Verdictul a fost dat. Consiliul Concurenței a amendat 11 bănci cu o sumă totală de 710 milioane de euro. Sunt două lucruri care surprind. Pe de o parte, suma amenzilor este cea mai mare penalizare din istoria instituției, dar justificată de legislația specifică domeniului concurenței care permite amenzi raportate la veniturile totale ale companiilor.

Pe de altă parte, în ultimele două luni, raportul Consiliului Concurenței a fost criticat constant chiar de către voci care te-ai aștepta să rămână într-o zonă a opiniilor neutre. Mai exact, în luna aprilie a.c., Consiliul Concurenței a transmis băncilor comerciale și băncii centrale raportul privind concluziile investigației referitoare la înțelegeri de piață pentru creșterea ROBOR. Nu este de mirare că toate băncile vizate au declarat prin reprezentanți că au acționat corect, conform legii.

Au fost, însă, interesante intervențiile băncii centrale. Însuși guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a simțit nevoia să se exprime. Explicațiile au fost pe jumătate tehnice și pe jumătate critice. Astfel, Isărescu a vorbit atât despre masivitatea raportului (care are 800 de pagini, cu tot cu anexe), cât și despre piața interbancară care este cureaua de transmisie în economie a deciziilor de politică monetară. Și tot guvernatorul BNR s-a întrebat retoric: „de ce dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut recent cu 2%?”.

Tot de la BNR a mai intervenit pe marginea raportului și Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, care a mers tot pe ideea guvernatorului explicând funcționare pieței, dar folosind și o comparație sugestivă atunci când a spus că dacă mergi la piață să vinzi cartofi te uiți și la alte tarabe să vezi ce preț au.

Nu aș merge până acolo încât să spun că intervențiile și-au dorit să pună presiune asupra deciziei finale a conducerii Consiliului Concurenței. Dar, explicațiile reprezentanților băncii centrale au fost făcute în mod evident doar din punctul de vedere al sistemului bancar.

Când, de fapt, raportul Consiliului Concurenței era despre altceva și anume despre nerespectarea regulilor de concurență. Nivelul amenzilor, durata investigației (aproape patru ani), metodele cunoscute ale inspectorilor instituției ne spun că există dovezi suficiente care arată că a fost o înțelegere pentru a crește ROBOR în favoarea băncilor și în defavoarea consumatorilor.

Există și oameni care primesc o confirmare. De exemplu, duetul Daniel Zamfir - Gheorghe Piperea exultă. Actualul senator Daniel Zamfir a inițiat schimbarea ROBOR cu IRCC, care în esență modifica modul de calcul de la ofertele din piață la tranzacțiile efectiv încheiate și dobânzile la care s-au realizat.

Actualul europarlamentar Gheorghe Piperea a dus adevărate lupte în justiție cu băncile, ca avocat, pe tema comisioanelor abuzive sau a creditelor în monede exotice, profitabile pentru ambele părți, adică și pentru clienți și pentru avocat. De altfel, Gheorghe Piperea și-a arătat deja, pe o rețea socială, disponibilitatea să îi asiste pe cei care vor dori să recupereze sumele de bani pe care le-au pierdut din cauza înțelegerilor pentru creșterea dobânzilor ROBOR.

Vin vremuri grele pentru bănci. Investigația Consiliului Concurenței este cu totul altceva față de amenzile date în urmă cu trei ani de ANPC. Atunci, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a contestat o metodă clasică de calcul a ratelor la credite, iar băncile câștigă proces după proces în instanță. De altfel, toți specialiștii au zâmbit larg când au văzut abordarea ANPC.

Acum este mult diferit. Băncile vor contesta în justiție investigația Consiliului Concurenței, dar privind istoricul instituției șansele de câștig pentru bănci sunt incerte. Mai mult, este posibil să existe un val de litigii care să vină de la clienți care se consideră prejudiciați. Complicat.