Începând cu prima zi a anului viitor, zona euro va fi formată din 21 de state, din cele 27 ale Uniunii Europene. De la 1 ianuarie 2026 se alătură Bulgaria. Ce a calificat Bulgaria, una dintre cele mai mici și sărace economii europene, să intre în zona euro? Primul atu al Bulgariei a fost o stabilitate macroeconomică de invidiat. Evoluția la nivel macro a Bulgariei a fost în ultimii 20 de ani liniară în sensul bun al cuvântului, adică și-a păstrat toți indicatorii la standardele europene. Desigur, între cifrele macroeconomice și economia reală a existat o diferență vizibilă, în sensul că la mulți indicatori economici și sociali Bulgaria împarte cu România ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene.

Bulgaria a intrat în zona euro pentru că a avut politicieni care și-au asumat pe termen mediu și lung acest obiectiv. Culmea este că zona politică a perseverat cu acest plan de țară în pofida unor momente în care populația afișa, în majoritate, o opinie contrară aderării la zona euro. De exemplu, un Eurobarometru publicat recent arăta că 51% dintre bulgari erau împotriva intrării în zona euro și doar 43% se declarau favorabili. Avem în Bulgaria un exemplu despre cum politicienii pot lua decizii corecte, împotriva opiniei majoritare a populației. În acest caz, clasa politică a reușit să facă bine țării „cu forța”.

De exemplu, comisarul european Valdis Dombrovskis povestea că în anul 2014, atunci când Letonia, țara sa, a intrat în zona euro, populația nu era nicidecum entuziasmată, în timp ce astăzi, 83% dintre cetățeni au o opinie favorabilă referitoare la moneda euro.

Mai este o explicație a reușitei Bulgariei. Economia țării vecine a traversat în anii 1996-1997 o criză profundă, la fel ca România, care a dus inflația la peste 300%. Decizia autorităților de atunci a fost ca începând cu anul 1999 Bulgaria să introducă instituția Consiliului Monetar care a legat leva de marca germană și apoi de moneda euro printr-o rată fixă. Acest mecanism a ajutat la stabilitatea macroeconomică, dar a fost și o oglindă, uneori brutal de sinceră, a veniturilor salariale reduse câștigate de bulgari.

Intrarea Bulgariei în zona euro va fi cât se poate de lină pentru europeni. Indicatorii economiei bulgare sunt perfect compatibili cu zona euro, în sensul că rata inflației va încheia anul acesta cu un nivel de 2,5%, după ce a existat, o dată cu războiul din Ucraina, un puseu de creștere în anul 2022, 13%, și 2023, 9%. Dar, inflația a reușit să coboare destul de repede pentru a ajunge anul acesta la 2,5%, o cifră apropiată de media zonei euro.

Deficitul bugetar a revenit în câțiva ani la standardul european de 3% din PIB, după ce în anii pandemiei urcase la 4% din PIB. De asemenea, datoria publică este la un nivel extrem de scăzut, 24% din PIB, în comparație cu media zonei euro, care este de aproximativ 87% din PIB.

Ca de obicei atunci când vorbim despre o țară care trece la euro marea temere este legată de creșterea nejustificată a prețurilor. Bulgaria are un mare avantaj și anume că are de 25 de ani moneda locală legată de valute. Deci, consumatorii bulgari sunt obișnuiți să convertească leva în moneda europeană. În plus, guvernul a anunțat o campanie de informare și una care să amendeze eventualele creșteri nejustificate de prețuri.

În pofida stabilității macroeconomice, Bulgaria nu a avut, în ultimii ani, liniște politică, respectiv a trecut prin șapte rânduri de alegeri în ultimii patru ani. Săptămâna trecută, sub presiunea străzii, guvernul de coaliție a demisionat. Motivul nemulțumirii populare a fost bugetul de stat trimis în Parlament care conținea o serie de măsuri nepopulare, precum creșterea unor taxe și a contribuției de asigurări sociale. Să fie o ultimă încercare disperată de a bloca accesul în zona euro al Bulgariei? Cert este că țara vecină riscă să intre în zona euro fără să aibă un guvern. Se mai întâmplă și așa.