Noi negocieri de pace au avut loc la Geneva, în această săptămână între delegațiile Rusiei și Ucrainei. Presa internațională comentează impasul în care au ajuns discuțiile. Și caută explicații.
”Negocierile de pace cu Ucraina s-au întrerupt la Geneva, în timp ce, nemulțumit, Zelenski acuzâ Rusia de tergiversare”, rezumă ziarul canadian The Globe&Mail.
Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că
”pentru Rusia, aceste negocieri nu sunt despre pace, ci despre crearea unei rupturi între Ucraina și SUA.
Pentru Ucraina este vital să împiedice Moscova să atingă acest obiectiv.
Un armistițiu va fi posibil doar dacă presiunea constantă exacerbează problemele interne din Rusia într-o asemenea măsură încât Vladimir Putin să considere o pauză a luptelor ca fiind avantajoasă din punct de vedere tactic.”
(Sursa. Eurotopics)
Potrivit Kyiv Post, ”Putin face presiuni asupra NATO pentru a-și asigura promisiunea că organizația nu se va extinde spre est.
Moscova dorește să anuleze decizia de la Summitul de la București din 2008, potrivit căreia Ucraina și Georgia s-ar putea alătura în cele din urmă alianței.
Citeste siVolodimir Zelenski: Negocierile trilaterale de la Geneva sunt 'dificile'
Putin a acuzat în repetate rânduri Occidentul că „trădează” Rusia prin încălcarea promisiunilor de a nu extinde NATO spre est.
În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat anul trecut că Rusia nu poate avea niciun cuvânt de spus în privința aderării Ucrainei la alianță”.
”Inițiativele de pace ale SUA se reduc practic la acorduri comerciale”... ... este de părere ziarul austriac Der Standard.
„În loc să trimită diplomați experimentați de la Departamentul de Stat, Trump i-a trimis mereu la negocierile de pace pe avocatul și dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff și pe propriul său ginere Jared Kushner.
Sprijinul SUA pentru pretențiile Rusiei dincolo de linia frontului actual poate fi explicat doar dacă scopul final este cooperarea economică profitabilă dintre Rusia și SUA – sau mai degrabă clanul Trump”.
Iar în Franța, săptămânalul L’Express observă cum, din Belgia până în Polonia, ”ambasadorii lui Donald Trump în Europa joacă cartea provocării.
Ei au generat fricțiuni fără precedent cu aliații europeni din cauza unor remarci considerate jignitoare sau a unor interferențe publice.
De exemplu, ambasadorul american a criticat Bruxelles-ul după ce trei persoane au fost urmărite penal pentru efectuarea circumciziilor fără medic, faptă ilegală în Belgia.
Citeste siUcraina: Pozițiile "diferă", încă, după discuțiile de la Geneva, potrivit lui Volodimir Zelenski
Atacurile l-au vizat și pe ministrul Sănătății, Frank Vandenbroucke, acuzat că a fost „foarte nepoliticos” și că a refuzat să-i strângă mâna ambasadorului și să se lase fotografiat cu el.
Cu câteva zile mai devreme, în Polonia, un alt diplomat american a stârnit controverse. Ambasadorul la Varșovia a anunțat că rupe toate relațiile cu președintele Camerei Deputaților din Polonia, după ce acesta a declarat într-o conferință de presă că Donald Trump nu merită Premiul Nobel pentru Pace.
Nici Franța nu a fost scutită.
Încă din august 2025, Quai d'Orsay l-a convocat pe ambasadorul american, Charles Kushner, după ce acesta a acuzat Parisul de inacțiune în fața creșterii antisemitismului.
La fel ca în Belgia și Polonia, autoritățile franceze au considerat aceste intervenții publice fără precedent și insultătoare”.
