Wake up, Europe! Alegerea României (SpotMedia) - Dosarul „rătăcit” de procurori în care Vladimir Ciorbă este anchetat, alături de Sebastian Ghiță și de familia Cosma, pentru deturnare de fonduri europene (Libertatea) - România la extreme - creşterea economică scade, producţia industrială scade, investiţiile străine scad, IT-ul stagnează, dar salariile cresc, deficitul bugetar creşte, dobânzile cresc, datoria publică creşte, datoria externă creşte. Cât o mai putem ţine aşa? (Ziarul Financiar)

Cât de importantă e România: între München și Paris (DW)

Șeful diplomației de la București și ministrul Apărării au fost la Conferința de Securitate de la München încercând să pună România în ecuația complicată a prezentului în care UE și SUA nu mai sunt aliniate ca altădată.

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu a recunoscut că discursul vicepreședintelui JD Vance a fost „critic și foarte direct îndreptat spre situația din România”, dar a insistat că nu e vorba despre vreun sprijin al Washingtonului față de curentele anti-occidentale autohtone. 

Oficialul de la Washington a declarat că „cea mai mare amenințare” de care se tem Statele Unite când vine vorba despre Europa „nu e nici Rusia, nici China și nici vreun alt actor statal”, ci „amenințarea din interior”, „renunțarea de către Europa la unele din valorile fundamentale, valori împărtășite cu SUA”. Șeful diplomației de la București, singurul care a dat un răspuns clar criticilor numărului doi din administrația Statelor Unite, a menționat între altele „sensibilitatea  americană” față de alegerile din Europa. Emil Hurezeanu a pus în ecuație fără să comenteze faptul că că vicepreședintele SUA nu a dorit să îl întâlnească pe cancelarul Olaf Scholz aflat încă în funcție, ci a preferat să se vadă cu Alice Weidel, lidera extremei drepte germane.

În vreme ce Palatele Cotroceni și Victoria se chinuie să primească o invitație la summit-ul de urgență de la Paris, mai mulți diplomați europeni au declarat că sunt așteptați liderii Marii Britanii, Germaniei, Poloniei, Italiei, Danemarcei, care ar reprezenta țările baltice și scandinave, conducerii Uniunii Europene și secretarul general al NATO. „Principalele țări europene” vor discuta despre securitatea continentului, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot. România nu se numără printre invitați deocamdată, fiindcă în acest moment nu arată ca o țară stabilă devreme ce are un președinte interimar și un premier suspectat de corupție, fiindcă cel mai adesea Bucureștiul nu are propriile păreri și analize în materie de politică internațională, ci și le asumă pe cele ale NATO și UE, fiindcă există suspiciuni cu privire la „inconsecvența strategică” a României, fiindcă deși la suprafață a părut foarte atlantistă, în subsol acul busolei a tot balansat între Est și Vest, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Wake up, Europe! Alegerea României (SpotMedia)

 Europa trebuie să internalizeze că relația cu SUA a intrat într-o nouă etapă, una în care un Washington primitiv, tranzacțional și autosuficient nu mai este un partener cu adevărat de încredere.

Este momentul strângerii rândurilor, momentul ca Europa să-și conștientizeze problemele, pentru că le are și să astupe breșele.

Reuniunea convocată rapid de președintele Macron e un bun început. Cum românii oscilează între complex și excepționalism, absența noastră de la Paris a fost privită ca o nenorocire.

Nu e o fericire, cu siguranță, dar nici un capăt de lume. Este, cel mai probabil, consecința interimatului de la vârful statului român, combinată cu debilitatea cronică a politicii externe românești din ultimii mulți ani. Prima se va corecta la alegeri, a doua ar trebui să devină o prioritate imediat.

Surse diplomatice au declarat, de altfel, pentru SpotMedia.ro că se lucrează la o continuare a întâlnirii de la Paris, cu România și țările baltice. Iar temele care vor fi discutate luni vor fi trimise spre consultare și României.

Dar în mod cert la masa restrânsă europeană nu vom ajunge cu un președinte antiUE și proPutin. Într-un fel, votul de pe 4 -18 mai va fi despre direcția României. Vrem să rămânem parte a unei Europe care are nevoie de reforme și regăsire, una în care UK dorește să revină? 

Calin Georgescu a anunțat oficial la Realitatea TV că nu ne mai vrea acolo. Nu avem decât a alege, consideră jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

România la extreme - creşterea economică scade, producţia industrială scade, investiţiile străine scad, IT-ul stagnează, dar salariile cresc, deficitul bugetar creşte, dobânzile cresc, datoria publică creşte, datoria externă creşte. Cât o mai putem ţine aşa? (Ziarul Financiar)

Dacă ne uităm la tabloul macroeconomic al anului 2024 vedem mai multe lebede negre decât lebede albe şi mă întreb cât ar mai putea să reziste economia şi businessul, în condiţiile în care creşterea economică se reduce, industria scade în continuare, investiţiile străine se reduc, fondurile europene bat pasul pe loc, dar în schimb salariile cresc, dobânzile cresc, bugetul public este găurit, datoria internă şi cea externă cresc. 

Datele macroeconomice în euro arată bine pentru că acest curs valutar leu/euro este stabil, mult prea stabil faţă de deteriorarea indicatorilor macroeconomici externi – deficit comercial, deficit de cont curent, datoria externă, avertizează jurnalistul Cristian Hostiuc. 

Continuarea, în Ziarul Financiar.

Dosarul „rătăcit” de procurori în care Vladimir Ciorbă este anchetat, alături de Sebastian Ghiță și de familia Cosma, pentru deturnare de fonduri europene (Libertatea)

Persoane notorii din viața politică și din mediul de afaceri din România au fost citate în februarie 2015, acum exact zece ani, la sediul DNA Ploiești. 

Procurorii i-au chemat pentru audieri într-un dosar în care se făceau cercetări privind deturnarea de fonduri europene destinate unui proiect de modernizare şi extindere a reţelelor de canalizare din mai multe oraşe. 

Finanțarea europeană primită de județul Prahova era de 160 de milioane de euro. Banii au fost accesaţi de SC Hidro Prahova SA, societatea aflată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Procurorii anticorupție din Ploiești aveau probe că o mare parte din aceste fonduri a fost însușită în interes propriu de un grup de afaceriști și politicieni. 

Pe lista suspecților s-a aflat și omul de afaceri Vladimir Ciorbă, atunci un personaj total necunoscut opiniei publice, astăzi ajungând notoriu după inculparea în dosarul Nordis, alături de soția sa, Laura Vicol.

Această anchetă „s-a evaporat” pur și simplu în sertarele procurorilor DNA. Vladimir Ciorbă nu a mai fost deferit justiției pentru faptele grave de care a fost incriminat, scrie Libertatea.