Revista presei internaționale

Ce va însemna pentru Ucraina apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin? Întrebarea revine în presa internațională, după ultimele evoluții de pe front și în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului. Unii comentatori vorbesc despre trădare.

The New Republic observă ”o campanie de presiuni care a durat mai multe zile, în cadrul căreia administrația Trump a contactat capitalele europene și Kievul, amenințând cu sistarea schimbului de informații militare și a livrărilor de armament, în cazul în care Ucraina nu va înceta atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești.

Zelenski a spus că s-a simțit „trădat” de Trump și de SUA”.

”Putin îl păcălește din nou pe Trump”, crede The Hill.

”Aroganța lui Trump a dus, încă o dată, la situația în care președintele rus Putin i-a făcut de râs pe el și pe trimișii săi speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner.

Încă de când Trump l-a certat public pe Zelenski în Biroul Oval, în februarie 2025 – cu un sprijin considerabil din partea vicepreședintelui JD Vance –, Putin a câștigat, de fapt, timp pe seama lui Trump.

Citeste siCe se întâmplă în relațiile dintre Kiev și Washington?

Putin a procedat la fel cu Trump în timpul summitului din Alaska, din august 2025, când Rusia și-a menținut poziția de negociere maximalistă. A făcut același lucru două luni mai târziu, convingându-l pe Trump să renunțe la trimiterea în Ucraina a rachetelor Tomahawk, capabile să lovească ținte la mare distanță.

Până în prezent, a existat un numitor comun în toate aceste erori ale lui Trump: el cade constant în capcana iluziilor deșarte („aurul nebunilor”) pe care i le oferă Kirill Dmitriev, trimisul special al lui Putin în SUA și șeful Fondului Suveran al Rusiei”.

Pentru editorialistul de la Le Monde,

 

”Donald Trump nu se ferește niciodată să recurgă la trădare. Totuși, acordul cu Vladimir Putin — care presupune livrarea a mii de tone de motorină rusească, în speranța limitării pierderilor de care se tem republicanii în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului — reușește să treacă un nou prag.

Situația în care Statele Unite — cel mai mare producător de petrol din lume — contribuie potențial la finanțarea mașinăriei de război rusești este agravată de o întrerupere alarmantă, survenită recent, a schimbului de informații de intelligence între SUA și armata ucraineană

În plus, s-a înregistrat o încetinire temporară a sistemului de comunicații militare care se bazează pe constelația de sateliți deținută de Elon Musk — acesta din urmă transferând responsabilitatea către Pentagon.

Toate acestea sunt semne extrem de îngrijorătoare, apărute în timp ce Rusia declanșează bombardamente letale asupra infrastructurii civile ucrainene, chiar în pragul iernii”

 

Dar este Ucraina de vină pentru prețurile ridicate ale petrolului? Parțial, dar nu în principal, explică Vox:

”Deși atacurile asupra rafinăriilor rusești joacă un rol, perturbările continue în zona Strâmtorii Ormuz și a industriei petroliere din Golf — cauzate de „războiul” lui Trump împotriva Iranului — au avut un impact mai mare, deși Trump a încercat să transfere vina asupra Ucrainei”.

Întrebarea își face tot mai mult loc în paginile presei internaționale după ultimele atacuri devastatoare ale Rusiei, la care Ucraina nu a putut riposta. Președintele ucrainean și-a exprimat marți seară regretul că aliații săi nu l-au avertizat cu privire la un atac rusesc iminent asupra capitalei, Kiev. În timp ce Donald Trump neagă că ar fi oprit schimbul de informații.

După cum explică The New York Times, ”Ucraina se bazează pe aceste informații pentru a monitoriza pregătirile militare rusești care prevestesc un atac. Informațiile vizează, în special, activitatea de la bazele aeriene, deplasările navelor și desfășurarea lansatoarelor de rachete balistice”.

Potrivit ziarului american, „unii experți militari au estimat că lipsa unui avertisment ar putea fi explicată pur și simplu prin faptul că lansarea a trecut nedetectată – așa cum s-a mai întâmplat în trecut. Totuși, „ar fi neobișnuit ca aliații Kievului să nu detecteze două atacuri cu rachete consecutive”.

„Posibilitatea unei suspendări este departe de a fi un scenariu ipotetic”, crede Euronews . Postul de televiziune amintește că în martie 2025, „administrația Trump suspendase temporar schimbul de informații și asistența militară acordată Ucrainei, pe fondul unui impas diplomatic cu Kievul. Ulterior, ambele măsuri au fost restabilite în urma discuțiilor dintre oficialii americani și cei ucraineni desfășurate în Arabia Saudită.

Acel episod a demonstrat cât de rapid ar putea Washingtonul să utilizeze cooperarea în domeniul securității drept pârghie politică”. (Sursa. Courrier international)

Citeste siCe se întâmplă în relațiile dintre Kiev și Washington?

Kyiv Post notează că ”îngrijorările s-au amplificat în urma informațiilor potrivit cărora emisari americani ar fi amenințat cu restricționarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești”.

Axios citează un oficial ucrainean potrivit căruia ”Steve Witkoff și Jared Kushner au transmis acest avertisment în timpul unor discuții purtate la Miami. Un oficial american a contestat însă ideea că ar fi fost formulată o amenințare explicită”.

Cu toate acestea, observă Huffpost, Putin dă dovadă de „lipsă de respect ostentativă” față de Trump, chiar dacă SUA se dau la o parte pentru Rusia:

”Bombardamentele rusești au fost o încălcare flagrantă a declarației unilaterale făcute duminică de Trump, potrivit căreia Ucraina și Rusia conveniseră asupra unei încetări a focului vizând infrastructura energetică”.

Vorbind despre limitarea accesului la sistemul Starlink, Le Figaro amintește că  Elon Musk a avut o poziție schimbătoare față de Ucraina.

Citeste siSpaceX a limitat viteza de funcționare a Starlink, afectând misiuni importante pentru Ucraina

”El a furnizat Ucrainei sisteme Starlink chiar la începutul invaziei ruse. Ulterior, și Rusia a obținut antene Starlink pentru trupele sale. Totuși, în februarie anul trecut, terminalele folosite de Moscova au fost blocate de Starlink la solicitarea Kievului.

Musk a criticat în repetate rânduri guvernul lui Volodimir Zelenski. Duminică, într-o postare pe platforma X, Musk a afirmat că este „momentul ca Ucraina să aibă un nou lider”, reluând un apel similar făcut de președintele american Donald Trump”.

În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, a prezentat „Teoria Victoriei”  Alianței Atlantice într-o confruntare ipotetică cu Rusia. Dar cât de puternice mai sunt relațiile transatlantice? Comentatorii pun această întrebare în contextul în care Donald Trump continuă să-și apere acordul petrolier cu Vladimir Putin.

”Cel mai înalt general al NATO prezintă un plan pentru a contracara Rusia – cu sau fără America”, titrează Politico.

”Dar cum ar învinge NATO o invazie rusă? Comandantul său suprem preconizează un zid de drone, o contraofensivă și lovituri cu rachete în profunzimea liniilor rusești”, notează publicația rusă în exil Meduza.

Citeste siComandantul suprem al forţelor NATO în Europa : ”Dacă cineva este destul de nebun să ne atace, vom lupta”

Associated Press comentează că ”Grynkewich nu a oferit detalii specifice despre tipul de atac pentru care se pregătește NATO, nici despre locul sau forțele implicate. Totuși, a declarat că forțele NATO – terestre, navale și aeriene – vor acționa pentru a opri Moscova să ocupe teritorii și pentru a împiedica Rusia să își mențină pozițiile”.

Dar, după cum atrage atenția Le Figaro, îngrijorarea crește în Europa de Est pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de cel de-al cincilea an. Atacurile hibride ale Rusiei se înmulțesc, la fel ca și amenințările verbale la adresa Occidentului.

Ceea ce îi face pe mulți comentatori să se întrebe în ce măsură relația transatlantică mai este funcțională în condițiile acordului petrolier dintre Donald Trump și Vladimir Putin și date fiind criticile președintelui american la adresa lui Volodimir Zelenski.

 ”Acordul trădează Ucraina și nu va aduce niciun beneficiu americanilor. Cu toate acestea, s-ar putea dovedi vital pentru Vladimir Putin”, citim în The Atlantic:

 

”Putin intenționează pe deplin să exploateze cel mai important atu de care dispune în războiul său împotriva Ucrainei: venalitatea lui Trump.

Cele 2,25 milioane de barili de motorină oferite de Putin lui Trump nu vor avea niciun impact asupra piețelor globale de energie sau asupra prețului motorinei la pompă.

Totuși, acceptarea acestor barili ar dinamita regimul de sancțiuni instituit de Statele Unite împotriva Rusiei. Astfel, Trump și Putin ar ajunge să împărtășească un interes comun: încetarea atacurilor aeriene ucrainene care vizează rafinăriile rusești”.

 

Citeste siSub presiunea alegerilor interne, Trump se întoarce împotriva Ucrainei

”De ce Trump sare la gâtul lui Zelenski?” – se întreabă Financial Times.

Potrivit cotidianului britanic,

 

”Oricât de mult ar insista aliații Americii ca președintele să susțină Ucraina, acesta nu-i poate ierta liderului ucrainean faptul că i-a scos la iveală incapacitatea de a încheia acorduri. (…)

În mod ironic, furia lui Trump sporește sprijinul de care se bucură Zelenski în rândul ucrainenilor. Aceștia au numeroase motive de nemulțumire, inclusiv corupția din anturajul lui Zelenski.

Totuși, el beneficiază în sondaje de un „efect Trump” – un fenomen care a influențat rezultatele alegerilor în Canada, Australia, Danemarca și, s-ar putea spune, chiar la Vatican.

Națiunile tind să se solidarizeze atunci când actori externi încearcă să le aleagă liderii. Trump l-a numit pe Zelenski dictator, afirmând în același timp că Putin îi este prieten”.

 

Presa internațională analizează scăderea unor valori ale traficului online, după ce Ucraina a bombardat mai multe centre de date ale companiei tehnologice rusești Yandex. Mai mulți observatori independenți au observat variațiile de trafic, dar unii experți pun la îndoială relația directă cu bombardamentele.

Le Parisien vorbește despre celebrul „efect al fluturelui” – când un eveniment aparent minor are implicații într-o cu totul altă parte a lumii:

”Se pare că atacurile ucrainene asupra unor centre de date rusești au avut repercusiuni de cealaltă parte a globului – mai exact în America de Nord, un continent care se pregătește pentru alegeri legislative cruciale.

Duminică, scoaterea din funcțiune a trei centre de date ce găzduiau o parte semnificativă a serviciilor rusești de tip cloud a dus, potrivit multor observatori, la o scădere drastică a activității boților pe platformele de socializare americane și europene, în special pe X (platformă deținută de Elon Musk)”.

Publicația britanică de specialitate Computing relatează că observatori independenți au remarcat că referințele la partidul AfD din Germania și la mișcarea separatistă din Alberta, Canada au scăzut vertiginos:

 

”Va fi foarte interesant de urmărit cum o asemenea reducere drastică a capacității Rusiei de a purta un război informațional va influența alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Se pare că Ucraina anihilează armata de troli susținuți de inteligența artificială, care a jucat un rol esențial în succesul mișcării MAGA și al lui Trump.

Dacă va reuși să stăvilească – fie și temporar – valurile de ură, dezbinare și haos prin care „fermele de troli” rusești au transformat rețelele de socializare în arme, atunci Ucraina ne va fi salvat pe toți, încă o dată”.

 

Euronews transmite că variațiile de trafic au atras atenția unor figuri de marcă, printre care Laura Loomer, activistă de dreapta și susținătoare a lui Donald Trump, Garry Kasparov figură a opoziției ruse și fost campion mondial la șah sau Michael McFaul, fostul ambasador al SUA în Rusia.

Dezbaterea survine cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor pentru Congresul SUA de la jumătatea mandatului,  pe fondul unor îngrijorări persistente privind ingerințele străine și influența conturilor automatizate asupra discursului politic”.

Publicația online EUalive își arată însă scepticismul: 

”În spațiul public, atacurile au fost asociate cu scăderi ale activității online legate de anumite subiecte politice. Ipoteze similare au circulat și în ceea ce privește conținutul pro-Trump.

Istoricul Timothy Snyder și alte persoane au avansat ipoteza că o parte din activitatea boților pro-Trump și pro-AfD ar fi putut depinde de centrele de date rusești; totuși, astfel de afirmații nu au fost verificate independent printr-o metodologie transparentă, se bazează pe corelații, nu pe o relație de cauzalitate demonstrată”.

Iar publicația online Cybernews notează că ”unii experți în dezinformare califică deja drept „farsă” ideea că dronele ucrainene ar fi afectat „fermele de troli” rusești. Sfatul lor? Să nu mai combatem dezinformarea prin dezinformare”.

Acord petrolier între Statele Unite și Rusia, care practic ridică sancțiunile impuse Moscovei după invadarea Ucrainei. Un apel la plecarea lui Zelenski de la putere, după ce Ucraina a continuat să atace facilitățile petroliere rusești. Și un armistițiu energetic Rusia-Ucraina neconfirmat de nimeni. Toate aceste declarații ale lui Donald Trump au ținut capul de afiș al presei internaționale în ultimele două zile.

”Sub presiunea alegerilor de la jumătatea mandatului, Donald Trump face o ruptură fără precedent în relația cu Ucraina”, titrează Le Figaro:

”În mai puțin de 24 de ore, în cursul acestui weekend, Donald Trump și-a schimbat brusc tonul, revenind la criticile dure la adresa Ucrainei care marcaseră începutul celui de-al doilea mandat al său. Însă, de această dată, președintele american a trecut de la vorbe la fapte – ocolind astfel sancțiunile adoptate de Congresul SUA”.

După cum explică expertul consultat de BBC, cifrele menționate de Trump sunt „relativ mici”.

El a precizat că prima tranșă echivalează cu aproximativ 2,25 milioane de barili, în timp ce consumul zilnic al SUA este de circa 3,8 milioane de barili, „așadar, nu va avea un impact semnificativ asupra prețurilor la pompă în SUA”.

Potrivit altui expert, ”ceea ce ar face cu adevărat diferența, desigur, ar fi clarificarea situației legate de Iran. Să fim clari: președintele Trump a creat singur această problemă”, a conchis acesta.

Financial Times amintește că, în urmă cu un an,

 

”Trump a încurajat Ucraina să lovească mai dur rafinăriile rusești, ca parte a unui efort coordonat de a slăbi economia lui Putin și de a-l forța să se așeze la masa negocierilor.

La acea vreme, el a declarat că dorește ca Kievul „să-i facă [pe ruși] să simtă durerea” și să oblige Kremlinul să negocieze”.

 

Comentând declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte în locul lui Zelensky, Der Spiegel subliniază că această solicitare survine într-un moment în care Ucraina continuă să se apere împotriva invaziei ruse.

Este greu de imaginat un paradox mai mare: „un președinte american care cere public înlăturarea șefului de stat al unei țări pe care o susține”.

Publicația atrage atenția asupra unei relații care riscă să devină stânjenitoare. ”Oare până unde intenționează Washingtonul să influențeze alegerile politice ale Kievului în numele păcii?”

În atacul său contra președintelui ucrainean, președintele Donald Trump are un aliat important, observă Kyiv Independent:

”Miliardarul american Elon Musk a susținut apelurile președintelui SUA, Donald Trump, ca Ucraina să-l înlocuiască pe președintele Volodimir Zelenski, afirmând că liderul ucrainean „a mers prea departe”.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a replicat ferm, afirmând că doar electoratul ucrainean deține autoritatea legală și suverană de a decide conducerea țării pe timp de război”.

„Putin vă va târî în război” – iată ce le transmite europenilor fostul ministru de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba într-un interviu acordat rețelei globale Axel Springer.

Kuleba, a declarat că Ucraina va trece prin cea mai grea iarnă de până acum, în timp ce Rusia vizează infrastructura țării în încercarea de a-i frânge rezistența.

Tot mai mulți lideri și instituții oficiale avertizează cu privire la posibilitatea ca Rusia să lanseze operațiuni militare împotriva Europei. Iar pericolul ar putea fi cu atât mai mare cu cât Rusia se simte mai slăbită. Așadar, cât de mare este provocarea? – se întreabă comentatorii.

Revista americană The Nation se întreabă dacă nu cumva ”Europa și Rusia se îndreaptă, cu pași lenți, spre Al Treilea Război Mondial”:

”De ceva vreme, retorica periculoasă se intensifică de ambele părți. Declarația recentă a lui Putin privind potențialul Rusiei de a „folosi toate armele de care dispune” reprezintă cea mai explicită referire la un război nuclear făcută de o superputere de când administrația Reagan a invocat perspectiva unui „război nuclear care poate fi câștigat”, în urmă cu peste 40 de ani”, scrie publicația din Statele Unite.

”Rusia testează limitele până la care poate împinge Europa fără a declanșa un război deschis – de la incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al NATO până la acte de sabotaj și atacuri cibernetice pe întreg continentul”, citim în Kyiv Independent.

Citeste siCât de pregătită este Uniunea Europeană să răspundă războiului hibrid al Rusiei?

După cum observă ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics,  „Rusia nu doar că îndreaptă cea mai periculoasă armă a sa spre frunțile noastre, dar a apăsat demult pe trăgaci.

«Coloana a cincea» a Moscovei pune pe același plan agresorii și victimele, alimentând temerile că o Rusie furioasă s-ar putea întoarce împotriva Berlinului și a Vienei dacă ar fi provocată în continuare. (...) Raționamentul din spatele acestui lucru este simplu: oamenii care se simt amenințați ar trebui să stea pe gânduri înainte de a trimite arme în Ucraina.”

Citeste siBerlinul acuză direct Rusia, vremea diplomației pare să fi trecut

Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că „în timp ce pentru Putin războiul este un instrument politic, pentru germani acesta trebuie evitat cu orice preț.

Traumele provocate de cele două războaie mondiale și de regimul nazist sunt adânc înrădăcinate și modelează opinia publică și deciziile politice până în ziua de azi.

Germanii sunt doar într-o măsură moderată dispuși să pună mâna pe arme pentru a-și apăra națiunea. (...)

De asemenea, Putin își intensifică războiul hibrid pentru a determina partidele politice din Germania să ceară încetarea sprijinului pentru Ucraina. Și acest demers urmărește să alimenteze teama germanilor de război și să submineze spiritul lor de rezistență, deja limitat.” (Sursa. Eurotopics)

Citeste si”Ne-pacea”. Bun venit în noua realitate!

Dar ar trebui să vorbim despre un „război hibrid” între Rusia și Europa? Sau este vorba despre altceva? Este tema de gândire propusă de publicația franceză online L’Opinion.

Experții și oficialii preferă adesea să vorbească despre un „război din umbră” sau despre „acte ostile” pentru a descrie campania Moscovei împotriva aliaților Ucrainei.

Așadar, ar trebui să renunțăm cu totul la utilizarea termenului „hibrid”?

Da, susțin analiști în geopolitică în revista Le Grand Continent.

Ei pledează pentru adoptarea conceptului de „război politic”.

Acesta indică în mod explicit faptul că, într-adevăr, „sistemul democratic, fundamentele sale liberale și valorile progresiste sunt cele vizate în mod expres” de către Kremlin.

Decesul cercetătoarei de la institutul din Irkuțk specializat în studierea ciumei generează îngrijorare în presa internațională. Autoritățile ruse continuă să ofere foarte puține informații. În timp ce comentatorii se întreabă care vor fi urmările asupra regimului Putin.

”Este aceasta criza de tip Cernobîl a lui Putin?”

– întreabă Newsweek:

”Moscova se confruntă cu o nouă și tulburătoare bătălie informațională legată de un eveniment care, probabil, este mai înspăimântător decât topirea nucleului unui reactor nuclear: un caz suspect de ciumă pneumonică.

Expertul consultat de publicația americană amintește că „Uniunea Sovietică a derulat, timp de decenii întregi, un program de arme biologice ofensive, iar unele dintre acele institute dedicate combaterii ciumei făceau parte din acel program. (...) Faptul că pe ușă scrie «ciumă» nu înseamnă că acesta este singurul domeniu de activitate; acolo se lucrează cu numeroși alți agenți biologici.”

Citeste siUE monitorizează potențialul focar de pestă și cere Rusiei transparență

După cum comentează Fox News, ”un singur deces într-un laborator nu poate pune capăt imediat regimului. Dar incidentele biologice mușamalizate – la fel ca dezastrul nuclear de la Cernobîl din 1986 sau războiul sovieto-afgan – se adaugă listei tot mai lungi de eșecuri sistemice de la Moscova”.

Potrivit expertului consultat de rețeaua de televiziune, ”intrebarea strategică pe termen lung este dacă acest lucru va avea un impact asupra lui Vladimir Putin și a controlului său asupra Kremlinului. Și aceasta, până în momentul în care propriul său popor va realiza că «Pur și simplu nu e bine, la fel ca și războiul din Ucraina. E încă un lucru de acest gen»”, a declarat expertul pentru Fox News.

Arme biologice?

Potrivit Le Figaro, ”Kremlinul a anunțat că nu deține informații referitoare la o solicitare a SUA adresată Moscovei pentru clarificări privind decesul suspect din Siberia.

Și directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a solicitat clarificări cu privire la informațiile din presă despre un al doilea angajat care suferă de pneumonie de origine necunoscută”.

BBC observă de asemenea că oficialii ruși au minimalizat situația.

Și aceasta, ”în timp ce speculațiile persistente privind decesul angajatei de laborator au generat un schimb de replici între Rusia și SUA, ridicând semne de întrebare cu privire la o posibilă răspândire a bolii în afara Rusiei”.

Financial Times notează că ”astfel de unități de cercetare precum cel din Irkuțk dispun de capacități de lucru asupra unor potențiale arme biologice, prin modificarea genetică a agenților patogeni pentru a-i face mai transmisibili sau mai letali – ori ambele.

La prima vedere, bacteria care provoacă ciuma nu ar părea cea mai evidentă alegere în acest scop, întrucât nu se transmite între oameni la fel de ușor ca alți agenți patogeni cunoscuți și poate fi tratată cu medicamentele existente.

Pe lângă ciumă, institutul din Irkutsk studiază și alți agenți patogeni care s-ar preta mai bine utilizării ca arme biologice datorită letalității lor, inclusiv bacteria care cauzează antraxul”.

Luca Niculescu se află în fața unei misiuni dificile – iată opinia împărtășită de comentatorii din presa internațională care urmăresc situația din România. Criza politică durează de cinci luni iar disensiunile dintre partide se mențin, afirmă jurnaliștii.

După cum transmite agenția spaniolă EFE, Luca Niculescu ”nu are nicio afiliere politică”, în timp ce președintele României i-a evidențiat profilul diplomatic, descriindu-l drept „un om a cărui menire este să armonizeze pozițiile”.

Agenția reia și declarația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia executivul va menține orientarea pro-occidentală a României, respectând totodată disciplina fiscală și angajamentele internaționale asumate de stat.

Publicația belgiană online 7sur7 amintește că ”trei candidați propuși anterior de președintele Dan nu au reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar.

Blocajul persistă de la căderea, în luna mai, a guvernului pro-european condus de liberalul Ilie Bolojan, care a fost înlăturat în urma unei moțiuni de cenzură.

Citeste siPlatforma compromisului oferită de Luca Niculescu / Ce-i vor cere partidele la schimb? (G4Media)

Principalul partid de extremă-dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – aflat în fruntea a două sondaje recente, cu aproape 40%, respectiv 36% din intențiile de vot – cere organizarea de alegeri pentru a depăși impasul. Președintele Dan a exclus această variantă, precum și orice participare a extremei-dreapta la guvernare”.

Associated Press comentează la rândul său că ”România se află în plină criză politică încă din luna mai, când premierul Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depuse în comun de Partidul Social Democrat (PSD) – aflat la guvernare în cadrul coaliției – și de partidul de opoziție naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”.

Potrivit analizei din Global Banking&Finance Review,

”condițiile necesare pentru ca președintele să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate sunt îndeplinite, însă președintele Dan a declarat în repetate rânduri că aceasta ar fi ultima sa soluție.

Analiștii afirmă că singurul partid care ar avea de câștigat de pe urma alegerilor anticipate ar fi formațiunea de opoziție de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care conduce în sondajele de opinie cu un avans de două cifre.

Toate cele trei mari agenții de rating au menținut România la ultima treaptă a categoriei „investment-grade” (recomandat pentru investiții), cu perspectivă negativă, subliniind totodată necesitatea ca țara să adopte, până la sfârșitul anului, un buget pentru 2027 care să prevadă noi reduceri ale deficitului”.

Iar pentru Politico, misiunea lui Luca Niculescu este una dificilă: ”pe fondul unor disensiuni acerbe între partide, parlamentarii au respins două dintre propunerile anterioare ale președintelui Dan, iar o a treia nici măcar nu a ajuns în această etapă.

După eșecul a trei candidați anteriori, președintele se confruntă deja cu solicitări de a dizolva parlamentul pentru organizarea unor alegeri anticipate fără precedent. El este însă reticent în această privință, temându-se că o astfel de măsură ar putea aduce la putere un partid de opoziție de extremă dreapta, eurosceptic”.

Presa din întreaga lume privește către protestele liceenilor din Franța. Comentatorii pun evenimentele și în legătură cu campania pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor. Cine are de câștigat? – se întreabă jurnaliștii.

Ziarul spaniol El Mundo observă că, odată cu extinderea protestelor, ”violența urbană a devenit o temă fierbinte a campaniei prezidențiale”, notează cotidianul spaniol.

La rândul său, The Daily Telegraph pune evenimentele în legătură cu campania electorală.

„Peste șapte luni, francezii își vor alege următorul președinte, iar Mélenchon urmărește două obiective.

În primul rând, el și-a început deja campania, impulsionat de primele sondaje care indică faptul că ar putea ajunge în turul al doilea.

În al doilea rând, Mélenchon pregătește insurecția pe care speră să o declanșeze în cazul în care Le Pen va fi aleasă. El știe că țara este fragilă și va folosi toate pârghiile de care dispune pentru a o diviza și mai mult și pentru a semăna haosul.”

Citeste siFranța: Între 400 și 500 de licee, închise "total sau parțial" luni (ministrul Educației Naţionale)

Planul lui Mélenchon nu va funcționa, crede publicația germană Die Welt: 

„Atunci când au loc confruntări violente pe străzi și când părinții trăiesc cu teama că propriii copii s-ar putea întoarce acasă răniți, acest lucru nu face decât să amplifice solicitările pentru restabilirea ordinii publice. (...) Cel mai probabil, populista de dreapta Marine Le Pen va fi cea care va avea cel mai mult de câștigat de pe urma acestei situații.” (Sursa: Eurotopics)

Evenimentele au ecouri și în Japonia, unde ziarul Japan Times relatează că ”săptămâna trecută, un grup de tineri a fost filmat în timp ce lovea cu pumnii și picioarele un polițist căzut la pământ, în Belfort (estul Franței), incidentul stârnind indignare în rândul oficialilor.

Doi tineri, cetățeni bulgari în vârstă de 15 și 17 ani, au fost arestați sub suspiciunea de violență agravată, potrivit procurorilor.

Unul dintre tineri – cel pe care polițistul încercase să-l aresteze înainte de a fi agresat – a depus acum propria plângere pentru tentativă de omor, potrivit avocatului său”.

Citeste siFranţa: Protestele din licee continuă marţi cu "al treilea act", alături de studenţi şi sindicalişti

Korea Times notează că ”protestele sunt alimentate în continuare de răspândirea unor imagini și videoclipuri dramatice pe platformele online, în special pe TikTok.

Studenții înșiși își ridică telefoanele pentru a filma scene precum pubele în flăcări sau intervenția poliției cu gaze lacrimogene. Numeroase canale, dorind să-și sporească vizibilitatea, distribuie aceste materiale și montează cele mai dramatice momente”.

Politico vede în incendierea școlilor factorul principal care explică „săptămâna de haos” ce a „zguduit” campania prezidențială franceză, alături de alte crize, precum „figura emblematică a extremei drepte, Jordan Bardella, care luptă pentru supraviețuirea sa politică după ce a fost acuzat de declarații antisemite” și „indicatorii economici care aprind semnale de alarmă roșii, avertizând asupra unei potențiale catastrofe a datoriei suverane a țării”. „Pentru a-l cita pe un consilier guvernamental: «Este un haos total»”.

Ucraina se pregătește pentru o iarnă grea, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii sale energetice. În acest timp, trimișii administrației Trump în Rusia ar fi pe cale să încheie acorduri petroliere avantajoase. Presa internațională examinează politica petrolieră a președintelui Trump.

The Moscow Times notează că Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii din capitala Ucrainei, lovind sâmbătă un pod peste râul Dnipro. Intensificarea campaniei a dat peste cap viața celor 3 milioane de locuitori ai capitalei înainte de lunile grele de iarnă.

În semn de solidaritate, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat duminică la Kiev. Și după cum arată Politico, ”vizita a fost menită să demonstreze sprijinul Berlinului pentru Ucraina, în contextul atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, care au continuat chiar și după sosirea cancelarului”.

După cum citim în The Guardian,

 

”serviciul de informații al Ucrainei a obținut documente care arată că Putin, a emis o nouă doctrină de atacuri militare asupra unei game mult mai largi de ținte civile.

Vrea să atace infrastructura, logistica și, în special, să atace în orașe, sate, drumuri, școli, spitale”.

 

În acest timp, după cum scrie The New York Times, discuțiile administrației Trump cu Rusia ar putea include un acord petrolier de mai multe miliarde de dolari care ar avantaja oameni de afaceri care au legături cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner

”Grupul care urmărește încheierea tranzacției îl include pe investitorul american și miliardarul Todd Boehly, care a donat milioane de dolari în sprijinul președintelui Donald Trump.

Presupusul acord cu aliații lui Trump ridică noi întrebări cu privire la conflictul de interese”, comentează NYT.

Și The Hill notează că, ”deși nu este evident dacă Witkoff și Kushner ar profita sau nu de această înțelegere, există îngrijorări cu privire la un potențial conflict de interese în discuțiile în curs”. 

Iar Foreign Policy privește spre Orientul Mijlociu și constată că poziția Arabiei Saudite de lider global în domeniul exporturilor de petrol se clatină.

 

”Se pare că saudiții nu au mituit oamenii potriviți”, scrie, cu sarcasm, revista americană.

O aluzie la aeronava de 400 de milioane de dolari, pe care Riadul i l-a făcut cadou administrației americane.

 

”Arabia Saudită se confruntă cu probleme grave. Influența sa globală derivă în primul rând din poziția sa de lider în producția de petrol și din veniturile generate de acest rol. Însă în prezent, Orientul Mijlociu este cuprins de conflicte. Astăzi, petrolierele saudite sunt blocate în Golful Persic, iar cea mai importantă conductă de petrol a țării a fost nevoită să-și sisteze activitatea în urma unui atac cu drone.

Totuși, cea mai mare problemă pe termen lung ar putea fi faptul că garantul său de securitate de lungă durată, Statele Unite, este incapabil să stingă acest conflict și nici nu pare deosebit de interesat să încerce”.