Un „act de rezistență aprigă” – iată cum văd jurnaliștii de peste Ocean prestația starului pop Bad Bunny în pauza Super Bowl, finala campionatului de fotbal american. A fost un spectacol atât vesel, cât și politic, transmite Courrier International, care realizează un grupaj de comentarii din presa americană. Condamnarea activistului pentru drepturile omului din Hong Kong, Jimmy Lai, la 20 de ani închisoare, este de asemenea larg reflectată în comentarii.

”Ca întotdeauna la Bad Bunny, mesajul este mai profund decât pare”, explică Time. Deoarece cântărețul portorican se referă la „câteva secole de istorie colonială de pe insula sa”. A fost ”un act de rezistență aprigă, un triumf în multe privințe” și „dovada supremă că Bad Bunny este acum cea mai mare vedetă pop din lume – și că o merită”.

„Detractorii lui Bad Bunny au prezis că spectacolul său de la pauza Super Bowl va fi controversat. S-au înșelat complet”, notează la rândul său The Atlantic, menționând că Bad Bunny a oferit în principal un spectacol muzical bazat pe „bunul și vechiul principiu al distracției”.

„Vesel, elaborat, îndrăzneț și impregnat de un sentiment de unitate, spectacolul nu a dezamăgit”, remarcă Variety. Recitalul a fost „impregnat de tradițiile Americii Latine și, mai precis, ale statului natal, Puerto Rico”.

The Miami Herald  observă că prin mesajele sale, Bad Bunny a subliniat unitatea continentului. Spectacolul său „reamintește lumii că America nu se limitează la Statele Unite. Chiar la sfârșitul spectacolului său de treisprezece minute, dansatorii au alergat pe teren fluturând steagurile țărilor din America de Nord, Centrală și de Sud”.

Condamnarea la 20 de ani de închisoare a magnatului media și activistului pro-democrație din Hong Kong Jimmy Lai este dezbătută de asemenea în presa internațională. La vârsta sa de 79 de ani, sentința echivalează cu închisoarea pe viață.

După cum relatează The Guardian ”urmărirea penală a lui Lai a fost descrisă ca fiind motivată politic de către grupurile pentru drepturile omului și de guvernul britanic, care a cerut eliberarea sa”.

Site-ul independent Hong Kong Free Press (HKFP) relatează că Jimmy Lai a fost acuzat că și-a folosit fostul tabloid, Ping Gwo Jih Pao, cunoscut și sub numele de Apple Daily, „pentru a face presiuni asupra țărilor străine în a impune sancțiuni, blocade sau alte măsuri ostile împotriva Chinei și Hong Kong-ului”.

„De asemenea, a fost acuzat de incitare la ură împotriva autorităților prin intermediul a 161 de articole de opinie pe care le-ar fi scris și publicat în ziarul între timp desființat”.

Iar Le Monde notează că ”foștii angajați ai Apple Daily prezenți la tribunal în timpul acestei ședințe istorice, care s-a încheiat în mai puțin de cincisprezece minute, au fost, de asemenea, uimiți de sentințele extrem de dure aplicate altor șase angajați ai grupului”.

Presa internațională este cu ochii pe Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. Huiduielile adresate vicepreședintelui american JD Vance la festivitatea de deschidere și sabotajele de pe căile ferate italiene sunt principalele teme abordate de comentatori.

People amintește că  protestele internaționale au urmat uciderii prin împușcare a cetățenilor americani Alex Pretti și Renee Good, în Minneapolis.

The New York Post notează că ”relația dintre SUA și țările europene a fost tensionată sub a doua administrație Trump, inclusiv din cauza insistenței președintelui de a achiziționa Groenlanda.

Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, nu a contribuit la atenuarea tensiunilor atunci când a declarat, la începutul acestei luni, că nu dorește ca membri ai ICE să fie prezenți în oraș pentru a asigura securitatea Jocurilor Olimpice”.

Citeste siAgenţi ICE, controversata poliţie americană a imigraţiei, prezenţi la JO de iarnă de la Milano-Cortina?

”Atmosfera a contrastat cu primirea în mare parte caldă de care a beneficiat echipa olimpică a SUA, în ciuda temerilor CIO că și aceasta ar putea fi huiduită”, transmite Huffington Post.

În contextul tensiunilor politice continue, Vance a reiterat că este „mândru” de modul în care administrația Trump a condus represiunea imigrației în curs de desfășurare în Minneapolis.

Le Monde analizează modul de organizare al acestei ediții: 

”Aceste Jocuri Olimpice de iarnă din Italia sunt caracterizate de un format dispersat, cu locații uneori la sute de kilometri distanță.

Ideea este de a ne baza cât mai mult posibil pe infrastructura existentă pentru a reduce costurile și impactul asupra mediului.

Cu toate acestea, dezavantajul acestei abordări, adoptată și pentru următoarea ediție, care va avea loc în Alpii francezi în 2030, este cel al creșterii numărului de călătorii pentru spectatori, sportivi și personal acreditat pentru a conecta diferitele evenimente. Acest lucru nu are sens din punct de vedere ecologic”.

Iar presa italiană vorbește despre sabotajele de pe căile ferate care au afectat primele zile ale Jocurilor.

Conform sitului de știri Il Post, sâmbătă au fost raportate trei incidente, descrise drept „acte de sabotaj” de căile ferate italiene.

„Cablurile electrice folosite pentru semnalizarea vitezei trenurilor au fost avariate de un incendiu pe linia dintre Bologna și Veneția. Un mic incendiu a izbucnit într-o substație electrică din apropierea gării Pesaro, iar o bombă artizanală a fost găsită între Bologna și Padova”.

Corriere della Sera notează că sabotajele seamănă cu raidurile anarhiste franceze.

”Nimeni nu a revendicat încă responsabilitatea, dar teoria extremei stângi nu a fost exclusă, cu implicarea mișcărilor anarhiste, la fel cum s-a întâmplat în Franța.

Poliția feroviară, împreună cu Unitatea de Operațiuni Speciale, coordonată de Ministerul de Interne și serviciile de securitate, investighează aceste ipoteze, în timp ce nivelul de vigilență, care era deja la maxim de ceva vreme, a fost sporit în continuare”.

Tratatul privind armele nucleare „New Start”, încheiat între SUA și Rusia în 2010, a expirat joi. Pentagonul și Moscova au anunțat reluarea dialogului strategic. Dar presa internațională regretă sfârșitul acordului care limita numărul de arme nucleare strategice. Comentatorii atrag atenția asupra unui nou venit în cursa nucleară: China.

”Timpul s-a scurs: Lideri mondiali cheie, inclusiv Papa Leon al XIV-lea, au cerut public prelungirea sau menținerea acordului”, transmite Deutsche Welle.

”Cel mai recent acord bilateral dintre SUA și Rusia a fost semnat de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev în 2010. Primul astfel de acord privind limitarea armelor strategice (SALT-I), a fost semnat în 1972”.

Le Monde consideră că ne aflăm în ”zorii unei noi ere de descurajare nucleară, iar acest lucru este îngrijorător.

Ar putea încuraja atât proliferarea orizontală, adică o creștere a numărului de țări care dețin arme nucleare, cât și proliferarea verticală, marcată de o creștere a dimensiunii arsenalelor lor respective.

(...) Această nouă eră este însoțită de relativizarea a ceea ce a fost considerat mult timp tabu. Amenințările iresponsabile ale lui Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare tactice împotriva țărilor NATO în contextul războiului din Ucraina sunt o dovadă în acest sens.”

Potrivit Politico, sfârșitul acordului ”vine într-un moment deosebit de tensionat.

Rusia și China își extind arsenalele strategice, iar Kremlinul a amenințat că va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei.

Departamentul Apărării a organizat o serie de întâlniri interne în pregătirea unei lumi post-New START, potrivit unor surse apropiate familiarizate cu problema cărora li s-a acordat anonimatul - deși nu este clar ce s-a discutat în cadrul întâlnirilor.

The Conversation atrage atenția asupra Chinei al cărei arsenal nuclear a crescut cu peste 100% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 600 de focoase.

Chiar înainte ca ultima administrație Trump să preia mandatul în ianuarie 2025, un comitet bipartizan a concluzionat în 2023 că postura forței nucleare a SUA era insuficientă pentru un mediu modern „Doi Egal Plus”. Aceasta înseamnă că SUA trebuie să poată confrunta două mari puteri nucleare luate împreună - Rusia și China - având în același timp capacitatea de a face față amenințărilor din partea altor adversari mai mici, în principal Coreei de Nord.

Administrația Trump ar prefera un tratat care să abordeze această nouă realitate. Dar oficialii chinezi sunt reticenți . Ei susțin că arsenalul lor este încă mult mai mic decât cel al SUA sau al Rusiei și că este nedrept ca ei să fie limitați”.

Ziarul austriac Der Standard observă la rândul său că  amenințările nucleare aproape săptămânale ale Kremlinului înrăutățesc situația. Iar

Trump s-a dovedit incapabil să-și folosească presupusa relație bună cu Putin pentru a forța China să vină  la masa negocierilor. Fără un acord, se deschide o breșă în care nu va exista o autoreglementare eficientă din partea statelor. O nouă cursă a înarmărilor nucleare se profilează.”

Ar trebui Rusia să fie admisă în competițiile sportive internaționale, așa cum a sugerat recent, președintele FIFA, Gianni Infantino? Propunerea a fost primită cu bucurie la Moscova, dar presa internațională își exprimă obiecțiile. Discuțiile au loc cu puțin timp înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, la care Rusia este, de asemenea, interzisă.

Totul a plecat de la un interviu pentru Sky Sports în care șeful FIFA le-a cerut scuze fanilor britanici spunând că a glumit despre comportamentul lor la Cupele Mondiale de fotbal; Infantino a cerut, de asemenea, încetarea interdicției impuse Rusiei și și-a apărat decizia de a-i acorda Premiului FIFA pentru Pace președintelui SUA, Donald Trump

Întrebat cu privire la potențialele boicoturi la Cupa Mondială din cauza acțiunilor și comentariilor lui Trump, Infantino a întrebat de ce fotbalul ar trebui să fie calea folosită pentru protestele legate de politică”.

”Totuși, Infantino menține legături strânse cu președintele american Donald Trump”, observă Politico. 

”În decembrie, i-a acordat noul Premiu FIFA pentru Pace - considerat pe scară largă o reparație simbolică - după ce președintele american nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, în ciuda faptului că a militat intens pentru această distincție.

FIFA a deschis, de asemenea, un birou în Trump Tower din New York în iulie și a numit-o pe fiica lui Trump, Ivanka, în consiliul de administrație al unui proiect caritabil educațional cofinanțat din vânzările de bilete la Cupa Mondială FIFA din 2026”.

Citeste siTrump câștigă premiul FIFA pentru pace – există vreo șansă de revizuire VAR?

Vorbind despre interdicția impusă Rusiei, BBC amintește că echipa de fotbal ”nu a putut participa la Cupa Mondială din 2022 și la Euro 2024, iar țara nu va participa nici la Cupa Mondială din 2026.

Totuși, Rusia nu a încetat complet să joace fotbal internațional, deoarece a susținut meciuri împotriva unor națiuni non-occidentale fără a avea nevoie de permisiunea FIFA sau UEFA”.

”Rusia a transformat sportul într-o armă”, titrează Foreign Policy.

 

”Interdicția la Jocurile Olimpice este o contracarare necesară a abuzurilor Moscovei. Apelurile sportivilor ruși i-ar putea impresiona pe fanii occidentali ai sportului.

Însă regimul Putin folosește orice glorie sportivă rusească drept mijloc de propagandă - de unde și istoria sa de utilizare a serviciilor de spionaj pentru a facilita dopajul sistematic, a-i ataca pe cei care l-au demascat și a submina reputația concurenților.

La acestea se adaugă pagubele teribile pe care agresiunea rusă le-a adus sporturilor ucrainene și ororile la care au fost supuși sportivii ucraineni. Rusia a ucis cel puțin 516 antrenori și sportivi ucraineni potrivit organizației Îngerii Sportului - un număr despre care aceasta spune că este departe de a fi complet”.

 

La rândul său, Kyiv Independent reia declarația ministrului sportului din Ucraina potrivit căruia ”Rusia folosește sportul pentru a-și „ascunde” agresivitatea”.

Oficialul spune că ”Kremlinul a folosit sportul pentru a distrage atenția, în contextul în care bombardamentul rusesc asupra rețelei energetice a Ucrainei a lăsat mii de oameni fără încălzire la Kiev, în timpul unei ierni excepțional de reci”.

Sub presiunea militară a Statelor Unite, Iranul se arată gata să reia discuțiile cu Washingtonul pe marginea programului său nuclear. Îi va sacrifica Trump pe opozanții iranieni, de dragul unui acord incert? – se întreabă comentatorii. Între timp, un alt subiect atrage atenția presei: tentativa președintelui american de a pune sub controlul său alegerile parțiale din noiembrie.

Vorbind despre presiunea militară americană, The Wall Street Journal notează că forțele Pentagonului ”ar putea cu siguranță efectua atacuri limitate asupra Iranului (...) Însă pentru un atac decisiv, Statele Unite trebuie să își consolideze în continuare capacitățile de apărare aeriană”.

În orice caz, ”Turcia și alți aliați regionali caută dezescaladarea”, transmite Reuters.

Agenția citează un oficial iranian potrivit căruia Teheranul este ”gata să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește îmbogățirea uraniului, inclusiv predarea a 400 kg de uraniu puternic îmbogățit”.

Dar ”îi va sacrifica Donald Trump pe oponenții iranieni pe altarul unui acord nuclear incert cu regimul mullahilor?” Citim întrebarea în ziarul francez Le Figaro:

”După ce represiunea a făcut peste 30.000 de morți – cel mai grav masacru comis de regim împotriva poporului său de la venirea la putere în 1979 – președintele american este acum tentat să-i abandoneze pe iranieni în voia sorții”.

Ziarul francez mai amintește că istoria negocierilor nucleare, purtate de europeni și apoi și de americani, ”nu a fost mult timp decât o succesiune de prefăcătorii, minciuni și iluzii”.

Presa din Statele unite comentează remarcile președintelui Donald Trump potrivit cărora republicanii ar putea lua în considerare un rol mai centralizat în administrarea alegerilor, argumentând că nu se poate avea încredere în unele state pentru a supraveghea scrutinul de la jumătatea mandatului.

Potrivit Washington Examiner, ”Trump a făcut aceste remarci în timpul unei apariții la emisiunea fostului director adjunct al FBI, Dan Bongino. De când a părăsit FBI-ul acesta s-a întors cu normă întreagă în presa conservatoare. (...)

Trump nu a identificat ce state consideră că ar trebui vizate și nici nu a subliniat vreo cale legală specifică pentru a realiza o astfel de schimbare.

Conform Constituției, autoritatea asupra alegerilor aparține în primul rând statelor și Congresului - nu președintelui”.

Prin acest mesaj, președintele Trump semnalează că ”ar putea insista asupra unor măsuri drastice pentru a schimba dinamica alegerilor de la jumătatea mandatului”, scrie Bloomberg.

”Când președintele Donald Trump pare că se pregătește să se amestece în alegeri, istoria încă neclară sugerează că ar trebui crezut”, comentează CNN.

”Luni, el a arătat din nou că este obsedat de alegerile de la jumătatea mandatului - la două zile după ce o victorie clară a democraților într-un district senatorial de stat, tradițional republican, din Texas, care a oferit un alt semn de rău augur pentru republicani în noiembrie”.

În timp ce Time reamintește că ”Trump a lansat chiar și ideea anulării complete a viitoarelor alegeri, la care se așteaptă ca republicanii să aibă rezultate slabe, deși Casa Albă a insistat că președintele a vorbit în glumă”.

Tot mai multe publicații internaționale remarcă legăturile strânse ale infractorului sexual Jeffrey Epstein cu Kremlinul și serviciile ruse. ”Insula plăcerilor” ar fi fost, în realitate, o ”capcană cu miere” în care au căzut unii dintre cei mai puternici și influenți oameni ai lumii.

După cum comentează ziarul britanic Express, într-o lume în care puterea și influența se împletesc, această comoară de documente dezvăluie o rețea de legături cu Rusia.

Unii au sugerat că recrutarea de escorte rusești arată că Epstein ar fi putut conduce o operațiune clasică „kompromat” - atragerea unor magnați influenți, moguli media, oameni de stat și politicieni în întâlniri sexuale și înregistrarea în scopul șantajului.

Pentru Corriere della Sera,

”devine din ce în ce mai clar că pedofilul american a pus în scenă cea mai mare operațiune din lume de tip «capcană cu miere» în numele KGB-ului. Se spune că Epstein ar fi procurat fete pentru șefii de stat în numele serviciilor de informații rusești și, posibil, și israeliene, pentru a-i expune șantajului.”

”Trump se laudă că «morala sa» este singura limită a acțiunilor administrației sale”,  notează El Mundo. ”Dar poate că cazul Epstein va fi testul decisiv al limitei responsabilității etice, în special pentru cei aflați în cele mai înalte poziții de putere.”

The New York Post consideră că ”e-mailurile despre întâlniri dintre Epstein și președintele rus ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca figura decăzută de pe Wall Street să fi traficat fete din Rusia într-un efort susținut de stat de a gestiona cea mai mare capcană din lume pentru cei bogați și puternici.

Persoane apropiate tiranului rus spun că acesta și-a menținut legăturile cu Epstein chiar și după condamnarea finanțatorului în 2008 pentru implicarea unui copil în prostituție”.

Iar publicația RBC Ucraina dezvăluie că „biletul” lui Epstein în lumea operațiunilor de informații a fost emis de mogulul media american Robert Maxwell.

Însuși Maxwell, considerat spion sovietic încă din anii 1970, a murit misterios în 1991 - oficial după ce a căzut peste bord de pe iahtul său în timp ce naviga în Atlantic.

Fiica lui Maxwell, Ghislaine, apare în numeroase documente din cazul Epstein și execută în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru trafic de copii în scopul exploatării sexuale.

Robert Maxwell s-a ocupat oficial de repatrierea evreilor sovietici în Israel.

În realitate, însă, el a spălat bani sovietici în Occident, care îi fuseseră furnizați de KGB, susțin surse din serviciile de informații americane. Epstein l-a ajutat, ajungând în atenția a ceea ce erau atunci serviciile de informații sovietice.

Epstein era cunoscut și pentru legăturile strânse nu numai cu serviciile de informații sovietice și ruse, ci și cu crima organizată rusă. Se pare că acesta este motivul pentru care a „invitat” fete din Rusia cu avionul.

Per total, Jeffrey Epstein și-a transformat insula într-o „capcană de miere” imensă. Serviciile de informații folosesc acest termen pentru a descrie încercările de a recruta persoane prin compromisuri sexuale.

Departamentul de Justiție al SUA a publicat ceea ce descrie ca fiind partea finală a „Dosarelor Epstein”. Șterse la puțin timp după publicare, dar salvate imediat de mai multe instituții media, dosarele ridică semne mari de întrebare asupra relațiilor dintre infractorul sexual și personalități precum Donald Trump, Elon Musk sau Bill Gates. Presa internațională a reacționat imediat.

După cum transmite NBC News, Departamentul de Justiție a eliminat temporar și a republicat un fișier care includea un rezumat al plângerilor depuse la Centrul FBI împotriva Amenințărilor, cu referințe la Jeffrey Epstein și Trump. Dar nu există nicio indicație că informațiile au fost verificate.

”Departamentul de Justiție nu a răspuns imediat la întrebările despre motivul pentru care fișierul a fost eliminat și de ce a fost compilat”.

BBC, instituție media pe care Donald Trump a dat-o în judecată pentru că i-ar fi editat în mod deliberat un discurs din timpul atacării Capitoliului, în ianuarie 2021, a început publicarea în amănunt a dosarelor.

Potrivit BBC, dosarele conțin într-adevăr referințe la numeroase personalități asociate anterior cu Epstein, inclusiv fostul șef al Microsoft, Bill Gates, care a negat vehement o acuzație de natură sexuală.

Însă, este puțin probabil ca mulți susținători din baza MAGA să fie mulțumiți; ei au crezut mult timp că există o conspirație pentru a-i proteja pe cei bogați și puternici care erau conectați la Epstein.

Corriere della Sera vorbește despre acuzații extrem de grave, cum ar fi o relație sexuală a lui Donald Trump cu o fată de 13 ani.

Trump ar fi organizat licitații de fetițe la Mar-a-Lago, în compania lui Epstein și Elon Musk.

”Legături cu Moscova”

”Victimele și-au exprimat nemulțumirea față de Departamentul de Justiție”, relatează The Wall Street Journal. Acestea s-au plâns de „ascunderea informațiilor care ar trebui să fie publice, în timp ce în alte cazuri, identitățile victimelor au fost dezvăluite în mod eronat”.

CNN, la rândul său, se concentrează pe cazul lui Howard Lutnick, actualul secretar al Comerțului din SUA, care ar fi „planificat întâlniri cu Epstein mult după data la care acesta a declarat că ar fi întrerupt orice contact”.

Dar mai multe publicații observă legături suspecte cu Moscova ale infractorului sexual.

Tabloidul german Bild , de exemplu, scrie că noile dezvăluiri sugerează că Epstein a colectat materiale compromițătoare despre figuri influente în numele Moscovei.

Epstein ar fi adus tinere din Rusia în Statele Unite pentru a le folosi ca „momeală” pentru politicieni, miliardari și membri ai familiilor regale, iar fotografiile și videoclipurile au ajuns apoi la FSB.

Presă extrem de proastă pentru noul documentar despre prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.

The Atlantic titrează:

 

”Documentarul despre Melania Trump este o rușine.

Filmul exorbitant surprinde starea putredă a industriei divertismentului”.

 

Pentru The Guardian, „este unul dintre acele filme rare pe care nimic nu le poate salva”.

Ziarul britanic face și o referire la Germania nazistă, comparând-o pe soția lui Donald Trump cu Eva Braun, soția lui Adolf Hitler.

Vorbind despre bugetul de 75 de milioane de dolari, National Public Radio spune că suma a alimentat „speculațiile de la Hollywood cu privire la ceea ce Amazon crede că a cumpărat prin producerea filmului”. În timp ce USA Today, concluzionează că „a batjocori documentarul Melaniei Trump este o formă de patriotism”.

Presa internațională a reacționat imediat după ce Uniunea Europeană a desemnat Corpul Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC) drept organizație teroristă. Prin această mișcare, UE deschide cadrul pentru alte măsuri restrictive la adresa republicii islamice, spun comentatorii.

Deutsche Welle notează că această mișcare simbolică este un  răspuns la reprimarea brutală a protestelor din Iran. Între timp, Bruxelles-ul a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva a 15 oficiali iranieni și a altor șase „entități”.

Mișcarea, așteptată, vine după ce Franța și Italia au declarat că vor sprijini măsura, după ce anterior s-au opus acesteia.

Franța, în special, a ezitat să desemneze IRGC drept grupare teroristă din cauza îngrijorărilor legate de modul în care acest lucru i-ar afecta pe europenii deținuți în Iran. Franța este, de asemenea, dornică să mențină relații diplomatice cu Teheranul.

Le Figaro este de părere că măsura va spori presiunea asupra regimului de la Teheran.

În 2023, Parlamentul European îndemnase deja cele 27 de state membre să adauge IRGC pe această listă neagră în urma represiunii asupra mișcării ”Femeie, Viață, Libertate”. Fără niciun rezultat.

Citeste siMărturii din Iran: „Și-au masacrat propriul popor”; medici arestați pentru că au tratat răniți

FirstPost notează la rândul său că Uniunea Europeană pune acum Garda Revoluționară din Iran pe lista grupărilor teroriste, alături de Al-Qaeda și Hamas.

Această desemnare este un răspuns direct la rolul IRGC ca principal motor al represiunii dar și ca element esențial în  „axa rezistenței” care desfășoară acțiuni destabilizatoare din străinătate.

Această „includere pe lista neagră” este mai mult decât simbolică. Prin adăugarea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, UE declanșează un cadru cuprinzător pentru alte măsuri restrictive.

După cum amintește Euronews, IRGC a fost înființată în 1979 după Revoluția Iraniană, fiind însărcinată cu asigurarea supraviețuirii Republicii Islamice și dejucarea oricăror semne de rebeliune.

Corpul și-a extins enorm puterile de-a lungul timpului și controlează acum aspecte ale politicii, economiei și societății din Iran, devenind practic un „stat în stat”.

Citeste siCrimă instituțională, doliu interzis și tăcere forțată: calvarul familiei unei tinere ucise în Iran

Se estimează că deține între 125.000 și 190.000 de soldați, cu unități armate, marine și aeriene, sub comanda supremă a liderului suprem Ali Khamenei.

Întrebat dacă includerea pe lista neagră ar putea pune în pericol contactele diplomatice dintre Europa și Iran, Kallas a spus că „aceste riscuri au fost calculate”.

Ministrul olandez de externe, David van Weel, a declarat că, dacă Teheranul ar alege să întrerupă canalele diplomatice ca represalii, acest lucru ar fi în „împotriva interesului lor”.

Și, după cum subliniază Washington Examiner, mișcarea Europei, de mult timp luată în considerare, va pune o nouă presiune asupra Iranului, deoarece economia sa se confruntă deja cu dificultăți sub greutatea sancțiunilor internaționale.

Rămâne însă neclar ce va decide Trump cu privire la utilizarea forței, deși a amenințat că o va folosi ca răspuns la uciderea demonstranților pașnici și cu privire la posibile execuții în masă.

Întrebarea apare în presa internațională, după recentele declarații ale președintelui american. Forțele Statelor Unite ar putea, într-adevăr, lovi ținte strategice. Sau pot fi doar un mijloc de presiune înaintea unor negocieri, apreciază comentatorii.

Axios citează surse potrivit cărora Trump nu a luat încă o decizie finală cu privire la posibilitatea de a ataca Iranul. Se așteaptă ca acesta să decidă după ce va organiza mai multe consultări în această săptămână și va primi mai multe opțiuni militare.

El a declarat că o rezolvare diplomatică este încă posibilă, adăugând că iranienii ”vor să facă o înțelegere.”

După cum analizează Newsweek, ”comentariile lui Trump sugerează perspectiva unor negocieri cu Teheranul, care ar include probabil retragerea din Iran a întregului uraniu îmbogățit, plafonarea rachetelor sale cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului acordat aliaților din regiune”.

Citeste siTurcia recomandă SUA să nu atace Iranul și să negocieze pentru a pune capăt conflictelor

Times of Israel citează analiști potrivit cărora ”printre opțiuni se numără atacuri asupra instalațiilor militare sau atacuri țintite împotriva conducerii din jurul liderulului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în încercarea de a dărâma sistemul care a condus Iranul de la Revoluția Islamică din 1979.

Teheranul a declarat în trecut că va viza Israelul și ținte militare americane din Orientul Mijlociu dacă Trump ar ordona atacuri”.

CNN informează însă că

 

”țări din regiune, inclusiv aliații SUA, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au avertizat recent că nu vor permite ca spațiul lor aerian să fie folosit pentru nicio acțiune militară împotriva Iranului.

Emiratele, care găzduiesc forțe militare americane la o bază din Abu Dhabi, au declarat că nu vor oferi niciun sprijin logistic nici pentru acțiuni militare împotriva Iranului”.

 

The Week încearcă decodificarea retoricii lui Trump în raport cu realitatea militară.

”Ceea ce rămâne neclar este dacă Trump se referea la o nouă desfășurare sau doar la o rebranduire a uneia existente. Deși remarcile sale sugerau un nou val de forță militară, dovezile disponibile indică sosirea grupului de atac al portavionului USS Abraham Lincoln.

Portavionul cu propulsie nucleară transportă aproape 5.000 de marinari și câteva zeci de avioane de vânătoare și reprezintă unul dintre cele mai formidabile instrumente de proiecție a puterii americane.

Citeste siIran: O lună de la începutul revoltei, bilanţul uman este uriaş

Rapoartele din mass-media indică faptul că acest grup de atac este „flota masivă” la care s-a referit Trump, menită să fie folosită „doar în cazul în care” diplomația eșuează sau tensiunile se intensifică.

Nu a existat nicio confirmare independentă a unui al doilea grup de portavioane care se îndreaptă spre regiune, ceea ce sugerează că limbajul președintelui ar fi putut fi deliberat ambiguu, conceput pentru a spori presiunea psihologică”.

Iar Le Monde privește către Iran, constatând că o stare de șoc colectiv s-a instaurat după represiune.

”Chiar dacă internetul rămâne în mare parte întrerupt, câteva breșe permit populației să evalueze violența fără precedent dezlănțuită asupra protestatarilor: zeci de mii de morți, arestări în masă, spitale sub supraveghere, închisori supraaglomerate”.

”Mama tuturor acordurilor comerciale”. Așa a numit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, documentul semnat cu India, la New Delhi. Comentatorii subliniază importanța strategică a acordului semnat de Uniunea Europeană.

„În lumea de astăzi, dominată de confruntarea dintre China și Statele Unite, puterile de mijloc au o singură strategie posibilă: să caute alianțe în afara acestor doi monștri care vor să le maltrateze. (...) Exact asta își propun astăzi Europa și India”, sintetizează comentatorul rețelei de radio RTL.

Le Point  notează că „acest acord comercial este susținut de un parteneriat de securitate și apărare semnat simultan marți dimineață. Într-un context geopolitic tensionat, UE urmărește să își reducă dependența de China prin diversificarea lanțurilor sale de aprovizionare către India”. (Sursa: Toute l’Europe).

Potrivit analizei ziarului austriac Der Standard, „Există o narațiune pe care partidele de dreapta și extremă dreaptă din Europa o exploatează și care este acum susținută și de Casa Albă. Se spune cam așa: UE se îndreaptă spre colaps. (...) Prin acordul UE- India și acordul finalizat cu Mercosur, Europa își găsește noi aliați și noi piețe. În același timp, oferim o narațiune alternativă la cea promovată de Trump: cooperarea poate produce câștigători. Opuneți-vă mai ferm adversarilor Europei, adresați-vă prietenilor: așa pot funcționa lucrurile în această nouă ordine mondială.” (Sursa: Eurotopics).

Citeste siO zonă de liber-schimb de 2 miliarde de persoane: UE semnează un vast acord comercial cu India

Times of India salută la rândul său „un pas semnificativ pentru exporturile indiene, într-un moment în care țara încearcă să se îndepărteze de Statele Unite, în urma impunerii de către președintele Trump a unor tarife de 50%”.

The Guardian amintește că ”India, cea mai mare țară din lume, cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, este, de asemenea, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume și este pe cale să devină a patra cea mai mare economie în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Acordul este unul dintre cele mai cuprinzătoare semnate vreodată de India, iar Narendra Modi a subliniat că acesta reprezintă aproximativ o treime din comerțul global, numindu-l cel mai mare acord de liber schimb din istorie”.

Și o atenționare de la Süddeutsche Zeitung:

„Democrații europeni nu ar trebui să-și facă iluzii. Guvernul prim-ministrului Narendra Modi urmărește o politică de genul ”India pe primul loc”, pe care o vinde drept ”naționalism cultural”, bazată pe valorile tradiționale hinduse. (...) Modi și președintele Vladimir Putin se înțeleg bine.

India cumpără petrolul ieftin al lui Putin. Iar în septembrie, 65 de soldați indieni au participat la un exercițiu militar în Rusia.

Europenilor s-ar putea să nu le placă toate acestea, dar a ridica toate aceste probleme nu va fi de ajutor în acest moment. (...)

Prelegerile și aroganța postcolonială ar fi contraproductive. India este un gigant  și nu va permite nimănui să o minimalizeze.” (Sursa: Eurotopics).