
Sign up to save your podcasts
Or


În timp ce Bulgaria trece, începând de anul viitor, la moneda euro, România se zbate să aducă echilibru în finanțele statului. Chiar dacă economia românească este de mai mult de două ori mai mare decât cea a Bulgariei, cele două state membre sunt radical diferite în materie de disciplină bugetară. Astfel se explică trecerea Bulgariei la moneda euro și, în același timp, programul de austeritate pe care îl pregătește România.
Recunosc că vestea că Bulgaria este admisă oficial în zona euro mă face să fiu invidios pe vecinii de la Dunăre. Dacă nu se va întâmpla nimic deosebit la nivel politic sau al societății, Bulgaria va trece începând cu anul viitor la moneda euro.
Adevărul este că România și Bulgaria sunt în continuare împreună pe ultimele locuri în clasamentele economice ale Uniunii Europene. Bulgaria este din multe puncte de vedere în subsolul ierarhiilor europene. De exemplu, Bulgaria are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, iar PIB-ul calculat la paritatea puterii de cumpărare este de numai 55% din cel al Germaniei. România este mai avansată la cele două capitole.
Istoria intrării Bulgariei în zona euro începe în anul 1997. Atunci, și România, și Bulgaria se confruntau cu o rată extrem de mare a inflației și cu o lipsă acută de reforme economice. La începutul anului 1997, conducătorii politici ai Bulgariei au decis transformarea Băncii Naționale în Consiliul Monetar. În acei ani, și în România s-a discutat mult pe această temă, dar politicienii și conducerea Băncii Naționale a României s-au opus în mod constant.
Consiliul Monetar bulgar a avut rolul să lege leva de o valută, inițial de marca germană, apoi de moneda europeană. Practic, moneda națională în circulație era acoperită de rezervele valutare. Această regulă a avut atât beneficii, cât și dezavantaje. Beneficiile au fost că regula Consiliului Monetar a făcut ca echilibrul macroeconomic al Bulgariei să fie păstrat pe o perioadă lungă de timp. Dezavantajul a fost că leva bulgară nu a putut beneficia în anumite momente de o anumită flexibilitate în raport de valute.
Citeste siBulgaria trece la euro la 1 ianuarie anul viitor
Stabilitatea financiară și bugetară a fost fundamentul pe care s-a construit accesul Bulgariei în zona euro. De altfel, în perioada 2007-2024, bugetul Bulgariei a înregistrat în patru ani excedent și o singură dată, accidental, a atins un deficit de 4% din PIB. În restul anilor, deficitul bugetar a rămas în interiorul regulei de la Maastricht, adică sub 3% din PIB. În schimb, în toată această perioadă, România a cunoscut un adevărat haos bugetar.
În plus, disciplina finanțelor statului a făcut ca Bulgaria să aibă anul trecut una dintre cele mai mici rate ale datoriei publice dinUniunea Europeană, 24%, față de România care se îndreaptă cu pași mari către 60% din PIB.
În ultimii ani, economia bulgară a făcut câțiva pași înainte. De exemplu, există o dezvoltare a sectorului de tehnologia informației (IT), care a ajuns să contribuie cu 3% la formarea produsului intern brut. Industria prelucrătoare are tradiție și reprezintă un sfert din PIB (mai mult decât în România). Ramurile industriale dezvoltate în Bulgaria sunt mașini unelte, electronică, piese auto și cea textilă.
Mulți investitori din industria auto au venit în Bulgaria datorită costurilor rezonabile ale forței de muncă. De exemplu, o companie belgiană a anunțat construcția unei fabrici de baterii auto în orașul Stara Zagora. Sectorul auto are și o importantă contribuție la exportul Bulgariei.
Agricultura continuă să aibă un rol important în economia Bulgariei. Fermierii produc cereale, legume, fructe, tutun și vin. De asemenea, turismul este un pilon cheie pentru economia bulgărească atrăgând milioane de turiști anual și contribuie cu 12% din PIB.
Chiar dacă Bulgaria a traversat patru ani de instabilitate politică, indicatorii economici care să îi permită intrarea în zona euro au rămas performanți. Și în Bulgaria, ca și în România, au existat voci sceptice la adresa trecerii la euro. Teama de creșterea prețurilor și o abordare naționalistă au fost temele preferate ale celor care au faultat constant drumul celor două țări către zona euro. Numai că, spre deosebire de România, în Bulgaria forțele politice și experții economici au continuat să susțină drumul spre moneda euro. Un drum care va începe anul viitor și de la care se așteaptă să consolideze economia bulgară și să atragă, în continuare, investitori.
By RFI RomâniaÎn timp ce Bulgaria trece, începând de anul viitor, la moneda euro, România se zbate să aducă echilibru în finanțele statului. Chiar dacă economia românească este de mai mult de două ori mai mare decât cea a Bulgariei, cele două state membre sunt radical diferite în materie de disciplină bugetară. Astfel se explică trecerea Bulgariei la moneda euro și, în același timp, programul de austeritate pe care îl pregătește România.
Recunosc că vestea că Bulgaria este admisă oficial în zona euro mă face să fiu invidios pe vecinii de la Dunăre. Dacă nu se va întâmpla nimic deosebit la nivel politic sau al societății, Bulgaria va trece începând cu anul viitor la moneda euro.
Adevărul este că România și Bulgaria sunt în continuare împreună pe ultimele locuri în clasamentele economice ale Uniunii Europene. Bulgaria este din multe puncte de vedere în subsolul ierarhiilor europene. De exemplu, Bulgaria are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, iar PIB-ul calculat la paritatea puterii de cumpărare este de numai 55% din cel al Germaniei. România este mai avansată la cele două capitole.
Istoria intrării Bulgariei în zona euro începe în anul 1997. Atunci, și România, și Bulgaria se confruntau cu o rată extrem de mare a inflației și cu o lipsă acută de reforme economice. La începutul anului 1997, conducătorii politici ai Bulgariei au decis transformarea Băncii Naționale în Consiliul Monetar. În acei ani, și în România s-a discutat mult pe această temă, dar politicienii și conducerea Băncii Naționale a României s-au opus în mod constant.
Consiliul Monetar bulgar a avut rolul să lege leva de o valută, inițial de marca germană, apoi de moneda europeană. Practic, moneda națională în circulație era acoperită de rezervele valutare. Această regulă a avut atât beneficii, cât și dezavantaje. Beneficiile au fost că regula Consiliului Monetar a făcut ca echilibrul macroeconomic al Bulgariei să fie păstrat pe o perioadă lungă de timp. Dezavantajul a fost că leva bulgară nu a putut beneficia în anumite momente de o anumită flexibilitate în raport de valute.
Citeste siBulgaria trece la euro la 1 ianuarie anul viitor
Stabilitatea financiară și bugetară a fost fundamentul pe care s-a construit accesul Bulgariei în zona euro. De altfel, în perioada 2007-2024, bugetul Bulgariei a înregistrat în patru ani excedent și o singură dată, accidental, a atins un deficit de 4% din PIB. În restul anilor, deficitul bugetar a rămas în interiorul regulei de la Maastricht, adică sub 3% din PIB. În schimb, în toată această perioadă, România a cunoscut un adevărat haos bugetar.
În plus, disciplina finanțelor statului a făcut ca Bulgaria să aibă anul trecut una dintre cele mai mici rate ale datoriei publice dinUniunea Europeană, 24%, față de România care se îndreaptă cu pași mari către 60% din PIB.
În ultimii ani, economia bulgară a făcut câțiva pași înainte. De exemplu, există o dezvoltare a sectorului de tehnologia informației (IT), care a ajuns să contribuie cu 3% la formarea produsului intern brut. Industria prelucrătoare are tradiție și reprezintă un sfert din PIB (mai mult decât în România). Ramurile industriale dezvoltate în Bulgaria sunt mașini unelte, electronică, piese auto și cea textilă.
Mulți investitori din industria auto au venit în Bulgaria datorită costurilor rezonabile ale forței de muncă. De exemplu, o companie belgiană a anunțat construcția unei fabrici de baterii auto în orașul Stara Zagora. Sectorul auto are și o importantă contribuție la exportul Bulgariei.
Agricultura continuă să aibă un rol important în economia Bulgariei. Fermierii produc cereale, legume, fructe, tutun și vin. De asemenea, turismul este un pilon cheie pentru economia bulgărească atrăgând milioane de turiști anual și contribuie cu 12% din PIB.
Chiar dacă Bulgaria a traversat patru ani de instabilitate politică, indicatorii economici care să îi permită intrarea în zona euro au rămas performanți. Și în Bulgaria, ca și în România, au existat voci sceptice la adresa trecerii la euro. Teama de creșterea prețurilor și o abordare naționalistă au fost temele preferate ale celor care au faultat constant drumul celor două țări către zona euro. Numai că, spre deosebire de România, în Bulgaria forțele politice și experții economici au continuat să susțină drumul spre moneda euro. Un drum care va începe anul viitor și de la care se așteaptă să consolideze economia bulgară și să atragă, în continuare, investitori.