Întrebarea apare în presa internațională, după recentele declarații ale președintelui american. Forțele Statelor Unite ar putea, într-adevăr, lovi ținte strategice. Sau pot fi doar un mijloc de presiune înaintea unor negocieri, apreciază comentatorii.

Axios citează surse potrivit cărora Trump nu a luat încă o decizie finală cu privire la posibilitatea de a ataca Iranul. Se așteaptă ca acesta să decidă după ce va organiza mai multe consultări în această săptămână și va primi mai multe opțiuni militare.

El a declarat că o rezolvare diplomatică este încă posibilă, adăugând că iranienii ”vor să facă o înțelegere.”

După cum analizează Newsweek, ”comentariile lui Trump sugerează perspectiva unor negocieri cu Teheranul, care ar include probabil retragerea din Iran a întregului uraniu îmbogățit, plafonarea rachetelor sale cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului acordat aliaților din regiune”.

Citeste siTurcia recomandă SUA să nu atace Iranul și să negocieze pentru a pune capăt conflictelor

Times of Israel citează analiști potrivit cărora ”printre opțiuni se numără atacuri asupra instalațiilor militare sau atacuri țintite împotriva conducerii din jurul liderulului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în încercarea de a dărâma sistemul care a condus Iranul de la Revoluția Islamică din 1979.

Teheranul a declarat în trecut că va viza Israelul și ținte militare americane din Orientul Mijlociu dacă Trump ar ordona atacuri”.

CNN informează însă că

 

”țări din regiune, inclusiv aliații SUA, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au avertizat recent că nu vor permite ca spațiul lor aerian să fie folosit pentru nicio acțiune militară împotriva Iranului.

Emiratele, care găzduiesc forțe militare americane la o bază din Abu Dhabi, au declarat că nu vor oferi niciun sprijin logistic nici pentru acțiuni militare împotriva Iranului”.

 

The Week încearcă decodificarea retoricii lui Trump în raport cu realitatea militară.

”Ceea ce rămâne neclar este dacă Trump se referea la o nouă desfășurare sau doar la o rebranduire a uneia existente. Deși remarcile sale sugerau un nou val de forță militară, dovezile disponibile indică sosirea grupului de atac al portavionului USS Abraham Lincoln.

Portavionul cu propulsie nucleară transportă aproape 5.000 de marinari și câteva zeci de avioane de vânătoare și reprezintă unul dintre cele mai formidabile instrumente de proiecție a puterii americane.

Citeste siIran: O lună de la începutul revoltei, bilanţul uman este uriaş

Rapoartele din mass-media indică faptul că acest grup de atac este „flota masivă” la care s-a referit Trump, menită să fie folosită „doar în cazul în care” diplomația eșuează sau tensiunile se intensifică.

Nu a existat nicio confirmare independentă a unui al doilea grup de portavioane care se îndreaptă spre regiune, ceea ce sugerează că limbajul președintelui ar fi putut fi deliberat ambiguu, conceput pentru a spori presiunea psihologică”.

Iar Le Monde privește către Iran, constatând că o stare de șoc colectiv s-a instaurat după represiune.

”Chiar dacă internetul rămâne în mare parte întrerupt, câteva breșe permit populației să evalueze violența fără precedent dezlănțuită asupra protestatarilor: zeci de mii de morți, arestări în masă, spitale sub supraveghere, închisori supraaglomerate”.