie cu cât pot pentru a menține funcționarea regiunii şi a asigurat că banii vor fi cheltuiţi, citez, „transparent”.

Primul care a donat a fost holdingul Sheriff, care coordonează active-cheie în regiune şi este un apropiat al regimului separatist. Acesta a vărsat în fondul numit „Împreună” 100 de milioane de ruble, echivalentul a peste 5 milioane de euro. Alte două bănci comerciale de la Tiraspol au donat 1,3 milioane de euro.

***

Republica Moldova s-a calificat aseară în marea finală a concursului Eurovision. Interpretul Satoshi cu piesa „Viva, Moldova” a deschis show-ul de la Viena și a făcut senzație pe scena Eurovision. Rezultatele obținute au calificat Moldova în marea finală a concursului, care va avea loc sâmbătă, pe 16 mai.

Satoshi, într-o declarație pentru postul public Moldova 1: „Suntem foarte fericiți deoarece căldura de la public și toate reacțiile sunt atât de intense și mult peste așteptările noastre, încât asta nu are decât să ne facă bucuroși. O să continuăm să reprezentăm țara demn și în finală, nu o să ne dăm bătuți, o să luptăm până la capăt. Avem nevoie de suportul vostru de peste tot, ne mobilizăm și mișcăm munții împreună. Moldova is on duty, Viva Moldova!”.

Cea de-a doua semifinală este programată pentru joi, 14 mai.

***

În urma ploilor abundente înregistrate de ieri, salvatorii și pompierii au intervenit în aproape 30 de situații de risc pentru a acorda ajutor cetățenilor.

circulația troleibuzelor și autobuzelor a fost afectată atât pe rutele urbane, cât și pe cele suburbane, iar pe aeroportul internațional Chișinău au fost înregistrate întârzieri la mai multe zboruri din cauza furtunilor.

Vremea se menține și astăzi instabilă și ploioasă, cu temperaturi maxime de până la 18 grade.

Reprezentanții Inspectoratului pentru situații de urgență îndeamnă cetățenii să evite deplasările în zonele afectate de ploi sau pe porțiuni impracticabile.