Pensiile de stat au în față provocări majore. Pe de o parte, demografia, pentru că raportul dintre salariați și pensionari se degradează. Pe de altă parte, datoria viitoare acumulată de stat pentru plata pensiilor crește într-un ritm rapid.

La începutul acestei luni, asociația CFA România a publicat o analiză privind sistemul de pensii. Este de remarcat consecvența cu care CFA România se preocupă de această temă, asociația fiind la al doilea studiu pe acest subiect.

Totdeauna, tema sistemului de pensii trebuie abordată pornind de la câteva aspecte demografice. Estimările arată că România, la fel ca Uniunea Europeană, va avea în viitor o populație mai puțin numeroasă decât astăzi și mai îmbătrânită. Prognozele Eurostat indică faptul că până în anul 2070, România va avea o populație cu 20% mai redusă numeric, ajungând la aproximativ 15 milioane de locuitori, iar proporția persoanelor în vârstă de peste 65 de ani va crește până la 30% din total.

Scăderea populației active și creșterea numărului de pensionari vor avea efecte asupra societății, economiei și implicit asupra sistemului de pensii. Asociația CFA România a prezentat în anul 2019 un indicator nou numit „drepturile de pensie acumulate”. Indicatorul definește obligațiile statului cu privire la drepturile de pensie la un anumit moment care urmează să fie plătite în viitor.

Analiza asociației CFA România oferă o serie de date tehnice referitoare la drepturile de pensie acumulate. Aceste drepturi, aferente pensiilor de stat din pilonul I, nu sunt incluse în datoria publică pentru că este vorba despre sume care se vor plăti în următorii ani. Dar, acest lucru nu înseamnă că ele nu pot fi calculate și reprezintă o obligație implicită a statului și care angajează resursele financiare viitoare.

Datoria implicită se determină pe baza câtorva factori cum sunt valoarea contribuțiilor plătite, formula de calcul a pensiei sau durata de plată a acesteia care depinde de speranța de viață.

Astfel, în anul 2015, pensiile de stat acumulau o datorie echivalentă cu 182% din PIB. Analiza arată că datoria acumulată a crescut substanțial, în ultimii ani: la 306% din PIB, în anul 2018, la 378% din PIB, în anul 2021, iar la finalul anului trecut era estimată la 350% din PIB.

Sistemul de pensii publice funcționează deja cu un deficit care este acoperit de la bugetul de stat. În anul 2022, acest deficit era de 2,5% din PIB, iar prognozele arată că va trebui să scadă la 1,8% din PIB, la orizontul anului 2070.

Analiza asociației CFA România mai evidențiază un indicator calitativ al sistemului de pensii, și anume vârsta la care contribuțiile sociale plătite de-a lungul timpului sunt recuperate prin pensie.

Calculul pleacă de la următoarele ipoteze: un angajat cu salariul mediu contribuie timp de 39 de ani până la ieșirea la pensie, la 65 de ani. Analiza arată că beneficiile primite până la 74 de ani, adică pensiile încasate, sunt mai mici decât contribuțiile plătite. Cu alte cuvinte, doar pensionarii care ajung la 74 de ani sau, după unele calcule la 72 de ani, primesc prin pensie banii cu care au contribuit de-a lungul timpului.

Cu două amendamente: primul, unele persoane decedează înainte de vârsta de pensionare fără ca moștenitorii să beneficieze de contribuțiile plătite și al doilea, sunt mulți pensionari care, din diferite motive, nu au stagiu complet de cotizare, adică nu au contribuit timp de 39 de ani, așa cum este ipoteza studiului. În aceste condiții, perioada în care sunt recuperate contribuțiile prin pensie poate varia, având în vedere că pensiile sunt calculate în funcție de durata contributivă.

În concluzie, sistemul public de pensii poate fi atât de performant cât este creșterea economiei. De aceea, echilibrarea bugetului și menținerea creșterii produsului intern brut sunt esențiale pentru actualii și viitorii pensionari.