Proiectul de buget suferă de un vechi păcat: ia în calcul venituri mai mari decât se pot colecta și mizează pe cheltuieli mai mici. Rezultatul este că ținta de deficit bugetar este pusă sub semnul întrebării.

Sâmbătă, 1 februarie a.c., Consiliul Fiscal a publicat opinia preliminară privind bugetul de stat. Este de remarcat că, din nou, din cauza Ministerului Finanțelor, analiza Consiliului Fiscal este emisă contratimp și, din păcate, la dezbaterile parlamentare probabil că nu se va ține cont cont de observațiile cuprinse în notă.

Este proiectul de buget construit pe baze realiste? Este o întrebare la care Consiliul Fiscal răspunde că indicatorii macroeconomici pe care este construit bugetul vor avea anul acesta o „traiectorie plauzibilă”, dar, totuși, datele bugetare sunt din nou „cosmetizate”. De aceea, analiza Consiliului arată că deficitul bugetar nu va fi de 7,04% din PIB (așa cum este prognozat în buget), ci de 7,7% din PIB.

În pofida asigurărilor date de ministrul finanțelor (care pare că dorește să câștige credibilitate în fața publicului și mediului de afaceri) și bugetul pe anul acesta suferă de vechea problemă și anume o supraestimare a veniturilor și o subestimare a cheltuielilor.

Observația Consiliului Fiscal este că includerea în buget a unor venituri suplimentare, care se presupune că vor fi obținute din îmbunătățirea colectării, a devenit o regulă a ultimilor ani, respectiv 10 miliarde de lei, în anul 2022, 8 miliarde în 2023 și 19 miliarde de lei, în anul 2024. Cu toate acestea, colectarea veniturilor bugetare nu a crescut, iar România rămâne pe penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetului în PIB.

Anul acesta, Consiliul Fiscal apreciază că este posibil să nu se încaseze venituri în valoare de 9,7 miliarde de lei (0,5% din PIB) față de sumele înscrise în proiectul de buget. Este exact valoarea pe care Ministerul Finanțelor o ia în calcul datorită unei așa-zise „îmbunătățiri a colectării”, dar care, într-o abordare prudentă, nu poate fi inclusă la veniturile bugetului, conform opiniei Consiliului Fiscal. Iar ultimii ani au dat dreptate instituției care se ocupă cu responsabilitatea fiscal-bugetară.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal arată că vor fi mai mari decât cele înscrise în buget. Astfel, doar pentru cheltuielile cu dobânzile și cele cu bunuri și servicii se estimează că ar fi nevoie de cheltuieli suplimentare de 4,5 miliarde de lei (0,2% din PIB), dar analiza Consiliului avertizează că ar putea fi posibilă și o creștere a cheltuielilor pentru salarii (în funcție de presiunea asupra guvernului care vine de la categoriile profesionale nemulțumite de ordonanța trenuleț) și pentru pensii (pentru că recalcularea nu s-a încheiat). Prin cumularea celor două efecte, venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, Consiliul Fiscal ajunge la concluzia că deficitul bugetar va fi anul acesta de 7,7%, în loc de 7,04% din PIB.

Alte câteva concluzii ale analizei publicate de Consiliul Fiscal: reducerea deficitului este importantă nu doar pentru a respecta planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană, ci și pentru a preveni o retrogradare a ratingului de țară la categoria „nerecomandat pentru investiții”. Raportul remarcă în acest context că România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, iar climatul internațional nu exclude o „înghețare” a piețelor financiare.

Obiectivul de reducere a deficitului este ambițios, iar Consiliul arată că poate fi atins prin măsuri luate atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Cu alte cuvinte, se estimează că este nevoie și de o creștere a taxelor și impozitelor. Nu este prima dată când se face observația referitoare la creșterea fiscalității, dar care nu ține cont de efectul unor astfel de modificări asupra companiilor și asupra creșterii economice.

Investițiile publice ar trebui să ajungă la cel mai înalt nivel din ultimii ani, respectiv atingerea 7,8% din PIB, dar recomandarea este să se facă o prioritizare în funcție de finanțarea cu fonduri europene și de impactul investiției în economie. În concluzie, datele bugetului nu sunt pe de-a-ntregul credibile, dar rigoarea Ministerului Finanțelor și guvernului poate duce la încadrarea în ținta principală: un deficit bugetar de 7% din PIB.