Revista presei internaționale

Un atac ucrainean cu drone produs miercuri asupra unui important depozit de arme din regiunea rusă Tver, ar putea fi cea mai mare lovitură a armatei ucrainene împotriva arsenalul Moscovei de la începutul anului 2022.

Suflul a fost atât de puternic încât stațiile de monitorizare a cutremurelor l-au resimțit, în timp ce NASA a raportat o serie de surse de căldură reperate de echipamentele sale din spațiu.

Dar care sunt consecințele politice ale loviturii? - se întreabă comentatorii.

Potrivit Euronews, cea mai mare parte a muniției era probabil depozitată în subteran, așa că întrebarea este dacă Ucraina a folosit drone care ar fi putut pătrunde în interiorul buncărelor.

O evaluare completă a daunelor a fost greu de făcut din cauza fumului gros de deasupra amplasamentului. Cu toate acestea, posibila distrugere a buncărelor ar fi putut fi și rezultatul faptului că Moscova nu și-a respectat propriile reglementări prin plasarea buncărelor prea aproape unele de altele, de exemplu.

În timp ce a cerut în mod repetat Occidentului să ridice restricțiile privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune în adâncimea pe teritoriul Rusiei, Ucraina și-a folosit dronele produse de ea pentru a lovi până la 1.800 de kilometri în Rusia, așa cum a fost cazul în orașul Orsk.

CNN citează o sursă de securitate ucraineană potrivit căreia atacurile de această natură sunt folosite „metodic” pentru a reduce potențialul de rachete al Rusiei, adăugând că planurile pentru alte atacuri asupra instalațiilor militare ruse „similare” sunt „în curs”.

”Localitatea Toropets, unde s-a produs lovitura, este situată la aproape 500 de kilometri de granița cu Ucraina și la aproximativ 400 de kilometri vest de Moscova.

Ucraina și-a presat aliații cheie, inclusiv Statele Unite, să permită lovituri cu rachete asupra țintelor aflate mai adânc pe teritoriul Rusiei. Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a avertizat membrii NATO că ridicarea restricțiilor ar însemna intrarea în război cu Rusia însăși”.

O problemă tot mai presantă

Potrivit unei analize Le Monde, președintele ucrainean, care ar dori să grăbească încheierea războiului, speră să-l convingă pe președintele Statelor Unite să facă un gest decisiv pentru a permite Kievului să abordeze negocierile dintr-o poziție de forță.

Pentru ucraineni, aceasta este o dificultate suplimentară într-un peisaj politic american incert și totuși crucială pentru rezultatul unui război care îi costă un mare număr de vieți.

Această problemă devine din ce în ce mai presantă. „Încheierea acestui război este o necesitate pentru noi”, a remarcat președintele Volodimir Zelenski pe 13 septembrie la Kiev. ”Și nu Vladimir Putin trebuie să-i pună capăt”, a mai spus el

Iar Politico se întreabă dacă America vrea într-adevăr ca Ucraina să învingă Rusia. Și se pare că nu:

”Dar moștenirea de politică externă a președintelui Biden va fi modelată de o decizie care se profilează în Ucraina.

Ucrainenii îi cer președintelui american să extindă lista țintelor dincolo de zona de frontieră imediată cu Rusia. Este o întrebare corectă. Rușii duc război împotriva Ucrainei de pe teritoriul ei, trimițând bombardiere și rachete, iar Kievul vrea să folosească armele pe care le are pentru a se apăra.

Este o escaladare? Nu mai mult decât atunci când Ucraina a cerut tancuri americane Abrams, F-16 sau sistemele de rachete tactice a armatei sol-sol din SUA.

De fiecare dată, Vladimir Putin a făcut zgomote amenințătoare, avertizând săptămâna trecută că loviturile ucrainene asupra Rusiei „vor însemna că țările NATO — Statele Unite și țările europene — sunt în război cu Rusia. ” De fiecare dată, însă, nimic nu s-a schimbat atunci când Biden, aproape întotdeauna după o analiză îndelungată, a semnat un aviz sau altul presupuse a escalada...”.

Presa internațională a reacționat imediat după ce mii de pagere au explodat simultan în Liban, cei vizați fiind membrii grupării Hezbollah. Miercuri, un număr mare de stații de emisie-recepție au explodat, de asemenea, în Liban. Loviturile au fost spectaculoase iar modul în care a acționat partea israeliană rămâne încă neclar, în multe aspecte. Dar ce vor schimba cu adevărat aceste lovituri? - se întreabă comentatorii.

”Dacă rămân multe necunoscute despre explozie, iese la iveală un consens printre experți: nu a fost un simplu atac cibernetic vizând supraîncălzirea bateriilor acestor dispozitive rudimentare, ci, cu siguranță, o operațiune cunoscută sub numele de atac asupra lanțului de aprovizionare”. Iată ce observă ziarul Le Monde. ”A fost posibilă introducerea câtorva grame de explozibil puternic în pagerele destinate Hezbollah, transformând dispozitivele în bombe”.

Un expert citat de Wired spune că dacă atacul s-a bazat pe lanțul de aprovizionare, atunci ar fi trebuit să fie nevoie de ani pentru a pregăti și implica infiltrarea unui agent și introducerea de explozibili în pagere. ”Acest lucru ar însemna că Israelul a reușit să se infiltreze între furnizorii Hezbollah până la punctul de a livra sute (dacă nu mii) de dispozitive utilizate pentru comunicații securizate”, spune expertul.

După cum comentează revista The Atlantic, ”Israelul folosește de mult timp tehnologii digitale pentru a-i viza pe membrii Hezbollah. Dar acest atac nu a fost ca oricare altul văzut până acum și pare să fi dat un nou tip de lovitură. A mutilat mii de luptători și, probabil, a paralizat capacitatea grupului de a răspunde în cazul în care un conflict mai larg izbucnește în curând. De asemenea, a dezvăluit identitatea victimelor, spulberând eforturile atente ale Hezbollah de a păstra anonimatul membrilor săi”.

Sky News amintește că ”Hezbollah a fost foarte precaut în comunicațiile sale, conștient că discuțiile de pe telefonul mobil pot fi ușor piratate și urmărite - pagerele fiind considerate mai greu de infiltrat.

În mod repetat, serviciile de informații israeliene au demonstrat că se pot infiltra în Hezbollah, în special odată cu asasinarea comandantului superior Fuad Shukr la sfârșitul lunii iulie.

Acest ultim atac va provoca o îngrijorare internă profundă în Hezbollah, posibil chiar și un haos în rândurile sale, siguranța lor fiind acum compromisă într-un mod cât se poate de dramatic”.

Un succes tactic care nu schimbă multe...

Frankfurter Allgemeine Zeitung vede ”un succes tactic care schimbă puține”:

Potrivit ziarului german, ”Israelul a obținut un succes tactic cu explozia controlată a mii de receptoare radio. Cu toate acestea, nimic nu se schimbă în potențialul distructiv infernal al rachetelor Hezbollah”.

În timp ce comentatorul BBC transmite că ”Israelienii au folosit o armă importantă, îndrăzneață, care este în mod clar foarte eficientă în termenii lor.

Dar acest atac nu duce regiunea cu un centimetru mai departe de tot războiul, ci o împinge mai aproape.

Hezbollah va fi afectat de atac. Dar se va recompune rapid ca organizație și va găsi o altă modalitate de a comunica. Libanul este o țară mică și mesajele pot fi purtate cu ușurință, chiar și de mână.

Fără îndoială, Hezbollah și aliatul său iranian, al cărui ambasador a fost și el rănit, își ling rănile acum.

Dar încă o dată, regiunea a fost împinsă chiar în pragul unui război total. Mai devreme sau mai târziu, vor cădea peste stâncă dacă acest lucru continuă”.

Presa europeană a reacționat imediat după prezentarea de către Ursula von der Leyen a echipei care se va prezenta la audierile din Parlamentul European. Jurnaliștii vorbesc despre prioritățile invocate de șefa Comisiei, dar criticile nu lipsesc.

”Un avertisment pentru Vladimir Putin. Mai multe locuri de muncă pentru femei. A răspuns la rugămințile țărilor din sudul Europei, nu tocmai frugale, care vor avea un cuvânt mai greu de spus asupra politicii economice a blocului decât au avut înainte”. Iată cum rezumă Politico prezentarea Ursulei von der Leyen.

Publicația europeană continuă: ”doi nominalizați din țările baltice obțin portofolii cheie în gestionarea relației cu Rusia.

Pe lângă faptul că estoniana Kaja Kallas este șefa politicii externe a UE, lituanianul Andrius Kubilius va fi responsabil cu portofoliul de apărare nou creat.

Kubilius va raporta comisarului finlandez, vicepreședinte executiv pentru tehnologie, suveranitate, securitate și democrație Henna Virkkunen. Helsinki este unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa”.

Potrivit bilanţului El País, „noul executiv comunitar va avea 15 membri din PPE (centru dreapta), inclusiv von der Leyen, cinci liberali, patru socialişti, doi comisari din partidele de extremă dreapta şi unul independent. Va fi cea mai de dreapta din ultimele decenii”.

„Ursula bis vrea să aibă frâu liber”, subliniază La Repubblica. Potrivit ziarului italian, preluat de Courrier International, Ursula von der Leyen profită de slăbiciunile aproape tuturor marilor țări europene, și își impune dorințele. A format o Comisie slabă, fără personalități capabile să-i reziste, ca să fie singură la conducere”,

Și Le Figaro deplânge situația, de data aceasta din perspectivă franceză:

 

Înlocuind marginile ascuțite ale fostului șef de industrie, Thierry Breton, cu marginile lustruite ale unui ministru de externe, Stéphane Séjourné, președintele Macron se înclină mai ales în fața autoritarismului lui von der Leyen și a alergiei ei declarate față de Breton. (...)

După ce a acceptat să o ajute pe Ursula von der Leyen să rămână în post, Emmanuel Macron primește acum ordine de la ea, încurajându-i dirijismul. A spune că episodul a pătat prestigiul Franței ar fi o subestimare. La Bruxelles, campioana „autonomiei strategice” a continentului este acum tratată deschis ca o țară mică.

 

Iar Le Monde notează că ”Uniunea Europeană trebuie să-și etaleze prioritățile într-o perioadă geopolitică crucială, cu războiul din Ucraina, campania prezidențială americană și competiția economică din China. Doamna von der Leyen a insistat asupra unei economii „competitive, circulare și fără carbon”, în urma raportului recent al lui Mario Draghi privind dificultățile economice ale Uniunii”.

Citeste siRomânia obține ”o poziție politică influentă și un portofoliu de comisar de importanță medie”

După inundațiile care au lovit puternic mai multe țări din Europa Centrală și de Est, comentatorii se întreabă ce trebuie făcut acum, ce ar trebui amânat și ce s-a învățat din precedentele dezastre. Și mai ales, cum putem fi avertizați mai din timp?

”Oamenii de știință au susținut rolul schimbărilor climatice în această catastrofă”, notează Libération. ”Chiar, dacă nu este responsabil pentru formarea depresiei în sine, fenomenul joacă un rol în amploarea și intensitatea ploilor. Agricultura din țările afectate ar putea pierde foarte mult, în timp ce multe câmpuri nu au fost încă culese. Acest lucru ar putea avea impact asupra altor țări europene, deoarece Polonia, de exemplu, este al treilea producător de cereale din Uniunea Europeană”.

Iar Le Parisien explică fenomenul:

”Europa Centrală s-a confruntat deja cu inundații monstruoase, de exemplu în 1997. Această zonă a lumii este mai expusă decât altele la ploi torenţiale. Există aer polar care intră pe o parte, aer umed din Marea Mediterană și cel al Mării Negre care urcă pe de altă parte și e blocat între munți” , explică un expert pentru ziarul francez.

”Ceea ce cercetătorii au prezis foarte exact se întâmplă acum”, scrie și ziarul austriac Kleine Zeitung, preluat de Eurotopics:

”Evenimentele extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai grave. Ceea ce se întâmpla o dată la 100 de ani se întâmplă acum aproape o dată pe deceniu. Iar încălzirea globală a ajuns doar la aproximativ 1,4 grade. Decizia este încă a noastră: putem schimba cursul sau putem continua să ținem seama de povestitorii care neagă schimbările climatice și cauzele acesteia.”

Citeste siCel puțin 10 oameni au murit în Europa Centrală și de Est în urma inundațiilor aduse de ciclonul Boris

Și Der Standard scrie că, „la două săptămâni înainte de alegeri, Partidul Libertății, FPÖ – care neagă schimbările climatice provocate de om, care avertizează în manifestul său electoral asupra „isteriei climatice” și dorește să anuleze cele mai recente realizări ale politicii de mediu – este în fruntea sondajelor. Lupta împotriva a tot ceea ce se presupune că este străin - de la imigrație la persoanele transgender - pare să fie mai profitabilă în alegeri decât lupta împotriva încălzirii globale. Majoritatea populației pare să fie imună din punct de vedere politic la criza climatică”. (Sursa: Eurotopics)

„Este clar că politicienii polonezi nu sunt suficient de maturi pentru a-și opri discursurile de partid în fața dezastrelor, a vorbi mai puțin sau chiar a rămâne tăcuți”, scrie și Gazeta Wyborcza:

”Jaroslaw Kaczyński [PiS] se pare că a decis că alegătorii săi au nevoie de o doză constantă de ură și le-o servește, indiferent de circumstanțe. De asemenea, arată rău că politicienii Coaliției Civice încearcă să se depășească între ei, postând niveluri ale apei care se presupune că dovedesc că în timpul guvernării, PiS a neglijat construcția de apărări împotriva inundațiilor. Prioritatea acum este evacuarea eficientă a locuitorilor. ... Evaluările vor trebui să aștepte până când apa se va potoli.” (Sursa: Eurotopics).

Presa europeană relatează pe larg despre efectele catastrofale ale ciclonului Boris, care a lovit teritorii vaste din Europa Centrală. Comentatorii caută și explicații pentru amploarea fenomenului. Unii atrag atenția că fenomenele de acest tip se pot repeta la intervale destul de scurte, pe fondul încălzirii climei.

Le Monde informează că sute de oameni au fost salvați în 19 regiuni ale României, după cum au anunțat serviciile de urgență, difuzând un videoclip cu case inundate într-un sat de lângă Dunăre.

„Este o catastrofă de proporții epice”, a spus Emil Dragomir, primarul din Slobozia Conachi, un sat din județul Galați, unde 700 de case au fost inundate.

Citeste si28 de localităţi din 7 judeţe, afectate de inundaţii. Două persoane sunt date dispărute

Părți din nord-estul Austriei au fost și ele declarate zonă de dezastru natural. Unele zone ale Tirolului au fost acoperite de până la un metru de zăpadă – o situație excepțională pentru mijlocul lunii septembrie, după ce s-au înregistrat săptămâna trecută temperaturi de până la 30 de grade Celsius.

Și revista germană Der Spiegel notează că ”Austria înregistrează o situație excepțională fără precedent, iar un baraj s-a rupt în Polonia. România își plânge morții. Dresda declară nivelul doi de alertă, nivelul râului Elba este de cinci metri”.

Le Point privește către problemele din Germania, unde hidrocentralele și-au mobilizat angajații pentru a deschide porțile barajelor de pe căile navigabile ale țării. Germania este pregătită să facă față consecințelor inundațiilor devastatoare. De o zi, vremea rea s-a instalat deja acolo și este probabil ca furtuna Boris să accentueze efectul inundațiilor.

”Ploile abundente s-au mutat peste Europa Centrală din Italia într-un fenomen cunoscut sub numele de ”depresiunea Genova - o zonă de joasă presiune care se formează de obicei în apropierea orașului din nordul Italiei”, scrie Politico.

”O ignoranță pe care nu ne-o putem permite”

”Știința este marele invizibil în campania electorală. O ignoranță pe care nu ne-o putem permite având în vedere crizele vremii”, este concluzia trasă de ziarul austriac Die Presse.

”Ploi abundente, furtuni și inundații – chiar și cele mai proaste prognoze s-au adeverit în weekend. Întreaga Austrie a suferit de vreme extremă de proporții uneori fără precedent.

Cercetătorii au avertizat de zeci de ani despre posibilele consecințe ale schimbărilor climatice pentru oameni și mediu. Faptul că nu au reușit să-și facă vocea auzită mai mult este amar. Problemele au fost negate și negate. Regretele nu ajută acum. Și mai mult, problema este mult mai largă. Știința este în general un subiect marginal în Austria.

Mesajele partidelor de campanie electorală ignoră complet știința; niciun poster nu arată nimic relevant. Dar cum îi poți face pe tineri entuziasmați de studiile de pionierat și cum poți justifica investițiile în cercetare și dezvoltare când știința nu joacă nici măcar un rol minor în campania electorală?” - întreabă Die Presse.

Potrivit explicațiilor furnizate de BBC, furtuna a fost atât de devastatoare din două motive:

”În primul rând, poziționarea furtunii a atras aer mai rece din nord pentru a se amesteca cu umiditatea extrasă din apele neobișnuit de calde ale Mării Mediterane și ale Mării Negre.

În al doilea rând - presiunea scăzută s-a deplasat foarte lent în aceleași zone. A fost un „model meteorologic blocat”, ceea ce înseamnă că furtuna este prinsă între presiunea ridicată dinspre vest și est.

Furtuna Boris este descrisă de Ministerul Mediului al Republicii Cehe ca un eveniment care se produce odată la 50 de ani. Cu toate acestea, frecvența acestui tip de inundații este probabil să crească, atâta vreme cât în Europa clima se încălzește rapid”.

Presa europeană analizează efectele deciziei guvernului de la Berlin de a reintroduce temporar controale la toate frontierele terestre. Comentatorii pun aceasta pe seama avansului extremei drepte și atrag atenția asupra riscului ca și alte țări să urmeze exemplul Germaniei.

Germania riscă o reacție în lanț , avertizează Deutsche Welle.

”Teoretic, frontierele interne fără opriri și călătoriile nestingherite sunt ceea ce înseamnă spațiul Schengen al Uniunii Europene. Da, cu excepția cazului în care ești guvernul de coaliție al Germaniei, zdruncinat de două rezultate istorice ale alegerilor de land pentru extrema dreaptă și de un terorist solicitant de azil, suspectat că a înjunghiat oameni. 

Țări precum Franța sau Țările de Jos, unde partenerii de coaliție au fost aleși pe platforme anti-imigrație pot urma exemplul.

Acest lucru va crea probabil un precedent și pentru alte state membre ale UE care nu susțin prea mult migrația, cum ar fi Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Și ele ar putea invoca un fel de amenințare la Securitate”.

Mulți observatori s-au grăbit să sublinieze că acesta este un semn despre cât de mult s-a schimbat atitudinea Germaniei față de imigrație de la criza migranților din 2015. Pe atunci, sub guvernul de centru-dreapta al cancelarului Angela Merkel, țara și-a deschis în mare parte granițele pentru sute de mii de refugiați sosiți din Siria și din alte părți”.

 

Și ziarul online german Taz se teme de efectul de contagiune.

„Anul trecut, Austria a acceptat peste 12.000 de refugiați respinși din Germania, mai mult sau mai puțin fără să se plângă. Acum, în perioada premergătoare alegerilor legislative din Austria, în urma zgomotului de la Berlin, acest lucru ar trebui să se încheie. Și atunci? Este posibil ca alte țări să urmeze exemplul. Rezultatul ar putea fi o cascadă de închideri de frontiere și intrări interzise, ​​până la frontierele externe ale UE, unde va apărea cu siguranță haos și resentimente față de partenerii UE. Acest lucru va slăbi, fără îndoială, și mai mult UE. Momentul nu putea fi mai rău.”

Business Standard notează că ”extinderea controalelor la frontieră de către Germania testează unitatea Uniunii Europene.

 Fiind cea mai mare economie a UE, Germania este un partener comercial cheie pentru vecini. Anunțul Ministerului de Interne a stârnit îngrijorări economice pentru principalul grup de lobby al transporturilor olandeze. Acesta a spus că decizia subminează principiul Schengen al comerțului liber și se teme de pagube economice majore”.

„Cu astfel de guverne, nu este nevoie ca extrema dreaptă să fie la putere”, conchide ziarul Belgian Le Soir.

”Liderii AfD s-au grăbit să-și bată joc de democrații care pun în sfârșit în aplicare politicile pe care ei spun că le-au cerut în ultimul deceniu. Cât despre Pactul UE privind migrația și azilul, acesta este departe de a fi perfect, dar reglementează totuși redistribuirea echitabilă a refugiaților între țările gazdă. Însă acesta a fost demolat imediat ce a fost convenit. Presiunea alegerilor și frica de extreme îi fac pe cei de la putere să alerge ca niște găini fără cap.” (Sursa: Eurotopics)

În timp ce ziarul austriac Die Presse amintește că  „Germania a jucat de-a lungul anilor ca un stat european model. Dar acum și-a atins limita. Atacul terorist de la Solingen marchează un punct de cotitură profund. Dacă Germania ar ignora viclean legea UE, prețul ar fi mare: atunci fiecare ar face ce vrea. Dar nici a aștepta până când extrema dreaptă va guverna întreaga Europă nu este o opțiune. Trebuie făcut ceva. Migrația neregulată copleșește societățile europene.” (Sursa: Eurotopics)

 

Presa din întreaga lume a analizat dezbaterea dintre candidații la președinția Statelor Unite, Donald Trump și Kamala Harris. Comentatorii sunt în general de acord că vicepreședinta democrată a câștigat dezbaterea. Ceea ce este încă departe de câștigarea alegerilor.

 

”Trump îi lasă centrul lui Harris”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

”În prima lor întâlnire față în față, fostul președinte republican și vicepreședintele democrat s-au ciocnit dur pe tema economiei, avortului, imigrației și armelor. Kamala Harris a apărut ca un democrat moderat, Donald Trump ca un profet al pieirii. Contrastele sunt clare după duelul TV, dar rezultatul alegerilor, nu”.

Le Monde o vede câștigătoare pe Kamala Harris.

”Deodată, Donald Trump a părut mai în vârstă decât vârsta lui. Se strâmba. Era din ce în ce mai mic. Gesticula, rămânând fără sarcasm și oxigen. A tot revenit la obsesia lui, care îi servește drept program: imigrația ilegală. Dar rivalul său democrat l-a destabilizat pe miliardar, așa cum a făcut-o rar de când a intrat în politică în 2015”.

 

”Donald Trump, cu siguranță, nu are limite”, constată în urma dezbaterii cotidianul belgian Le Soir.

”O dezbatere electorală are întotdeauna partea ei de afirmații mai mult sau mai puțin exacte. Donald Trump a îndrăznit totul, chiar și cele mai abjecte minciuni. În special când vine vorba de imigrație sau avort, două teme foarte discutate marți seara în timpul dezbaterii ABC News”.

 

Și The Wall Street Journal crede că „Trump a lăsat-o pe Kamala Harris să scape” și „în mod clar, ea a câștigat dezbaterea, pentru că (...) a știut să-l prindă în capcană pe Trump. Ea și-a împins rivalul într-un colț, astfel încât el a petrecut cea mai mare parte a dezbaterii vorbind despre trecut, despre Joe Biden, dar nu despre cum va îmbunătăți viața americanilor în următorii patru ani”.

 

În timp ce Los Angeles Times, preluat de Courrier International, notează că, dacă sondajele au dat în mare parte victoria Kamalei Harris, Trump a fost considerat perdant după fiecare dintre dezbaterile sale televizate din ultimele două alegeri prezidențiale. Ceea ce nu l-a împiedicat să câștige în 2016 și fiind foarte aproape de a câștiga în 2020.

Potrivit ziarului, întrebarea fundamentală „este dacă americanii o vor pedepsi pe Kamala Harris pentru problematica administrației Biden. Și această întrebare rămâne”.

Mai ales că vicepreședintele a făcut prea puțin pentru a se distanța de Joe Biden, observă The New York Times. Ea „a fost evazivă, oferind o serie de non-răspunsuri la întrebări (...) iar acest lucru, dacă va continua, va otrăvi restul campaniei sale”.

Migranții „mănâncă pisici și câini”: de unde vine această teorie transmisă de Donald Trump?

Le Figaro oferă câteva explicații.

Acest zvon se bazează pe o postare pe Facebook din 6 septembrie, potrivit sitului american de verificare a faptelor Politifact. Este vorba despre orașul Springfield, din statul Ohio. De la pandemia de coronavirus, aproape 15.000 de persoane de origine haitiană s-au stabilit în acest oraș de aproximativ 58.000 de locuitori.

Postarea a fost vizualizată de peste 11 milioane de ori pe Twitter. Miliardarul Elon Musk, care îl susține pe Donald Trump în cursa sa pentru Casa Albă, a postat și el informația.

Autoritățile locale au negat însă ferm către CBS News existența oricăror plângeri legate de acest tip de eveniment, spunând că nu dispun de nicio „afirmație specifică” potrivit căreia migranții haitieni ar fi rănit animale.

Presa internațională comentează raportul prezentat luni de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Pentru ca economia UE să aibă vreo șansă de a concura cu SUA și China, are nevoie de investiții publice și private masive și de mai puțină birocrație, concluzionează raportul. Comentatorii se arată neîncrezători că recomandările vor fi puse în aplicare de membrii UE.

Comentând propunerile lui Draghi, The Economist amintește că ”în Europa, creșterea a încetinit de zeci de ani și s-a creat un decalaj mare în PIB între Uniunea Europeană și America. Gospodăriile europene au plătit prețul pentru standardele de trai pierdute. Pe persoană, venitul real disponibil a crescut aproape de două ori mai mult în America decât în ​​UE, din 2000”.

La Stampa consideră că „singura modalitate de a recâștiga controlul este să nu ne închidem în granițele naționale devenind sclavii deciziilor luate în altă parte, de la Washington la Beijing. Trebuie să construim autonomia Europei pe baza anumitor axe strategice. Factorii care au favorizat creșterea europeană, de la extinderea comerțului internațional până la stabilitatea geopolitică garantată de Pax Americana, au fost măturați. Jocul creșterii se desfășoară în altă parte.” (Sursa: Eurotopics).

Le Monde vorbește despre ”Strigătul de alarmă al lui Mario Draghi cu privire la economia europeamnă”, condamnată la „agonie lentă” dacă nu se va schimba.

Cu câteva zile mai devreme, pe 4 septembrie, în fața președinților grupurilor politice ale Parlamentului European, fostul premier italian recunoscuse chiar că are „coșmaruri” când își imaginează ce îi așteaptă pe Cei 27 dacă nu se face nimic.

Pentru Politico, ”Raportul Draghi este plin de bune intenții de a repara un continent care se pierde. Dar, în timp ce viziunea este îndrăzneață, politica este practic imposibilă.

Procesul legislativ al UE este greoi, lent și blocat de o minoritate disidentă la fiecare pas.

Nicăieri problema nu este mai acută decât atunci când vine vorba de bani.

Draghi vrea mai multe împrumuturi comune. Fiind văzute întotdeauna ca un tabu, UE le-a introdus într-un mod limitat în timpul pandemiei de Covid, pentru a ajuta la finanțarea redresării economice.

Dar o repetare pare să fie blocată de un grup de țări precum Germania și Țările de Jos”.

”Draghi diagnostichează bolile economice, dar UE îi va accepta medicamentele?” – întreabă The Irish Times.

”Raportul aterizează într-un moment în care cei doi mari ai uniunii, Franța și Germania, șchiopătează. Necazurile politice interne înseamnă că atât Emmanuel Macron, cât și Olaf Scholz nu sunt în măsură să preia ștafeta și să-și asume conducerea. Alți lideri, precum Viktor Orban, sunt hotărâți să submineze Uniunea din interior.

Raportul lui Draghi a diagnosticat boala, dar se pare că pentru moment UE nu va putea cădea de acord asupra modului exact în care ar trebui să-și ia medicamentul”.

 

Ce urmează?

Recomandările lui Draghi au „căpătat o atenție semnificativă”,  transmite Euronews, și ar trebui să ofere un cadru valoros pentru nou-realeasa președint[ a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar impactul lor pe termen lung este neclar”.

După cum observă The Week, finanțarea cheltuielilor tot mai mari ale UE, consolidarea piețelor de capital și eliminarea vetourilor naționale – sunt cereri de lungă durată de la Bruxelles, cărora membrii UE li s-au opus în mod repetat.

 

Drone rusești deasupra a doi membri NATO, Letonia și România. Atacuri cibernetice rusești în Europa și Statele Unite. Dar și o propunere de începere a discuțiilor de pace venită de la Berlin – iată principalele teme legate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Comentatorii remarcă însă și presiunea la care este supus cancelarul Scholz, pe fondul ascensiunii extremismului.

Letonia și România – ambele state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) – au raportat în weekend că dronele rusești le-au invadat spațiul aerian, notează Newsweek.

De când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, au existat temeri că războiul s-ar putea extinde.

Cu toate acestea, Putin a precizat că nu intenționează să atace aceste regiuni.

The Independent informează că  România a ridicat avioane de luptă F-16 pentru a monitoriza dronele, în timp ce Letonia a distribuit fotografii cu o dronă prăbușită în regiunea sa de est.

Aceasta vine în momentul în care Moscova s-a apropiat de Pokrovsk, un oraș strategic cheie din estul Ucrainei, care a cunoscut lupte intense în ultimele săptămâni.

 

În acest timp, Germania acuză Rusia de inițierea unui amplu atac cibernetic în țările NATO.

După cum notează Le Figaro, într-un mesaj publicat luni pe contul său X, serviciul german de informații acuză un grup rusesc că „ar fi atacat rețele din țările membre NATO din Europa și America de Nord, precum și din țările din America Latină și Asia Centrală. De la începutul anului 2022, „intenția principală pare să fie aceea de a spiona și a perturba ajutorul Ucraina”, a continuat declarația. Alerta a fost dată împreună cu mai multe autorități americane precum NASA și FBI, precum și alte agenții din țările NATO.

 

The Moskow Times amintește că săptămâna trecută, Statele Unite au acuzat cinci membri ai unei unități din serviciul rusesc de spionaj GRU și un civil pentru acțiunea cibernetică împotriva Ucrainei cunoscută sub numele de WhisperGate, care a vizat zeci de sisteme informatice guvernamentale ucrainene.

FBI-ul a spus că malware-ul WhisperGate are scopul de a paraliza guvernul Ucrainei și infrastructura critică prin țintirea sistemelor financiare, agricole, a serviciilor de urgență, asistenței medicale și școlilor.

 

Un alt subiect comentat în presa internațională, cu privire la războiul este comentariul cancelarului german Olaf Scholz potrivit căruia „acum este timpul” pentru discuții între Ucraina și Rusia.

Olaf Scholz a făcut aceste declarații la postul ZDF spunând că a venit momentul potrivit „să discutăm despre cum putem ieși din această situație de război și să mergem spre pace”

După cum remarcă US News &World Report,  Scholz este sub presiune la el acasă, după ce toate cele trei partide din coaliția sa de centru-stânga au suferit pierderi dureroase în două alegeri de land, în timp ce grupurile care doresc relații mai bune cu Moscova au câștigat mai multe voturi.

 

Zelenski a declarat în iulie că își propune să aibă un plan pregătit în noiembrie pentru a permite Kievului să organizeze un al doilea summit internațional de pace, la care ar trebui să participe reprezentanți ai Rusiei.

 

Și The Telegraph observă că Scholz a făcut aceste comentarii  după ce un nou sondaj realizat de ARD DeutschlandTrend l-a clasat drept cel mai nepopular cancelar timp de aproape 30 de ani.

Printre motivele pentru care alegătorii l-au părăsit pe dScholz pentru extrema dreaptă se numără percepția că el este slab în ceea ce privește migrația și susține prea mult Ucraina.

Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutoare al Ucrainei după Statele Unite.

Scholz a spus că Rusia ar trebui să participe la următorul summit internațional de pace privind încheierea războiului, după ce Moscova a fost exclusă din primul.

 

Presa internațională a relatat pe larg despre articolul comun și conferința șefilor MI6 și CIA, Sir Richard Moore și William Burns. Cei doi au publicat un editorial în cotidianul Financial Times, apoi au apărut sâmbătă la o dezbatere organizată de același ziar.

Ordinea mondială internațională este „sub amenințare într-un mod pe care nu l-am văzut de la Războiul Rece”, au avertizat cei doi șefi de servicii secrete.

După cum notează Financial Times, ”a fost pentru prima dată din istoria parteneriatului de 77 de ani al agențiilor când cei doi șefi au apărut împreună la un eveniment public. De asemenea, reprezintă cea mai recentă mișcare a agențiilor de spionaj americane și britanice de a ieși din umbră pentru a avertiza țările pe care le servesc despre pericolele tot mai mari cu care se confruntă lumea.

Șefii agențiilor de spionaj au vorbit despre ceea ce au numit o gamă fără precedent de amenințări la adresa ordinii internaționale, de la războiul lui Putin din Ucraina și campania Rusiei de operațiuni de sabotaj în Europa până la ascensiunea Chinei și schimbările tehnologice rapide”.

 

Politico relatează că șefii agențiilor de spionaj au mai spus că au văzut războiul din Ucraina venind „și au putut să avertizeze comunitatea internațională”, parțial prin desecretizarea unor documente, pentru a ajuta Kievul.

„Menținerea cursului [în Ucraina] este mai vitală ca niciodată”, au spus aceștia, adăugând că agențiile lor vor continua să ajute serviciile de informații ucrainene.

„Nimeni dintre noi nu ar trebui să ia cu ușurință riscurile escaladării”, - iată remarca lui William Burns, preluată de BBC.

El a descris un moment de la sfârșitul anului 2022 în care a existat, a spus el, un „risc real” al potențialei utilizări a armelor nucleare tactice de către Rusia, ca răspuns la eșecurile de pe câmpul de luptă.

Domnul Burns a transmis oficialilor ruși mesaje în care avertiza asupra consecințelor folosirii lor.

„Totuși, nu m-am gândit niciodată – și aceasta este opinia agenției mele – că ar trebui să fim intimidați în mod inutil de asta”, a continuat directorul CIA.

„Putin este un bătăuș. Va continua să se zburlească din când în când.”

Întrebat despre o aparentă disponibilitate sporită a serviciilor de informații ruse de a efectua operațiuni ascunse, cum ar fi acte de sabotaj și incendie în Europa, Sir Richard Moore a spus că folosirea criminalilor pentru a comite atacuri sugerează un anumit grad de disperare.

 

CNN transmite că atât Burns, cât și Moore au subliniat importanța parteneriatului dintre SUA și Marea Britanie, în special în fața agresiunii ruse. Burns a citat perioada premergătoare războiului din Ucraina, lansat de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022, drept unul dintre cele mai bune exemple.

 

Potrivit L'Express, o altă sursă de îngrijorare legată de acest conflict este posibilitatea ca Iranul să furnizeze Rusiei rachete balistice, deși CIA nu a confirmat acest scenariu.

Aceasta ar fi o „escaladare dramatică” a relațiilor dintre cele două țări, potrivit lui Burns, Teheranul furnizând până acum doar drone cu performanțe slabe pentru a fi folosite în Ucraina.

 

Despre războiul din Gaza, directorul CIA a spus că Statele Unite lucrează foarte mult la noi propuneri de încetare a focului. Un nou plan, întocmit cu ajutorul mediatorilor din Qatar și Egipt, ar urma să vadă lumina zilei, speră el, „în zilele următoare”.

Cu toate acestea, nu este sigur, adaugă Burns, că Benjamin Netanyahu, premierul israelian și liderul Hamas, Yahya Sinwar, sunt gata să încheie un acord.