Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor.

”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică.

”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile.

Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”.

Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”.

La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale.

Niciun progres

Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres.

Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”.

Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică.

Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”.

The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”.

Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

Presa internațională a reacționat imediat după declarațiile președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski, de la sfârșitul reuniunii de duminică de la Mar-a-Lago. Perspectivele păcii rămân neclare, în pofida declarațiilor optimiste, sunt de părere comentatorii.

Președinții Trump și Zelenski susțin că au făcut „progrese semnificative” către „încheierea războiului”, titrează Le Monde. ”Președintele ucrainean a anunțat o viitoare întâlnire cu omologul său american și „liderii europeni” în ianuarie pentru a „finaliza toate” chestiunile discutate în timpul întâlnirii din Florida”.

CNN transmite că deși președintele Trump și-a exprimat încrederea privind apropierea păcii, el a subliniat că problemele rămân extrem de complexe și a refuzat să ofere un calendar ferm pentru momentul în care acestea ar putea fi rezolvate.

Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că acum se pot face progrese suplimentare. Potențiale concesii teritoriale sunt parte din discuții, dar Ucraina ar trebui să obțină „beneficii economice semnificative”.

Cu puțin timp înainte, Kremlinul anunțase că Trump și președintele rus Vladimir Putin îndemnau Ucraina să ia o decizie rapidă cu privire la regiunea Donbas. Trump și Putin cred, de asemenea, că un armistițiu propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul.

”Întrebat despre controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia, Trump a spus că Putin este deschis să colaboreze cu Ucraina”, remarcă The New York Times.

Însă nu este clar la ce se referea Trump. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va coopera cu Rusia în operarea comună a instalației. Iar Rusia are un motiv întemeiat pentru a nu bombarda centrala - trupele sale o ocupă deja.

Fără termen limită

The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, notează că la fel ca atunci când Zelenski s-a întâlnit ultima dată cu Trump în octombrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu liderul american, cu puțin timp înainte. Trump și-a exprimat imediat o nouă speranță de a colabora cu Moscova.

Tonul optimist reînnoit al lui Trump vine în ciuda scepticismului larg din Europa cu privire la intențiile lui Putin, după ce Rusia a efectuat un alt bombardament masiv asupra capitalei ucrainene Kiev, chiar în timp ce Zelenski se îndrepta spre Florida.

După cum comentează Kyiv Independent, Trump a oferit o perspectivă vagă asupra discuțiilor privind un plan de pace revizuit în 20 de puncte, spunând că războiul s-ar putea „fie să se încheie, fie să se prelungească mult timp, cu mult mai multe victime”.

De asemenea, el a spus că nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord de pace și a adăugat că este de părere că atât liderii ruși, cât și cei ucraineni își doresc un acord.

Trump a respins o întrebare despre garanțiile de securitate pentru Ucraina ca fiind „stupidă”, dar a continuat spunând că se va ajunge la un acord de securitate solid cu o implicare semnificativă a țărilor europene. De asemenea, el a susținut că Ucraina va vedea „beneficii economice mari” după ce se va ajunge la un potențial acord.

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia.

Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina

– iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News.

Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei.

Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”.

Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News.

Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff?

”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit.

În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News.

Daily Beast amintește că

”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă.

Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio.

În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat.

Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”.

Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia.

Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate.

Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său.

Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

Aproximativ 30.000 de susținători ai mișcării MAGA s-au adunat de joi până duminică la Phoenix, Arizona pentru AmericaFest. A fost prima mare conferință organizată de Turning Point, după uciderea fondatorului mișcării, Charlie Kirk. Însă această reuniune anuală a conservatorilor americani a scos la iveală certurile interne din cadrul mișcării pro-Trump, observă comentatorii.

„Liderii conservatori au schimbat insulte, dezvăluind diviziuni profunde” pe teme variate precum „teoriile conspirației, antisemitismul și întrebarea cine aparține Americii”, observă The New York Times, citat de Courrier International.

„Problemele care divizează mișcarea includ „renașterea antisemitismului, prevalența teoriilor conspirației și apariția conceptului de «nativi americani» și ceea ce înseamnă acest concept - considerat de unii conservatori non-albi un mesaj rasist abia disimulat”.

Potrivit The Guardian, ”unitatea observată în anii precedenți a fost pusă sub semnul întrebării de nemulțumiri interpersonale și dezacorduri cu privire la cât de mare ar trebui să fie umbrela conservatorismului și ce tipuri de gândire conservatoare ar putea să cuprindă”.

Ostilitățile au început încă de joi, odată cu intervenția influentului Ben Shapiro, cofondator al publicației media conservatoare The Daily Wire, care a susținut că mișcarea MAGA este în „pericol grav” din cauza „șarlatanilor”, „escrocilor” și „profitorilor”, relatează Axios.

Shapiro a atacat mai multe figuri conservatoare de top, inclusiv prezentatorii de talk-show-uri Megyn Kelly și Tucker Carlson, influencer-ul Candace Owens și Steve Bannon, fostul strateg politic al lui Donald Trump.

Potrivit Axios, mișcarea MAGA, „atât de unită în timpul campaniei electorale a președintelui Trump și în mare parte federată” în urma uciderii lui Charlie Kirk, este în mod clar „prinsă într-o luptă deschisă pentru putere” în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028.

”Febrilă și divizată, dreapta populistă americană se gândește deja la era post-Trump”,

observă Le Monde.

Aceasta ”nu are nicio legătură cu costul vieții, care este totuși principala preocupare a opiniei publice. În cadrul bulei MAGA se ridică două întrebări fundamentale.

Prima privește Israelul, care ocupă un loc disproporționat în mintea publicului și a actorilor politici. A doua întrebare, conexă, privește însăși definiția mișcării populiste naționaliste americane, această coaliție eterogenă formată în urma lui Donald Trump. Pentru a dăinui, trebuie să fie incluzivă sau exclusivă? Doi termeni ireconciliabili”.

Politico remarcă faptul că vicepreședintele JD Vance a încercat să treacă peste furtuna MAGA de la Turning Point.

”Discursul său de la Centrul de Convenții Phoenix a fost punctul culminant al unui festival de un weekend întreg pentru 30.000 dintre cei mai înfocați susținători ai președintelui Donald Trump. Dar până duminică, o mare parte a weekendului a fost umbrită de o schismă în interiorul partidului”.

După cum transmite Fox News, Erika Kirk și-a declarat susținerea pentru JD Vance în rolul de „moștenitor aparent” al MAGA.

”Sprijinul acordat de către Turning Point, o organizație deosebit de influentă în rândul conservatorilor mai tineri, i-ar putea oferi lui Vance un impuls major în cazul în care acesta va decide să candideze la președinție în alegerile din 2028”.

Departamentul de Justiție din Statele Unite a început publicarea dosarelor Epstein. Însă publicarea documentelor, în mare parte cenzurate, stârnește mai degrabă nemulțumiri, remarcă presa internațională. Comentatorii analizează, de asemenea, și situația de după decizia Consiliului European de vineri privind finanțarea Ucrainei.

După cum titrează Le Monde, publicarea stârnește frustrare și critici.

”Sub presiune, Departamentul de Justiție al SUA a început de vineri să publice mii de documente din ancheta care îl vizează pe infractorul sexual Epstein.

În timpul campaniei sale din 2024, Donald Trump a promis transparență completă în această chestiune, dar timp de luni de zile după alegerea sa, nu și-a respectat promisiunea, calificând afacerea drept o „farsă” orchestrată de opoziția democrată, spre disperarea bazei sale MAGA, obsedate de scandal”.

”Frustrarea este palpabilă în rândul victimelor”, transmite CNN.  „Suntem foarte dezamăgiți. De ce nu putem pur și simplu să dezvăluim numele care ar trebui dezvăluite?”, s-a plâns una dintre victime, Marina Lacerda, care nu înțelegea de ce atâtea nume erau șterse. „Sistemul i-a trădat pe supraviețuitori”, a denunțat Gloria Allred, avocata mai multor victime, citată de CNN.

Pentru The New York Times, documentele demonstrează existența unei „clase Epstein”.

”Republicani, democrați, oameni de afaceri, diplomați, filantropi, guru, academicieni, membri ai familiilor regale, avocați proeminenți…

Ce aveau ei în comun?  Apartenența la o elită, o clasă conducătoare caracterizată de nomadismul la 10.000 de metri altitudine, cetățenia globală și călătoriile frecvente la Dubai”.

Citeste siDesecretizarea dosarului Epstein, o înfrângere pentru Trump

A pierdut sau a câștigat Uniunea Europeană prin decizia de a finanța Ucraina având la bază bugetul comun și nu activele rusești înghețate? Iată o altă temă comentată în presa internațională.

The Conversation notează că, având în vedere relațiile dintre Bruxelles și Kiev și dintre Washington și Moscova, acordul privind finanțarea UE pentru Ucraina, în ciuda defectelor sale și a nervozității pe care a provocat-o în cadrul UE, reprezintă o piatră de hotar semnificativă în ceea ce privește dobândirea de către UE a unui control sporit asupra securității sale viitoare.

Dar nu este o baghetă magică care rezolvă problemele mai ample ale Europei de a-și găsi locul și de a-și defini rolul într-o nouă ordine internațională.

The Guardian notează că acordul a scos încă o dată la iveală diviziunile profunde din procesul decizional al UE și a subliniat cât de mult mai este de parcurs pentru a crea o Europă pe deplin unită, care să poată acționa eficient și decisiv într-o lume ostilă.

Însă blocul a reușit să încheie un acord pentru un scop existențial important. Analiștii au sugerat că este posibil chiar să fi găsit o nouă cale de urmat. Aceasta a fost totuși o „înțelegere uriașă pentru UE”.

Presa internațională analizează situația din Venezuela după ce președintele Statelor Unite a anunțat o blocadă maritimă împotriva petrolierelor supuse sancțiunilor. Obiectivul declarat este combaterea traficului de droguri. Dar comentatorii văd aici interesul pentru petrolul venezuelean sau, mai mult, răsturnarea regimului Maduro.

”Petrol, sancțiuni și război. Blocada americană asupra Venezuelei amintește de conflictele trecute”, titrează Business Standard.

”Situația a readus în discuție comparațiile cu intervențiile americane din trecut, unde presiunea economică, sancțiunile și controlul asupra resurselor energetice au precedat acțiunile militare.

Pe măsură ce tensiunile cresc între cele două națiuni, cresc și temerile că blocada ar putea să nu rămână o măsură economică, ci actul de deschidere al unei posibile confruntări mai ample”.

Potrivit ABC News, ”SUA au în prezent 11 nave de război în Caraibe - cele mai multe din ultimele decenii - dar chiar și cu o prezență militară sporită, nu ar fi suficient pentru a institui o blocadă în sensul tradițional, care implică închiderea completă a coastei unei țări și ar fi fost, practic, o declarație de război.

Anunțul lui Trump ar putea fi un precursor al confiscării mai multor petroliere. Oficialii spun că Venezuela este implicată într-o rețea ilicită de transport petrolier care susține organizații teroriste și este folosită pentru transportul de petrol între țara sud-americană și Iran.

Această blocadă își propune să „sufoce sursele de finanțare ale regimului venezuelean”, susține El País America. Ziarul notează că „liderii chaviști depind de vânzarea de petrol către China pentru a eluda sancțiunile economice impuse de Statele Unite”.

Demonstrație de forță

The Irish Times observă că ”administrația Trump a declarat timp de luni de zile că această campanie are ca scop oprirea traficului de droguri către SUA, însă șefa de cabinet, Susie Wiles, a părut, de asemenea, să confirme într-un interviu publicat marți pentru Vanity Fair că această acțiune face parte dintr-o campanie de înlăturare a lui Maduro”.

CNN consideră că, potrivit spuselor președintelui Donald Trump, un atac terestru asupra Venezuelei ar putea avea loc „în curând”.

”El spune aceasta de la mijlocul lunii septembrie. În acest timp, a insinuat public sau a promis direct acțiuni militare americane pe uscat de cel puțin 17 ori, conform unei analize a aparițiilor sale.

Amenințarea retorică a președintelui a fost susținută de o demonstrație masivă de forță în regiune, inclusiv aproximativ 15.000 de soldați americani și peste o duzină de nave de război, plus cel puțin 12 atacuri lansate împotriva presupuselor nave cu droguri din Caraibe”.

Întrebându-se dacă ar trebui să ne temem de o creștere bruscă a prețurilor petrolului, Le Figaro explică faptul că

”firmele  chineze, în special rafinăriile independente, cumpără țiței venezuelean cu reduceri de 30% sau mai mult, adesea prin transferuri de la o navă la alta în largul coastei Malaeziei pentru a ocoli sancțiunile. Această strategie permite Venezuelei să își mențină exporturile în ciuda restricțiilor americane. Rafinăriile chineze, în special cele independente, depind de țițeiul venezuelean la preț redus pentru a-și menține marjele de profit.”

Presa europeană analizează interdicția privind vehiculele noi cu motoare cu ardere internă după 2035. Opiniile sunt împărțite. Unii comentatori regretă scăderea ambițiilor climatice ale Pactului Verde European. Alții consideră că este un pas către creșterea competitivității economiei europene.

„Comisia Europeană a cedat în sfârșit presiunilor din sectorul auto”, revizuind în jos „propunerea emblematică a Uniunii Europene (UE) pentru reducerea emisiilor de carbon”, observă El País.

Politico nu se arată surprins: „La puțin peste doi ani de la adoptarea sa, interdicția planificată de Uniunea Europeană privind mașinile pe benzină pentru 2035 este moartă. Călăii săi: Germania, țara care găzduiește cea mai mare industrie auto europeană, și Partidul Popular European (PPE), o familie politică de centru-dreapta, pro-business, care îi include pe Ursula von der Leyen și cancelarul german Friedrich Merz.”

Ziarul francez cu profil de afaceri Les Echos este, însă, încântat:

„Deși Europa poate fi dogmatică, iată că legislatorii ei nu sunt nici surzi, nici orbi. În sfârșit, au ascultat și și-au dat seama că acumularea de reglementări, care reprezintă o povară pentru companii în general și pentru producătorii de automobile, agricultori, sectorul imobiliar și bancar în special, riscă să dăuneze economiei noastre, competitivității producătorilor și puterii de cumpărare a consumatorilor”.

Critici din partea ziarului belgian critică Le Soir:

„Acest lucru se datorează pur și simplu faptului că Europa a ratat o transformare industrială istorică și a căzut victimă orbirii sale strategice și negării realității ecologice. De asemenea, mișcarea este susținută de politicieni și lobbyiști care vor să o protejeze, dar devin complici la declinul său.”

Oricum ar fi, tot China iese în avantaj, constată ziarul german Der Tagesspiegel:

„Beijing continuă extinderea mobilității electrice, așa cum a decis Partidul Comunist în anii 2000.

Statul chinez profită de oportunitatea de a-i elimina pe producătorii auto occidentali de pe piață, cu expertiza sa în domeniul bateriilor, materiile prime și startup-urile auto subvenționate – și cu cât jucătorii consacrați devin mai nesiguri, cu atât China va fi mai încrezătoare.

China câștigă în ambele cazuri. Dacă producătorii germani vor începe să investească din nou în motoarele cu ardere internă, chinezii își vor consolida avantajul competitiv în e-mobilitate. Dacă se vor concentra mai mult pe mașinile electrice, dependența lor de materiile prime și de prelucrarea bateriilor în China va crește.”

Și pentru ziarul francez Libération, decizia ridică semne de întrebare.

”Cel mai bine vândut model hibrid plug-in în Europa în acest an este chinezesc, BYD Seal U, iar China este liderul mondial în domeniul extensiilor de autonomie.

Într-un studiu publicat în iulie, ONG-ul Transport & Environment a calculat că vehiculele cu extensii de autonomie au o autonomie electrică medie de 185 de kilometri și, odată ce bateria este descărcată, consumă în medie 6,4 litri la 100 de kilometri, la fel ca un SUV convențional pe benzină”.

Presa internațională analizează afirmațiile optimiste ale președintelui Trump, după negocierile de la Berlin. Comentatorii remarcă rolul jucat în negocieri de cancelarul Friedrich Merz, dar își mențin abordarea rezervată cu privire la răspunsul Rusiei.

Potrivit Reuters. ”liderii europeni au convenit că orice decizie privind potențialele concesii teritoriale ucrainene față de Rusia va putea fi luată doar după ce vor fi instituite garanții de securitate solide, care ar trebui să includă o forță multinațională condusă de Europa.

Subliniind ceea ce consideră garanții de securitate necesare, declarația a precizat că Ucraina ar trebui să își poată menține forțele armate la aproximativ 800.000 de oameni pentru a putea descuraja conflictul.

În plus, Europa ar trebui să coordoneze o forță multinațională”.

Le Monde crede că „va fi, totuși, dificil să se obțină un armistițiu până la Crăciun, mai ales că armata rusă continuă să mențină presiunea militară pe teren”.

ABC News observă că ”în ciuda faptului că oficialii americani au oferit o analiză mai optimistă, Zelenski a declarat în raportul său că discuțiile cu SUA „nu au fost simple, ci productive”.

Se pare că Kremlinul vede lucrurile diferit, constată Der Spiegel.

”Rusia a respins în repetate rânduri propunerile de încetare a focului sau de armistițiu. „Vrem pace. Nu vrem un încetare a focului pentru a oferi Ucrainei un răgaz și a pregăti continuarea războiului”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de agențiile de știri.

”Merz dă dovadă de curaj”

Revista britanică The Spectator își menține, la rândul ei, abordarea rezervată:

„Găzduirea acestei runde de diplomație de tip navetă poate fi considerată un moment triumfător pentru cancelarul Friedrich Merz, care devine figura centrală în eforturile Europei de a rămâne relevantă în discuția despre viitorul Ucrainei și securitatea pe continent.

Cu toate acestea, nimic din toate acestea nu garantează că orice s-a discutat va fi și acceptabil pentru Kremlin sau, pe scurt, că va aduce conflictul mai aproape de o soluție. (...) Problema Rusiei, indiferent de rezultatul discuțiilor de la Berlin, nu dă semne că va dispărea prea curând.”

La rândul său, Corriere della Sera  remarcă rolul jucat de Friedrich Merz:

„Într-o săptămână care va redefini ordinea europeană – spre bine și spre rău – care fie îi va oferi un răspuns lui Trump, fie va confirma rolul insignifiant al Europei în Marele Joc, cancelarul dă dovadă de curaj. Ca să folosim un termen din poker, a mizat totul.

A mizat totul pe succesul a trei acorduri: negocierile de pace, utilizarea activelor rusești și acordul Mercosur, care vizează crearea unei piețe comune cu America Latină și cei 700 de milioane de locuitori ai săi (cu o aluzie la protecționismul lui Trump).

Acesta ar fi un succes răsunător: un politician german de top care poate face diferența. Și astfel, poate ocupa o poziție care a rămas vacantă în ultimii ani.”

Iată mărturisirea jurnalistului american Alexander Hurst, editorialist la The Guardian. Acesta este alarmat de alunecarea spre extrema dreaptă în Statele Unite sub Donald Trump. Pe de altă parte, grupurile federaliste – și ideea de Statele Unite ale Europei - câștigă tot mai mult teren printre tinerii europeni. În sfârșit, comentatorii încearcă predicții legate de negocierile de la Berlin privind stoparea războiului din Ucraina.

”Săptămâna trecută, un senator republican din statul meu natal, Ohio, Bernie Moreno, a introdus un proiect de lege privind cetățenia unică. Dacă va fi adoptat, m-ar putea priva de cetățenia americană, deoarece sunt și francez”, scrie editorialistul în The Guardian.

”Și, în timp ce Bernie Moreno vrea să mă forțeze să aleg între cele două pașapoarte, Washingtonul încearcă, de asemenea, să impună o dilemă Europei: supunere totală sau ruptură diplomatică.

Când am ales naționalitatea franceză, am ales și cetățenia europeană. Pentru mine, nu este un spațiu birocratic condus de tehnocrați, ci un spațiu al libertății cognitive.

Renunțarea activă la cetățenia americană pe care am dobândit-o prin naștere ar însemna renunțarea la oamenii, locurile și poveștile care contează pentru mine. Ceea ce refuz să fac.

Renunțarea la cetățenia franceză pe care am ales-o este, de asemenea, exclusă. Dacă Statele Unite îmi vor retrage într-o zi cetățenia americană din cauza cetățeniei mele franceze, așa să fie”.

”Uitați de extrema dreaptă. Copiii vor niște State Unite ale Europei” –

este titlul pe care îl citim în Politico.

”Pe rețelele de socializare, generația viitoare exprimă mai multă solidaritate europeană decât a văzut continentul în ultimele decenii.

Majorități puternice ale europenilor din toate grupele de vârstă favorizează acum o securitate și o apărare mai profund integrate, conform sondajului Eurobarometru din 2025.

Și sunt indicii că, departe de a exista într-un vid online, această explozie de sentimente pro-UE, determinată de tineri, poate contribui și la câștigarea alegerilor.

Rob Jetten, centristul în vârstă de 38 de ani care a câștigat recent în alegerile olandeze, este unul dintre aceștia, în opinia unor tineri federaliști.

Un partid paneuropean numit Volt Europe, și-a extins semnificativ prezența de la lansarea sa în 2017.

Alte grupuri pro-federaliste sau paneuropene raportează creșterea numărului de membri. De exemplu, Ave Europa, un grup federalist fondat în martie a acestui an”.

Vorbind despre negocierile de pace de la Berlin, Frankfurter Rundschau speră ca  „Germania și celelalte state ale UE să convingă SUA să nu folosească activele rusești înghețate pentru propriile interese economice în Ucraina. (...) Ar putea chiar să-i facă pe negociatorii americani să vadă că Putin are ambiții imperialiste. El nu gândește economic, motiv pentru care strategia americană a-l atrage prin acorduri profitabile nu funcționează.” (Sursa: Eurotopics)

Giorgia Meloni trebuie să înceteze să rămână indecisă, cere fostul comisar UE Paolo Gentiloni în La Repubblica:

„Până acum, linia prim-ministrului a fost: lucrăm pentru a promova armonia între Europa și Statele Unite, căutând să reconciliem afinitatea noastră ideologică cu Trump și identitatea noastră europeană. Dar, evident, se pune singură la colț cu această poziție. Situația ar putea forța Italia să ia partea cuiva. Foarte curând.” (Sursa: Eurotopics)

Presa europeană analizează consecințele presiunilor lui Donald Trump la adresa Ucrainei, pentru a accepta un plan de pace dezavantajos. Consecințele ar fi devastatoare – și nu doar pentru Ucraina, cred comentatorii. De asemenea, este analizată și cererea președintelui american, adresată Ucrainei, de organizare a alegerilor pe timp de război.

”Donald Trump a realizat ceea ce Stalin a visat și ceea ce Xi Jinping și Vladimir Putin au plasat în centrul proiectelor lor imperiale: dezintegrarea Occidentului, distrugerea ordinii mondiale din 1945”.

Este concluzia sumbră a unei analize propuse de ziarul francez Le Figaro.

”Planul de pace fals al Statelor Unite și negocierile purtate cu Rusia pentru a forța Ucraina să se predea necondiționat, chiar dacă nu a pierdut războiul, urmate de publicarea de către Administrația Trump, pe 4 decembrie, a „Strategiei de Securitate Națională”, un preludiu al unei redistribuiri semnificative a forțelor americane staționate în Europa, marchează mult mai mult decât un punct de cotitură geopolitic; ele reprezintă o ruptură istorică. Ele semnalează sfârșitul Occidentului, care a dominat lumea de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XXI-lea”, mai scrie Le Figaro.

În ziarul german Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International, filosoful german Jürgen Habermas consideră că doar continuarea integrării europene va permite Bătrânului Continent să se descurce într-un joc geopolitic în care Statele Unite ale lui Trump alunecă spre autoritarism, Occidentul se fracturează și apar noi puteri.

Problema este că această opțiune este mai puțin probabilă ca niciodată, având în vedere renașterea forțelor naționaliste în Europa.

”Statele membre estice ale UE, cele care au aderat mai recent, sunt primele care solicită o consolidare a armamentului european, dar, pe de altă parte, sunt și cele mai puțin dispuse să își limiteze puterile naționale.

Prin urmare, inițiativa ar trebui să vină din partea țărilor occidentale, care constituie nucleul UE – chiar dacă acest lucru ar însemna să se lipsească de sprijinul guvernului naționalist al Giorgiei Meloni. În practică, având în vedere slăbiciunea actuală a Franței, inițiativa ar trebui să vină în principal din partea Germaniei, care s-ar putea baza pe proiectul Apărării Europene Comune”, scrie ziarul german.

Presa europerană comentează și cererea lui Donald Trump adresată Ucrainei privind organizarea de alegeri. Dar sunt posibile alegeri în timp de război?

”Oamenii nu pot vota din pivnițe și ruine”,

crede publicația poloneză Polityka, preluată de Eurotopics.

Citeste siZelenski solicită reforme pentru a permite alegeri sub legea marțială

„În orașe, acest lucru ar putea fi parțial posibil. Dar există sate care au fost izolate de lume, lăsate fără electricitate sau apă, cu oameni care trăiesc în pivnițe și ruine, concentrați doar pe cum să supraviețuiască încă o zi. Orice observator ar pune la îndoială, pe bună dreptate, astfel de alegeri.”

Publicația germană Tagesschau consideră că alegerile pot avea loc doar în timpul unui armistițiu.

”Alegerile nu pot fi democratice sau corecte atâta timp cât  candidații nu pot apărea în public în siguranță, dacă secțiile de votare rămân închise din cauza alertelor de raiduri aeriene. Dacă sute de mii de oameni din tranșee sunt excluși. Un armistițiu - exact asta cere președintele SUA Trump de mult timp. Și Ucraina este dispusă la fel de mult timp, dar Rusia nu. Acum Trump are datoria să convingă Kremlinul.”