Ministerul Finanțelor a publicat datele privind situația bugetului de stat pe primele 11 luni ale anului. Execuția bugetară era așteptată pentru a răspunde la două teme importante și anume: în ce măsură se văd rezultatele deciziilor luate de guvern în această vară și, implicit, dacă există progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Răspunsul este „da” la ambele întrebări.

Să detaliem. Măsura care a făcut vâlvă a fost creșterea TVA, atât a cotei standard, cât și a cotelor reduse începând cu luna august a.c.. Astfel, în primele 11 luni ale anului veniturile încasate la buget din TVA au crescut cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care restituirile de TVA au crescut și ele cu 7%.

Se poate face și o evoluție comparativă a încasărilor din TVA în lunile august-noiembrie a.c., față de aceeași perioadă a anului trecut, care ne arată că încasările din TVA au crescut la aproximativ 50 miliarde de lei, de la 42,4 miliarde lei în anul 2024. Cu alte cuvinte, cifrele ne arată că încasările din TVA au crescut, dar trebuie să fim bine înțeleși, acest lucru nu înseamnă, însă, că s-a redus și gap-ul de TVA sau în mod automat economia a performat în mod deosebit.

O dinamică mai logică

Mai sunt două tendințe care aduc argumentele unei îmbunătățiri a situației bugetare. În primul rând, veniturile totale au crescut cu 13%, iar cheltuielile cu aproximativ 10%. Este un raport de creștere normal pentru o economie care vrea să reducă deficitul și totodată este o dinamică mai logică, după ce ani la rând situația a fost invers, adică cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile bugetare.

În al doilea rând, există o reducere a deficitului bugetar. În comparație cu anul precedent, deficitul bugetar în primele 11 luni a ajuns la 6,4%, față de 7,15% din PIB. Vorbim și despre o scădere în termeni nominali, în sensul că deficitul s-a redus de la 125 la 121 miliarde de lei.

Un semn de întrebare este dacă deficitul va atinge la sfârșitul anului nivelul așteptat de 8,4% din PIB. Pare destul de greu, chiar și pentru România marilor deficite, să reușească într-o singură lună, decembrie a.c., să facă un deficit de 2% din PIB. De exemplu, în noiembrie față de octombrie a.c., deficitul a crescut cu 0.68% din PIB, iar păstrarea aceluiași ritm și în decembrie a.c. ar fi o veste bună. Desigur, ar fi o situație de bun augur ca 2025 să se încheie cu un deficit mai mic decât cel așteptat, în special pentru bugetul de anul viitor

Investițiile continuă să crească

Mai sunt câteva capitole care oferă un indiciu față de evoluția situației bugetare. Este vorba despre cheltuielile de personal, cele cu dobânzile, cu investițiile și cheltuielile de asistență socială. Veniturile sub o formă sau alta au o dinamică pozitivă.

Cheltuielile de personal trebuie analizate prin prisma înghețării salariilor bugetare și reducerii unor sporuri începând cu luna iulie a.c. Astfel, cheltuielile la acest capitol în perioada iulie-noiembrie a.c. față de anul precedent au scăzut cu 1,7 miliarde lei, de la 70,4 la 68,7 miliarde lei. Așadar, se văd primele rezultate.

Cheltuielile cu dobânzile au explodat, plus 38%, dar creșterea nu este imputabilă actualului guvern, ci plățile se fac în contul unor împrumuturi mai vechi care au ajuns anul acesta la scadență.

Cheltuielile cu investițiile continuă să crească, mai mult cu 16% față de anul precedent, dar, în continuare, sunt mai mulți bani alocați din bugetul național decât din fondurile europene. În orice caz, procentajul alocărilor pentru investiții este de aproximativ 5,7% din PIB, mai mult decât media europeană, iar o viitoare ordine de priorități va aduce eficiență și un impact mai mare asupra creșterii economice.

În fine, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 11,7%, dar avansul vine de la recalcularea pensiilor de anul trecut și de la includerea în acest capitol a compensării facturilor la energie. Așadar, bugetul transmite semnale de ajustare, dar mai este mult până departe.