Pentru PSD, ultimul an nu a însemnat nimic, în timp ce România nu mai are de ales (SpotMedia) - Misiunea imposibilă: de ce nu se pot raţionaliza cheltuielile publice în ţări cu partide clientelare (G4Media) - Trebuie micșorate cheltuielile bugetare? (Republica)

Calendar. Formarea noului Guvern și adoptarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar: o cursă contra cronometru (Europa Liberă)

Numirea unui nou premier, formarea noului guvern, învestirea acestuia în Parlament și adoptarea unui pachet de măsuri care să ducă la diminuarea deficitului bugetar trebuie să aibă loc până pe 30 iunie. Altfel, România riscă suspendarea fondurilor europene în valoare de miliarde de euro.

Sub presiunea acestui termen limită, Europa Liberă prezintă calendarul acțiunilor care să ducă la formarea Guvernului și adoptarea unui plan de reducere a deficitului bugetar trebuie să se încadreze în termenele următoare.

Săptămâna 9–15 iunie 2025: ar urma să continue negocierile legate de programul de guvernare. Președintele Nicușor Dan a declarat că luni, 9 iunie, ar urma ca partidele să prezinte o primă schiță a programului de guvernare. În această săptămână ar urma să fie nominalizat și premierul și să fie scris efectiv programul de guvernare.

Săptămâna 16–22 iunie 2025: ar urma să fie dedicată audierii miniștrilor în Parlament și apoi să fie dat votul de învestire a noului Executiv.

Săptămâna 23–29 iunie 2025: ar urma să fie dedicată adoptării de către noul Guvern învestit a măsurilor economice care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Apoi, acel plan urmează să fie trimis la Comisia Europeană pentru a se bloca procedura de încetare a plății fondurilor europene.

30 iunie 2025 este termenul limită oficial pentru prezentarea pachetului de măsuri către Comisia Europeană.

8 iulie 2025 este data la care are loc reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN, format din miniștrii Finanțelor din statele UE) unde se analizează angajamentul și măsurile prezentate de România.

Pentru PSD, ultimul an nu a însemnat nimic, în timp ce România nu mai are de ales (SpotMedia)

Singura formațiune care a intrat în negocierile de formare a unei noi majorități parlamentare dintr-o poziție de forță a fost PSD. Sorin Grindeanu, actual ministru al Transporturilor și președinte interimar al partidului, a încercat să impună în negocieri faptul că formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare și că încă e o mare putere politică.

Jurnalistul Emilian Isăilă observă că s-a întâmplat cum se întâmplă de aproape trei decenii când PSD negociază. Se pornește un tăvălug de știri false, catastrofale, pe toate canalele de comunicare pe care le controlează. Bombardează jurnaliștii pe surse cu informații despre posibile decizii, unele nici măcar nefiind discutate.

De exemplu, TVA-ul trebuie obligatoriu crescut, apoi, eterna dezbatere despre impozitul progresiv ca și cum în România nu avem cea mai mare taxare a muncii din Uniunea Europeană, aproape jumătate din salariu.

După aceea, discuții panicate despre tăieri de investiții care ar duce la concedieri și așa mai departe.

Întreg spațiul public e inundat cu mesajele social-democraților care nu au decât un singur obiectiv, să păstreze controlul asupra instituțiilor și agențiilor publice, adică să evite orice reformă a statului, notează editorialistul SpotMedia.

Trebuie micșorate cheltuielile bugetare? (Republica)

Leitmotivul zilei este scăderea cheltuielilor publice, adică a cheltuielilor bugetare, ca mijloc de micșorare a deficitului bugetar.

Înainte de a lua în discuție un astfel de plan, haideți să vedem unde se află România din acest punct de vedere în raport cu alte țări din UE, îndeamnă economistul Radu Crăciun, contributor Republica.

Cheltuielile bugetare raportate la PIB ale României sunt printre cele mai scăzute din UE. Diferența este de 9 puncte procentuale față de media UE și de 7 puncte procentuale în comparație cu Polonia.

Cum putem să ne imaginam că vom avea avea servicii publice la standarde europene cu un buget la coada clasamentului din UE? Astfel de așteptări sunt total nerealiste.

Din acest motiv, răspunsul rațional este că cheltuielile bugetare, în ansamblul lor, nu ar trebui scăzute. Nu acesta este obiectivul corect.

Obiectivul corect este acela că cheltuielile bugetare ar trebui reprioritizate, optimizate, prin relocarea de fonduri din zonele în care cheltuielile sunt excesive și nejustificate, către capitolele bugetare subfinanțate. Cu alte cuvinte, structura de cheltuieli a bugetului ar trebui reformată.

Misiunea imposibilă: de ce nu se pot raţionaliza cheltuielile publice în ţări cu partide clientelare (G4Media)

În România suntem condamnaţi să facem mereu tăierile bugetare în criză, cu spatele la zid, şi cumva otova, bărbierind procente din toate domeniile şi categoriile de cheltuieli, pentru că este imposibilă raţionalizarea bugetelor atingerea maximului de eficienţă pentru suta de lei cheltuiţi.

Cu problema asta se confruntă într-o oarecare măsură toate statele, dar ea e mult mai vizibilă în cele cu partide clientelare, construite pentru a controla politic teritoriul şi a căpuşa resursele publice prin ocuparea posturilor-cheie cu loialişti sub-calificaţi, dar fanatici.

Expertul Sorin Ioniță explică cele două cauze pentru care se întâmplă aşa.

În primul rând, performanţa în sectorul public nu se poate măsura cu aceleaşi instrumente ca într-o firmă privată. 

A doua cauză pentru care nu putem raţionaliza bugetele: tot amalgamul de agenţii, servicii sau companii de stat care formează sectorul public suferă simultan şi de sub-ocupare, şi de supra-ocupare. În aceeaşi instituţie coexistă funcţionari competenţi care muncesc din greu şi ţin ţara în spate, dar şi tăietori de frunză la câini.

Singurii care pot face aceste reforme la nivelul instituţiilor, separând grâul de neghină, sunt chiar managerii care le conduc.

Dacă însă aceşti oameni sunt sinecurişti de partid, chiar presupunând că ar fi bine calificaţi (o ipoteză eroică), ei vor continua să practice limbajul dublu pe care îl văd la liderii politici naţionali: oficial îmbrăţişăm retorica reformei, dar în practică ne ocupăm de prioritatea care e cu adevărat pe primul loc, anume conservarea reţelelor de control politic şi extracţie de resurse pe care au fost puşi de partid să le gestioneze, prin intermediul instituţiei pe care o conduc.

Singura soluţie pe termen lung ar fi să obligăm partidele să-şi ia mâna de pe numirile de manageri de instituţii publice şi să le creeze un cadru de performanţă bine chibzuit.

Integral, pe pagina G4Media.