A fost săptămâna băncilor centrale. Întâmplarea a făcut ca în aceeași săptămână patru bănci centrale importante reprezentând trei mari economii și o zonă economică de anvergură să aibă programate ședințe de politică monetară. Este clar că deciziile privind dobânzile cheie sunt în acest moment importante și oferă, alături de analizele care le însoțesc, repere față de evoluția economiei.

Ieri, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis menținerea dobânzilor la aceleași niveluri, respectiv rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii de refinanațare și rata dobânzii la facilitatea de creditare rămân nemodificate, respectiv 2%, 2,15% și 2,40%. BCE vede că marea problemă a acestui an este războiul din Orientul Mijlociu, care a crescut gradul de incertitudine și generează riscuri în sensul creșterii inflației și încetinirii creșterii economice. Banca Centrală Europeană scrie în raportul de ieri că implicațiile pe termen lung vor depinde de intensitatea și durata conflictului, cât și de modul în care prețurile produselor energetice vor afecta prețurile de consum și economia. În zona euro, inflația a ajuns în jurul valorii de 2%, dar presiunile care vin dinspre Orientul Mijlociu sunt vizibile.

Tot ieri, Banca Angliei a luat decizia să păstreze dobânda de politică monetară la 3,75%, în condițiile unei inflații de 3%. Comunicatul Băncii Angliei vorbește încă de la început despre situația tensionată din Orientul Mijlociu. Organizați cum îi știm, englezii comunică situația economiei pe parcursul a 33 de paragrafe. Ce este de reținut? Că prețurile energiei și alimentelor sunt importante în formarea așteptărilor inflaționiste ale gospodăriilor. De altfel, se spune în raportul Băncii Angliei, că întreprinderile și gospodăriile sunt sensibile la șocurile inflaționiste, mai ales că recent au mai trecut printr-o situație de acest gen. Analiza remarcă și faptul că este posibil să existe un comportament care să nu facă nimic altceva decât să inducă inflație. Să remarcăm, totuși, că în acest moment dobânda de politică monetară este mai mare decât inflația ceea ce face ca dobânzile în general să fie real pozitive, ceea ce nu se întâmplă în toate statele. Aceasta este situația în România, unde inflația navighează în jurul ratei de 10%, în timp ce dobânda-cheie, stabilită de banca centrală, este de 6,5%.

Banca centrală a Japoniei a păstrat rata dobânzii la 0,75% și este ușor de remarcat nivelul scăzut, dar acesta este reflexul unei economii mai deosebite, în sensul că inflația este la un nivel scăzut de numai 1,5%.

La mijlocul acestei săptămâni, Comitetul Federal pentru Operațiuni de Piață Deschisă din cadrul Rezervei Federale americane a anunțat menținerea dobânzilor în intervalul 3,50%-3,75% anunțând că implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei americane sunt incerte.

Înainte de declanșarea conflictului din Iran, Rezerva Federală anunțase că până la sfârșitul acestui an va mai opera cel puțin o reducere a dobânzii. Acum, însă, este dificil de făcut o prognoză privind deciziile în viitor ale băncii centrale americane.

În schimb, prognoza privind inflația s-a modificat, în sensul că a crescut la 2,7% de la 2,4%. Vestea bună pare a fi cifra de creștere economică, 2.4%, mai mult față de estimarea din decembrie 2025 care era de 2,3%.

După cum se poate vedea toate cele patru mari bănci centrale din patru mari economii: SUA, zona euro, Japonia și Marea Britanie au păstrat neschimbate ratele dobânzilor. Ceea ce înseamnă că toate aceste bănci centrale au dat un semnal de prudență, respectiv așteaptă să vadă unde se duce inflația. Dacă va crește, este posibil să crească și dobânzile, așa cum s-a întâmplat în Australia. Dacă inflația va depăși momentul de incertitudine de azi, atunci și băncile centrale își vor continua scăderea dobânzilor. Dar, evoluția inflației depinde de războiul din Orientul Mijlociu, mai exact de durata și intensitatea acestuia.