Românii își păstrează economiile în cele mai ciudate locuri, în sobă, sub saltea sau în grădină, îngropați. Este poate reflexul unei nesiguranțe care vine dinainte de 1989. Dar, este și expresia lipsei de încredere în bănci.

Banca Națională a României a prezentat, ieri, cazul unui cetățean care a economisit 55.000 de lei și s-a gândit să îi pună la loc sigur, în sobă. Problema a fost că nu a spus nimănui din familie despre locul pe care l-a ales pentru a păstra economiile. Respectiv, soba. În aceste condiții, o persoană din familie a aprins focul. Nu știm amănunte, ceea ce știm este că banii au ars, dar nu în totalitate. Astfel că proprietarii sumei au putut fi despăgubiți de către banca centrală, în conformitate cu prevederile legale.

Mai mult ca sigur, nu este unicul caz de acest gen din mediul rural. Aș putea băga „mâna în foc” că în țară există multe zone unde familiile își țin economiile în sobă. Este greu de spus dacă ideea de a păstra banii economisiți în casă vine dinainte de anul 1989 sau din primii ani de după Revoluție. Locurile în care se pot adăposti economiile sunt dintre cele mai diverse, respectiv, sub pernele din șifonier, îngropate în grădină lângă tulpina vreunui copac, sub saltea sau în sobă. Evident, fiecare situație are riscurile ei, iar în cazul descris de banca centrală riscul chiar s-a materializat, adică banii au fost arși. Finalul a fost cu happy end, pentru că bancnotele arse au fost despăgubite de către banca centrală conform regulamentului de specialitate, adică pentru că se puteau citi elementele de identificare, precum seria și numărul bancnotei și nu lipsea mai mult de 40% din bancnotă.

Sunt trei lucruri de remarcat în această poveste, care toate sunt adevărate exemple despre ce nu trebuie făcut atunci când vine vorba de economisire. Primul este înțelegerea cu familia. Banii economisiți trebuie să fie ai familiei, membrii gospodăriei știind în egală măsură sumele economisite și locul în care sunt păstrate. Altfel, se poate întâmpla ca în cazul prezentat de BNR, adică unul dintre membrii familiei să facă focul în sobă fără să știe că sunt bani acolo. În al doilea rând, locul ales pentru a păstra banii economisiți. Unii cetățeni preferă, deși suntem în secolul al XXI-lea, să își țină banii cash, în casă sau în grădină, în locuri dintre cele mai exotice sau dintre cele mai neobișnuite. Adeseori, se invocă teama de hoți, dar de fapt este expresia unei neîncrederi în sistemul bancar. De altfel, nu ar trebui să ne mire lipsa de încredere în bănci a cetățeanului, dacă un fost premier spunea atunci când era în funcție că nu are card și că folosește doar bani cash.

În al treilea rând, este de remarcat suma, respectiv 55.000 lei. Cei aproximativ 10.000 de euro înseamnă probabil un nivel rezonabil de economisire. Analizele de specialitate arată că în medie românii au economisit, din păcate, mult mai puțin decât cei 55.000 de lei adăpostiți în sobă.

În ultimii ani, băncile, institutele specializate sau universitățile au derulat ample campanii de educație economică și financiară. Aceasta este noua mantră pentru aproape toate instituțiile financiare. Dar, atât timp cât educația economică nu îi poate convinge pe toți românii să nu își păstreze economiile în sobă, ci să le depună la o bancă, înseamnă că educația financiară a rămas la suprafață și nu a ajuns în toate straturile societății românești.

Sunt multe alternative la păstrarea banilor în sobă sau la saltea. Există bănci cu depozite la termen și la vedere, există posibilitatea de a cumpăra titluri de stat, există varianta la îndemână de a cumpăra titluri de participare la un fond de investiții, de asemenea, există și alternativa de a cumpăra acțiuni la companii listate la Bursa de valori București.

Sunt multe posibilități de a plasa banii în siguranță, cu un grad de risc mai mare sau mai mic, dar în orice caz excluzând riscul de a fi arși sau de a fi furați. Așadar, triumful educației economice va fi atunci când banii de la saltea se vor muta în depozite bancare.