Autoritățile letone au interzis emisia televiziunilor rusești și beloruse când Rusia a atacat Ucraina, dar propaganda anti ucraineană s-a  mutat online. Un studiu arată că jumătate din ucrainenii din Letonia se confruntă cu mesaje de ură. Un studiu leton urmărește activitatea unor conturi de social media precum „Antifasciștii din țările baltice” și analizează mesajele anti ucrainene transmise de acestea. 

„De ce aproape jumătate dintre ucrainenii din Letonia se confruntă cu mesaje de ură?” este întrebarea pe care o pune în titlul unui articol, site-ul televiziunii publice letone, lsm.lv.

Când Rusia a lansat  invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022, Letonia a reacționat întrerupând transmisia canalelor de televiziune rusești și beloruse, așteptându-se că propaganda va scădea și publicul va fi protejat de mesajele de ură. Cu toate acestea, narațiunile anti-ucrainene nu au dispărut: s-au mutat pe rețelele sociale, continuând să influențeze societatea letonă.

Anul acesta, Centrul de Politici Publice „Providus” a realizat un studiu pentru a înțelege cum se răspândesc aceste mesaje de ură. Timp de câteva luni, „Providus” a monitorizat îndeaproape mai multe canale „Telegram”, „YouTube” și „TikTok” destinate publicului de limbă rusă din Letonia, care distribuie în mod regulat conținut care discreditează Ucraina și promovează stereotipuri negative despre ucraineni.

Un astfel de canal – „Antifasciștii din țările baltice” – folosește manipularea emoțională, inclusiv sarcasm și insulte, în aproape toate postările sale despre Ucraina pentru a crea o atitudine ostilă față de Ucraina și ucraineni. Sunt folosiți chiar și termeni precum „fasciști ucraineni” și „teroriști”, creând o imagine a ucrainenilor ca un popor social periculos. Pe de altă parte, un canal precum „Baltnews” creează aparența de obiectivitate, dar citează adesea oficiali ruși sau alte persoane legate de Rusia, discreditând sprijinul occidental pentru Ucraina.

Polonia interzice vânzarea alcoolului sub formă de ... piure

Ministerul Sănătății cere interzicerea vânzării de alcool online și în orice altă formă decât sub formă lichidă, scrie agenția poloneză de știri pap.pl. Acesta este răspunsul statului la lansarea alcoolului la… pungă, având consistența unui piure de fructe pentru copii, gel sau cristale.

Noul proiect de lege va interzice vânzarea alcoolului online si la ambalaje mai mici de 300 ml. Ministrul sănătății polonez spune că va fi reglementată și ambalarea alcoolului așa încât să nu inducă în eroare consumatorul că în ambalaj ar putea fi altceva. Vânzarea alcoolului de către magazine va fi restricționată după anumite ore. 

Ungaria ar câștiga mai mult dacă ar exporta produse agricole prelucrate în loc de materie primă ieftină

Ziarul maghiar agronaplo.hu face o analiză a agriculturii și agricultorilor maghiari. „Prețurile alimentelor au crescut semnificativ din cauza efectelor epidemiei de Covid și a războiului ruso-ucrainean, atât în ​​străinătate, cât și în țara noastră. În ultima vreme, s-a putut observa o scădere a pieței interne care se așteaptă să continue din cauza unei rate a inflației mai mare decât cea a UE.

„Deși putem aproviziona piețele interne cu produse agricole și mărfuri, putem și exporta, dar facem acest lucru în principal sub formă de materii prime. Nu există aproape nicio industrie de prelucrare de mare capacitate deținută de maghiari,” remarcă publicația. „Bunurile produse sunt vândute la un preț mic, fără valoare adăugată. Pentru a îmbunătăți situația producătorilor, ar trebui să furnizăm piețelor din jur produse de înaltă calitate la preț redus. Cantitatea de produse prelucrate ar trebui crescută, în special în ceea ce privește produsele de origine animală (carne de porc, oaie, păsări, iepure.) Din păcate, atâta timp cât cea mai mare parte jucătorilor preferă comerțul și nu prelucrarea pe scară largă, amenințarea constantă a importurilor de alimente are ca rezultat scăderea pieței,” mai scrie publicația maghiară.

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Alexandra Molnar, Ungaria

Emilia Metrycka, Polonia

Marta Simona Stila, Letonia

 

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei