Premierul francez Michel Barnier a anunțat că deficitul bugetar va reveni la 3% din PIB în anul 2029. Iar anul viitor, deficitul va trebui fixat la 5% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere a cheltuielilor și o creștere a veniturilor de 20 miliarde de euro. Patronatele propun un plan de scădere a cheltuielilor statului.

Ieri, într-un discurs de o oră și jumătate ținut în fața Adunării Naționale, premierul francez Michel Barnier a prezentat principalele direcții ale politicilor publice pentru următoarele luni.

Bineînțeles, o temă importantă a fost cea a deficitului bugetar și a datoriei publice. Premierul francez a precizat foarte exact datoria publică, 3.228 miliarde de euro, iar deficitul care trebuia să fie anul acesta de 4,4% din PIB va ajunge probabil la 6% din PIB.

Michel Barnier și-a asumat ieri o reducere a deficitului bugetar, în anul 2025, la 5% din PIB. Premierul a anunțat că două treimi din efortul de reducere a deficitului se va baza pe scăderea cheltuielilor statului, ceea ce înseamnă o reducere cu 20 miliarde de euro. De asemenea, termenul limită până la care deficitul bugetar trebuie să atingă nivelul de 3% din PIB este, în opinia lui Michel Barnier, anul 2029, ceea ce va însemna o perioadă suficient de lungă pentru ca economia să nu fie împinsă în recesiune.

În principiu, companiile și persoanele fizice cu venituri mari ar putea suporta o suprataxare, dar, deocamdată, premierul nu a precizat efectiv cum se va aplica.

Citeste si"Să facem mult cu puțin": Premierul Michel Barnier s-a prezentat în fața deputaților

Cu o zi înainte de declarația în Adunarea Națională a premierului francez, Patrick Martin, președintele Medef, cea mai importantă organizație patronală, i-a trimis prim-ministrului o scrisoare în care arată propunerile asociației pentru reducerea cheltuielilor statului. Documentul a fost consultat de agenția France Presse și cuprinde o serie de propuneri pentru reducerea cheltuielilor publice înainte de aplicarea unor măsuri de creștere a taxelor și impozitelor.

Patrick Martin estimează că statul poate face economii de 30 miliarde de euro. Ce măsuri are în vedere organizația Medef? În primul rând, este vorba despre o întărire a luptei împotriva fraudei sociale estimată la 13 miliarde de euro. Acest lucru s-ar putea realiza printr-o întărire a controalelor și o mai bună coordonare între instituțiile sociale.

În al doilea rând, în Franța, funcționează 438 de agenții publice care cheltuiesc în total aproximativ 80 miliarde de euro. Președintele Medef propune un proces de fuziune a instituțiilor sau de externalizare a unor activități care ar aduce o economie bugetară de trei miliarde de euro, conform unei analize realizată de compania de consultanță EY.

În al treilea rând, tot un studiu EY arată că digitalizarea administrației publice ar genera economii bugetare de 12 miliarde de euro.

În fine, a patra sursă de economii, 800 de milioane de euro, poate veni de la schimbarea regulilor privind acordarea ajutorului social pentru lucrătorii transfrontalieri, care primesc ajutor de șomaj în Franța și contribuie în alte state în care lucrează. Patrick Martin mai cere un control mult mai riguros al absenteismului în cadrul instituțiilor publice.

Citeste si"Un discurs constructiv": Reacțiile la declarația de politică generală a premierului Michel Barnier

Președintele Medef a declarat că este gata să discute cu noul guvern o eventuală creștere a impozitelor pentru companii cu două condiții: ca statul să facă eforturi de economisire a cheltuielilor bugetare mai mari decât impozitele și taxele încasate în plus de la companii și creșterile de taxe și impozite să nu afecteze investițiile și crearea de locuri de muncă.

În ultimii ani, sub președinția lui Emmanuel Macron nivelul impozitului pe profit s-a redus treptat de la 33% la 25%. Chiar și în aceste condiții, 25% înseamnă mai mult decât media impozitului din cele 150 de state cuprinse în studiul OCDE referitor la politica fiscală la nivel global, care este de 21%.

Așadar, cea mai importantă organizație patronală franceză cere, la fel ca în România, ca, mai întâi, statul să taie din cheltuieli și abia după aceea, eventual, să crească taxele și impozitele.