
Sign up to save your podcasts
Or


În 31 octombrie, o rachetă Chang Zheng 5B a lansat pe orbită modulul Mengtian, al treilea și ultimul modul al Stației Spațiale Chinezești. La 13 ore după lansare, acesta a andocat la Tianhe, modulul central al stației. În 24 decembrie 2021, sonda InSight a detectat pe Marte un cutremur de magnitudine 4, însă abia în 11 februarie 2022 a fost identificată cauza acestuia: un impact cu un meteorit. După o pauză mai lungă de 2 ani, SpaceX a lansat din nou o rachetă Falcon Heavy, de această dată pentru Forțele Spațiale ale Statelor Unite. Cele două boostere laterale au revenit simultan înapoi pe Pământ, în timp ce boosterul central nu a fost recuperat de această dată. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
Primul zbor al rachetei europene Ariane 6 a fost amânat din nou, de această dată pentru ultimul trimestru al anului următor. Asta dacă totul merge bine. ARABSAT-1A, un satelit aflat pe orbită geostaționară și nefuncțional din 1992 a început să își modifice orbita. Până în prezent, în acest an au avut loc 144 de tentative de lansări orbitale, din care 5 s-au încheiat cu un eșec. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
Dennis Tito, primul turist care în 2001 a plătit 20 de milioane de dolari pentru a ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale cu ajutorul unei capsule Soiuz, vrea să ajungă, împreună cu soția sa, în jurul Lunii. Agenția spațială europeană (ESA) a publicat recent direcțiile ce vor fi urmate de misiunile spațiale europene care vor avea loc între 20305 și 2050 într-un document denumit "Voyage 2050". Încurajată de succesul misiuni Chang'e-5 și Tianwen-1, China plănuiește să lanseze în 2024 o sondă interplanetară, denumită Tianwen-2, care să aterizeze pe asteroidul 2016 HO3, de unde să preleveze probe de sol, pe care să le aducă înapoi pe Pământ. Încurajată de succesul misiuni Chang'e-5 și Tianwen-1, China plănuiește să lanseze în 2024 o sondă interplanetară, denumită Tianwen-2, care să aterizeze pe asteroidul 2016 HO3, de unde să preleveze probe de sol, pe care să le aducă înapoi pe Pământ.
Sonda CAPSTONE, lansată în 28 iunie, continuă să se îndrepte spre Lună, însă nu fără emoții. Lucy, lansată în 16 octombrie 2021 spre sateliții jovieni, a avut încă de la începutul misiunii probleme cu extinderea unuia din cele două panouri solare. Sonda marțiană InSight, care a ajuns pe suprafața Planetei Roșii în 26 noiembrie 2018, se apropie de finalul misiunii, din cauza panourilor solare acoperite de praf. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
Într-o viitoare misiune Polaris, un parteneriat între NASA și SpaceX, ar putea prelungi perioada de viață de telescopului spațial Hubble; începând cu duminică, 02 octombrie, sonda marțiană indiană Mangalyaan (MOM) a încetat să mai comunice cu Pământul și agenția spațială indiană a anunțat zilele trecute că sonda nu va mai putea fi reactivată; după mai multe amânări și după o primă lansare ratată în 03 septembrie 2021, Firefly Aerospace a reușit în cele din urmă să lanseze cu succes racheta Alpha. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
Sonda DART a lovit asteroidul Dimorphos, într-o primă misiune de apărare planetară derulată de NASA; deși testul de alimentare cu combustibil a fost unul reușit și cu toate că Space Force a permis lansarea rachetei fără reîncărcarea bateriilor sistemului de întrerupere a zborului, NASA a decis să retragă în hangar racheta SLS din cauza condițiilor meteo extreme din Florida; în 21 septembrie, ora 13:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat pe orbită capsula Soiuz MS-22 “Țiolkovski“, avându-i la bord pe Serghei Prokopiev, Dimitri Petelin și Francisco Rubio. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
Din 2025 s-ar putea să avem stații de alimentare orbitale, cu combustibil pentru sateliții geostaționari. Roverul marțian Perseverance a identificat într-o probă analizată recent (o rocă sedimentară denumită “Wildcat Ridge” din craterul Jezero) cea mai mare concentrație de substanțe organice măsurată până acum pe Marte. Compania europeană Arianespace are planuri interesante pentru următorii ani: la Congresul Astronautic Internațional de la Paris, compania europeană a prezentat SUSIE —Smart Upper Stage for Innovative Exploration, o treaptă superioară pentru Ariane 6, care nu doar că poate fi reutilizată, dar ar avea două variante, una cargo și una pentru echipaj. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
Oleg Artemiev și Samantha Cristoforetti au efectuat o activitate extravehiculară pentru continuare operațiunilor de punere în funcțiune a brațului robotic european atașat modulului Nauka. Duminică 24 iulie, o rachetă Changzheng-5B a lansat modulul Wentian, care câteva ore mai târziu a andocat la Stația Spațială Chineză. Compania europeană Eutelsat va fuziuna prin absorbție cu compania britanică OneWeb, într-o încercare de a face mai bine față concurenței cu SpaceX și Starlink. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).
From the publisher's feed