Un controversat proiect de lege din Georgia a scos mii de oameni în stradă și i-a făcut pe deputați să se încaiere în timpul unei ședințe în Parlament. Este vorba despre o lege care le-ar impune ONG-urilor finanțate din străinătate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”. Criticii proiectului spun că e vorba de o lege similară cu legea din Rusia prin care a fost reprimată opoziția. Georgia a primit în 2023 statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Ce ar însemna pentru parcursul european al Georgiei adoptarea acestei legi? În ce măsură cei care protestează în stradă la Tbilisi sînt reprezentativi pentru majoritatea cetățenilor georgieni? Care e situaţia societăţii civile din Georgia? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

Cum a reuşit să se dezvolte societatea civilă din Georgia? 

Angela Grămadă: „Cînd a venit Mihail Saakaşvili la conducerea ţării, el a invitat foarte mulţi experţi din societatea civilă să i se alăture în echipă. După ce a plecat din funcţia de preşedinte, o mare parte din aceşti oameni care i-au fost alături s-au reîntors în societatea civilă. Doar că de această dată, ei nu au doar experienţa civilă, de reprezentanţi ai unor ONG-uri, cei care sînt acum în societatea civilă sînt mult mai bine echipaţi. Ei ştiu şi cum se face un proiect de lege, ştiu şi cum se implementează o politică publică şi ştiu cum ar trebui să funcţioneze mecanismele societăţii civile libere, independente, care să-şi poată exprima vocea şi să aducă alternative la ce propune guvernarea. De aceea avem atît de multe voci care militează pentru un parcurs european.”

În ce măsură cei care protestează în stradă în Georgia sînt reprezentativi pentru majoritatea cetățenilor georgieni?

Angela Grămadă: „Majoritatea populaţiei în Georgia este pro-europeană. Dacă vă uitaţi pe sondaje, o să vedeţi că procentul celor care susţin parcursul european al ţării se ridică la o cifră mult mai mare decît în Republica Moldova sau chiar, în anumite momente, decît în Ucraina. Problema lor este că ei nu au o opoziţie capabilă să schimbe lucrurile în cadrul unui scrutin electoral. Practic, le lipseşte acea ofertă politică pe care ar putea s-o voteze şi care ar putea face într-adevăr o concurenţă serioasă celor din Visul Georgian (partidul aflat la putere).” 

Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural