SURSE Întâlnire decisivă miercuri la Cotroceni pentru desemnarea premierului (G4Media) - Interimatul lui Cătălin Predoiu se apropie de final. Ce se întâmplă după cele 45 de zile și precedentul Boc (Europa Liberă) - Instanța supremă dinamitează câteva sute de dosare după ce a interpretat legea în favoarea corupților (PressHub) - Care sunt „găurile negre” ale statului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii (Libertatea)

SURSE Întâlnire decisivă miercuri la Cotroceni pentru desemnarea premierului (G4Media)

Președintele Nicușor Dan se va întâlni miercuri la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor care ar putea face parte din coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR – pentru a desemna un candidat la funcția de premier, au declarat pentru G4Media surse oficiale.

Marți va avea loc o altă întâlnire a liderilor de partide, dar fără Nicușor Dan.

În acest moment, numele cel mai vehiculat pentru postul de premier este al liderului PNL Ilie Bolojan, susținut de PNL și USR.

Conducerea PSD are programată o ședință marți seară pentru a decide mandatul final de negociere cu președintele Nicușor Dan și celelalte partide.

 

Ce pregătesc PSD+AUR. Și de ce nu are România guvern (DW)

După trei săptămâni de negocieri în gol, se înțelege că PSD vrea o rotativă după modelul Ciucă-Ciolacu, pe care să o preia de la jumătatea anului 2026, după ce scade deficitul și pot fi făcute din nou cheltuieli înaintea alegerilor generale din 2028. Tot PSD a propus soluția unui premier tehnocrat, eventual a unui specialist român care lucrează pentru o instituție internațională, cauționat de aceasta și cu o credibilitate mai mare decât a unui politician. Social-democrații nu-l vor cu niciun chip pe Ilie Bolojan în fruntea guvernului, fiindcă le e frică de eventualul lui succes, de disciplina pe care vrea să o impună, de imaginea lui bună, pe care ar sabota-o pas cu pas dacă ar fi propulsat la Palatul Victoria, comentează jurnalista Sabina Fati.

În vreme ce Nicușor Dan a tot amânat nominalizarea unui prim-ministru care să conducă negocierile unui program guvernamental, AUR testează coeziunea formațiunilor pro-europene. Așa că Alianța pentru Unirea Românilor a trimis președintelui Camerei Deputaților o solicitare oficială de sesizare a Curții Constituționale, invocând un conflict juridic de natură constituțională între președinte și parlament.

Sesizarea se referă la o „tergiversare deliberată a numirii unui prim-ministru", care ar fi generat „un blocaj instituțional major, afectând grav funcționarea autorităților statului și subminând principiul colaborării loiale între instituții". Trimiterea mai departe a acestei sesizări depinde însă de șeful deputaților, social-democratul Ciprian Șerban.

E greu de crezut că, în această fază, PSD ar întinde mâna AUR. Dar dacă PSD nu va intra la guvernare, e destul de probabilă coalizarea social-democraților cu radicalii. Deocamdată doar presiunile europene împing PSD către o alianță de guvernare cu PNL+USR+UDMR, dar curentul eurosceptic rămâne important în interiorul acestei formațiuni.

Integral pe pagina DW.

 

Interimatul lui Cătălin Predoiu se apropie de final. Ce se întâmplă după cele 45 de zile și precedentul Boc (Europa Liberă)

România se află în ultimele zile ale guvernului interimar condus de Cătălin Predoiu, într-un context politic tensionat și cu mize economice uriașe. Mandatul guvernului interimar, început pe 6 mai, expiră oficial vineri, pe 20 iunie, conform prevederilor constituționale, care limitează interimatul la 45 de zile.

Deși termenul legal pentru formarea unui nou guvern se apropie de limita constituțională, negocierile între principalele partide – PSD, PNL, USR și UDMR – trenează de aproape trei săptămâni. Punctele de dispută rămân programul de guvernare și măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar, aflat la un nivel record în Uniunea Europeană. România a terminat 2024 cu un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).

Dacă nu se ajunge rapid la un acord și nu este învestit un nou guvern, România riscă să intre într-o zonă gri constituțională, cu posibile consecințe grave pentru stabilitatea politică și financiară a țării.

Interimatul guvernamental poate fi prelungit, iar un guvern interimar poate funcționa mai mult de 45 de zile, așa cum s-a întâmplat și în 2009, când guvernul Boc a stat interimar aproape trei luni, explică pentru Europa Liberă politologul Cristian Pîrvulescu.

Profesorul Sergiu Mișcoiu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca consideră că legal, ar trebui numit un alt interimar dacă se ajunge la 45 de zile.

 

Instanța supremă dinamitează câteva sute de dosare după ce a interpretat legea în favoarea corupților (PressHub)

ÎCCJ a admis luni, 16 iunie 2025, recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba Iulia, în legătură cu polițiștii judiciari din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA), care au dreptul să facă acte de urmărire penală doar în dosare cu polițiști, jandarmi sau pompieri, adică angajați ai ministerului de Interne.

În urma acestei interpretări a instanței supreme, actele făcute de polițiștii DGA din multe dosare de corupție vor fi declarate nule de judecători.

Amănunte pe pagina PressHub.

 

Care sunt „găurile negre” ale statului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii (Libertatea)

În timp ce societatea de stat CFR Călători amenință cu oprirea trenurilor și se războiește cu autoritățile în privința subvențiilor, aceasta se află înglodată în datorii și produce pierderi. Nu este însă singura, existând un lung pomelnic de companii de stat nerestructurate.

În fapt, acestea sunt un motiv general de nemulțumire, în condițiile în care multe dintre acestea produc pierderi de ani buni, sunt politizate, pline de sinecuri și dosare penale în timp ce nu sunt restructurate.

Citiți în Libertatea despre CFR Călători, CFR Infrastructură, CFR Marfă, Metrorex, TAROM, Termoenergetica, Complexul Energetic Oltenia, CET Govora etc.

Depolitizarea companiilor de stat este unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit în fața Comisiei Europene și unul dintre motivele pentru care țara noastră are în acest moment în aer Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).