În discursul său de inaugurare, Donald Trump a promis o „epocă de aur” pentru Statele Unite. Apoi a semnat 78 de ordine executive, inversând acțiunile întreprinse de administrația Biden. Comentatorii se întreabă ce schimbări vor aduce aceste decizii.

El Pais enumeră decretele semnate de Donald Trump, imediat după instalarea la Casa Albă, printre care ieșirea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau retragerea din acordul OCDE de stabilire a unui impozit minim de 15% asupra multinaționalelor. Sunt tot atâția ”pași în naționalistul și izolaționistul lui Trump, o politică departe de multilateralism”, constată ziarul spaniol.

Les Echos vede ”o Europă slăbită de un Trump tot mai radical”.

Potrivit cotidianului de afaceri francez, ”Uniunea Europeană se pregătește pentru toate eventualitățile referitoare la Ucraina, NATO și comerț. Cei douăzeci și șapte se vor reuni din nou pe 3 februarie pentru a discuta problemele de apărare și relațiile transatlantice.

Chiar dacă este puțin probabil ca Donald Trump să-și îndeplinească toate amenințările, „nimeni în Europa nu ia cu ușurință niciuna dintre problemele ridicate până acum”, asigură un diplomat. Cei douăzeci și șapte au identificat oamenii cheie din anturajul lui Donald Trump care au influență asupra lui. Cancelariile de pe tot continentul compară note și evaluări preliminare”.

The Times observă că „Administrația Trump nu va restricționa producția de petrol și gaze, nu va lucra cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), nu va reglementa criptomonedele, nu-și face griji pentru siguranța viitoare a inteligenței artificiale și nu va frâna creșterea rapidă a poverii datoriei Americii, câtă vreme intenționează să restabilească reduceri de impozite.

În fiecare caz, dacă nu acționezi, este probabil ca viitorul pe termen lung să fie mai puțin sustenabil. Drama fiecărei zile ne va ține trează atenția, dar consecințele de-a lungul anilor vor conta cel mai mult. Problema nu este plimbarea cu rollercoaster-ul; este că rollercoaster-ul s-ar putea termina în aer.” (Sursa: Eurotopics).

Pentru Le Monde, ”nu este sigur că ceea ce a rămas din ordinea internațională instituită de Statele Unite după cel de-al Doilea Război Mondial poate supraviețui. Donald Trump și-a confirmat respingerea multilateralismului și (...) și-a repetat voința neo-imperială cu privire la Canalul Panama, pe care intenționează să-l reia sub control, sfidând toate convențiile”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung vede astfel situația: ”Trump se bucură de faptul că, de data aceasta, se confruntă cu o rezistență scăzută. Dar el vede aceasta nu ca pe o șansă de reconciliere, ci ca pe o pură supunere. Doar europenii pot răsufla ușurați – însă doar puțin”.

”La Washington domnește triumfalismul – deocamdată”, titrează Politico.

”Tabăra lui Trump își face turul victoriei. Dar când praful se va așeza, realitățile politice ar putea crea probleme pentru o adunare atât de largă.

(...) Trump se bate împotriva adversarilor săi, de la democrați la jurnaliști și imigranți.

Dar o coaliție mai mare riscă tensiuni și izbucniri. Mulțimii MAGA ar putea să-i placă spectacolul cu titanii din tehnologie și de pe Wall Street care vin către ei, dar cine va coopta pe cine?”, întreabă Politico.

Festivitățile de la Washington, discursul inaugural al lui Donald Trump dar și gestul controversat al miliardarului Elon Musk, care a amintit de salutul nazist – iată teme intens comentate de presa internațională.

”Președintele Trump s-a întors – cu laude de sine, amenințări și declarații false”, titrează Der Spiegel.

”Noul și vechiul președinte se comportă de parcă ar fi încă în campanie electorală”.

Noul președinte al SUA promite o „epocă de aur” și spune că a fost „mântuit de Dumnezeu pentru a face America din nou mare”, transmite El Mundo.

Pentru trimisul ziarului The New York Times, discursul a reflectat ”viziunea maniheistă a lui Trump asupra lumii, chiar mai mult decât în ​​2017”.

”Donald Trump a întors spatele temelor unificatoare și a prezentat o serie de politici deseori divizante. El a promis să declare imediat o urgență națională la graniță și să trimită armata să o apere. El a spus că va pune capăt programelor publice care promovează diversitatea, echitatea și incluziunea. El a spus că va redenumi Golful Mexic Golful Americii și a promis că va prelua Canalul Panama”.

De partea sa, The New York Post a văzut în discurs „o mustrare usturătoare la adresa elitei țării”. Președintele ales a promis astfel că va pune capăt „declinului Americii” inversând „o trădare oribilă” pentru a le „reda oamenilor credința, bunurile, democrația și, într-adevăr, libertatea”.

The Washington Post comentează că ”discursurile inaugurale sunt adesea o oportunitate pentru un nou început, permițând oamenilor să lase campania în urmă și să preia conducerea țării. Dar Trump a rămas pe terenul său obișnuit pe tot parcursul discursului, repetând elemente din mitingurile sale sau din rețeaua sa Truth Social. Acest lucru ne amintește că el vede totul […] prin prisma luptei sale împotriva dușmanilor săi.”

Libération a văzut un Donald Trump care a promis o „nouă epocă de aur” într-un discurs de inaugurare ”plictisitor și deloc surprinzător”.

Și tot ziarul francez remarcă un gest controversat al miliardarului Elon Musk:

”După doar câteva secunde de discurs, mulțumindu-le susținătorilor administrației Trump care au venit să umple rândurile sălii polivalente la mitingul glorios al noului președinte, Elon Musk pune mâna dreaptă pe inima apoi întinde brațul spre public. Apoi se întoarce și repetă gestul. Este greu să confunzi acest lucru. Unul dintre cei mai puternici oameni din lume a dat nu unul, ci două saluturi naziste. Mai mulți utilizatori au capturat și au distribuit filmările pe X”.

Pe aceeași temă a gestului controversat al lui Elon Musk, La Stampa notează: „Salutul roman” și postarea ștearsă a corespondentului italian.

„Imperiul Roman s-a întors, începând cu salutul roman”. Astfel, într-o postare pe X Andrea Stroppa, reprezentantul italian al lui Elon Musk, a comentat videoclipul șefului Tesla, în care le mulțumea susținătorilor lui Donald Trump salutându-i cu brațul întins. Postarea a fost ștearsă la scurt timp după.

Și o concluzie a editorialistului de la Le Figaro:

”Iată un bărbat care, chiar înainte de a (re)deveni cel mai puternic om din lume, și-a mărit practic averea de zece ori în trei zile lansând propria sa criptomonedă. Toată lumea pare să vrea să-l cumpere pe Trump – ceea ce nu înseamnă că este de vânzare. Noul președinte își aliniază interesele personale în spatele celor ale Americii, la vedere”.

Inaugurarea noului mandat al lui Donald Trump este analizată de presa internațională. Relația cu Europa, războiul din Ucraina sau politicile comerciale sunt printre principalele teme luate în discuție. În plus, comentatorii se întreabă ce decizii va lua Trump în prima zi a mandatului său.

The Economist rezumă astfel situația Europei înaintea noii ere Trump: ”Europa se află în mijlocul unei furtuni perfecte. Economia sa se confruntă cu vânturi potrivnice; alegătorii își aruncă liderii peste bord, iar războiul de pe continent zguduie barca de trei ani. În mijlocul acestor ape învolburate, o superfurtună de o severitate incertă - numiți-o Trumpnado - pare să se îndrepte direct în direcția acestei ambarcațiuni slăbite”.

”Odată cu revenirea lui Donald Trump, lumea întoarce pagina deceniilor de liber schimb”, scrie Le Monde.

”O smochină. Prin folosirea acestui fruct suculent, se presupune că proaspăt venit de la Cartagina, Cato cel Bătrân i-a îndemnat elocvent pe colegii săi senatori, în jurul anului 150 î.Hr., să distrugă orașul. Un inamic care a deranjat Roma cu revendicările sale teritoriale și cu puterea comercială, inundând Peninsula cu produsele sale agricole, venite din Tunisia, Sicilia sau Sardinia.

Ar putea fi Donald Trump, într-un mod mult mai puțin cult, să fie reîncarnarea vechiului consul roman?” se întreabă ziarul francez.

Potrivit Politico, ”abordarea lui Trump față de afacerile internaționale reflectă judecata americanilor că am terminat cu o ordine mondială – pe care am supravegheat-o până în 2008 – și acum trebuie să îmbrățișăm cu fermitate o abordare competitivă, agresivă a acestei lumi multipolare.

Rusia demonstrează această ambiție în cele mai urâte moduri (vezi Georgia, Ucraina). China, în prezent principala putere integratoare a globalizării, face acest lucru în mod sistematic. India abia începe să gândească și să acționeze în acest sens, deocamdată acționând instinctiv împotriva eforturilor Chinei.

Europa și SUA, odată cu revenirea lui Trump, par destinate să-și finalizeze decuplarea conștientă ca două celebrități a căror carieră nu mai are nevoie de zguduiri”.

Citeste siOrdinea liberală s-a încheiat iar Europa rămâne ultimul talisman

O analiză a revistei Newsweek arată că ”Trump se confruntă cu o decizie esențială: dublarea sprijinului american pentru Ucraina pentru a preveni umilirea strategică sau riscul unei victorii ruse care ar servi doar ca un preludiu al agresiunii continue în Europa de Est. Rezultatul nu numai că va modela soarta Ucrainei, ci va defini și traiectoria politicii externe a SUA și a președinției lui Trump. Timpul se scurge pentru o acțiune decisivă”.

Dar ce ar putea face Donald  în prima zi a noului său mandat?

”În timpul primului său mandat de președinte, el a retras SUA din Acordul de la Paris. Joe Biden a anulat această decizie în prima sa zi de mandat.(...)”, notează Deutsche Welle.

”Nu ar trebui să fie surprinzător dacă s-ar retrage din nou din acordul climatic, ca unul dintre primele sale acte oficiale.

Trump a spus clar că ar putea grația majoritatea sutelor de persoane condamnate pentru că au luat cu asalt clădirea Capitoliului, pe 6 ianuarie 2021.

Dacă Trump va încerca să se ierte și pe sine pentru orice crime federale este o întrebare deschisă.

În cele din urmă, doar echipa Trump știe ce pregătește pentru primele sale zile în funcție. Dar va trebui să acționeze rapid. Alegerile de la jumătatea mandatului ar putea pune capăt majorității republicane în Senat sau Camera Reprezentanților”.

Iar revista Time amintește promisiunea lui Trump de a închide granița de sud a SUA, a restabili interdicțiile controversate de călătorie și a suspenda admiterea refugiaților în țară – „acțiuni care ar putea fi efectuate printr-o serie de ordine executive imediat după ce va depune jurământul„.

Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Kiev cu angajamentul de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Aceasta, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să depună jurământul ca președinte al SUA. Starmer a propus un „parteneriat pe 100 de ani” în domenii precum apărare, știință, energie și comerț. Presa internațională detaliază contextul vizitei.

”Este prima călătorie a lui Starmer în Ucraina ca prim-ministru de la preluarea mandatului în vară”, transmite Deutsche Welle.

”Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto a vizitat de asemenea, Kievul. Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost în Ucraina în această săptămână”.

CNN constată ”o creștere a activității diplomatice în perioada premergătoare învestirii lui Trump de luni, de la care se așteaptă pași înapoi față de angajamentul administrației Biden de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a învinge Rusia. Trump a indicat, de asemenea, că vrea ca Europa să-și asume mai mult povara pentru a ajuta Ucraina”.

Potrivit ziarului spaniol El Mundo, ”întâlnirea dintre Starmer și Zelenski a fost întreruptă de alarme și tiruri în încercarea de a doborî o dronă în apropierea palatului prezidențial, chiar înainte de conferința de presă programată.

Vizita în Ucraina, amânată de mai multe ori de la sosirea pe Downing Street, vine la trei luni după criticile guvernului ucrainean, care a susținut că relațiile „au dat înapoi” în comparație cu predecesorul Rishi Sunak, cu întârzieri în livrarea de armament și de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune”.

Bloomberg citează un expert ucrainean potrivit căruia Marea Britanie este acum văzută ca „unul dintre aliați, mai degrabă decât ca un lider între statele europene în sprijinirea Ucrainei. Faptul că a durat atât de mult timp pentru ca prim-ministrul să meargă la Kiev este un semnal”.

Totuși, ”Londra și Parisul discută despre trimiterea ipotetică a forțelor lor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încetarea focului”, scrie The Telegraph.

”Misiunea de menținere a păcii ar trebui să devină un garant al securității și păcii dacă Ucraina și Federația Rusă sunt de acord să pună capăt ostilităților. Tema devine din ce în ce mai relevantă pe fundalul discuțiilor dintre liderii politici despre încetarea focului și negocieri de pace în Ucraina”.

După cum relatează Newsweek, ”în timpul întâlnirii lor din Marea Britanie de săptămâna trecută, Macron și Starmer au discutat despre trimiterea de trupe, dar premierul britanic nu a fost pe deplin în sprijinul ideii.

Un scenariu propus este instituirea unui spațiu de 800 de mile între noile granițe ucrainene și ruse, cu o zonă „tampon” demilitarizată stabilită și susținută de trupele occidentale pentru a se asigura că restul Ucrainei nu este atacat de Rusia.

Dar rămân întrebări în ce măsură Trump ar trebui să forțeze Kievul să cedeze teritorii, ceea ce a fost sugerat de către reprezentantul său special pentru pace în Ucraina, Keith Kellogg”.

Cu toate acestea, precizează Financial Times, ”ideea de desfășurare a trupelor europene la o scară suficientă pentru a descuraja Rusia a primit un sprijin limitat în unele capitale, mai ales dacă s-ar face fără sprijinul militar al SUA. Polonia a exclus-o. Unii analiști și oficiali cred că o misiune de instruire a trupelor ucrainene pe pământul ucrainean ar fi mai realistă”.

După 15 luni de război, s-a ajuns în sfârșit la un acord între Israel și Hamas pentru a pune capăt luptelor din Gaza. Presa internațională a reacționat imediat.

”Președintele american Joe Biden a confirmat că a fost încheiat un acord, iar prim-ministrul Qatarului, unul dintre mediatorii cheie, a declarat că încetarea focului va intra în vigoare pe 19 ianuarie”, transmite Reuters.

”Palestinienii au sărbătorit pe străzile din Gaza asediată de Israel - unde s-au confruntat cu o criză umanitară acută, cu lipsuri severe de alimente, apă și combustibil - în timp ce exploziile de la noile atacuri aeriene israeliene continuau”.

Dar ce ar conține acordul? Potrivit The Independent, după mai multe etape de negocieri, ”ostaticii vii rămași - soldați bărbați și bărbați civili mai tineri - vor fi eliberați, iar cadavrele ostaticilor morți vor fi returnate.

În schimb, Israelul va elibera din închisorile sale peste 1.000 de palestinieni, inclusiv condamnați care ispășesc pedepse lungi pentru atacuri mortale”.

Cu toate acestea, ”niciun luptător Hamas care a luat parte la atacul din 7 octombrie asupra Israelului nu va fi eliberat”, insistă The Washington Post.

CNBC transmite că familiile ostaticilor americani ținuți în Gaza au declarat că sunt „profund recunoscătoare că în sfârșit există un acord” pentru a-i elibera pe cei dragi și au mulțumit președintelui Joe Biden și președintelui ales Donald Trump pentru eforturile lor.

titrează Der Spiegel. ”După 15 luni, războiul din Gaza se va încheia în sfârșit. Populistul Donald Trump a fost cel care a reușit acest lucru. Acest lucru arată, de asemenea, cât de mult a eșuat diplomația occidentală până acum față de prim-ministrul israelian Netanyahu”.

”Viitorul guvern din Gaza și reconstrucția Fâșiei vor fi discutate în cadrul celei de-a treia etape a acordului”, notează El Pais. ”Există încă necunoscute semnificative, în special despre cine va guverna enclava după război. Israelul a spus că nu va permite Hamas să rămână la putere și a respins, de asemenea, Autoritatea Națională Palestiniană, care guvernează Cisiordania”.

Le Monde scrie  că, ”în Israel, familiile ostaticilor se zbat în aceste zile între așteptare și teama de o nouă dezamăgire.

Rudele cer ca acest coșmar să se încheie.  Acești oameni au fost atât dezamăgiți și atât de des încât nici măcar nu îndrăznesc să mai creadă”.

Iar La Stampa este de părere că acordul va marca  ”cea de-a treia viață politică a lui Benjamin Netanyahu”.

După cum comentează ziarul italian, este deja cel mai longeviv lider al Israelului. Din punct de vedere politic, el a supraviețuit pe timpul mandatelor a cinci președinți americani și nenumărați șefi de stat și de guvern europeni și internaționali. Doar Vladimir Putin poate să țină pasul cu el: a fost la Kremlin de mai mult timp, dar nu a trebuit niciodată să se confrunte cu jungla reprezentării proporționale israeliene și fragmentarea partidelor din Knesset. Acum se deschide o nouă eră, marcată de sfârșitul războiului împotriva Hamas pe plan intern și de noua (și în același timp vechea) președinție în SUA.” (sursa. Eurotopics).

Tarife comerciale majore impuse aliaților, operațiuni-fulger propagandistice împotriva migranților, decizii favorabile Moscovei în dosarul ucrainean... Sunt câteva dintre măsurile pe care Donald Trump le-ar lua la începutul noului său mandat. Presa internațională analizează situația.

Președintele ales Donald Trump ia în considerare declararea unei urgențe economice naționale pentru a justifica tarifele comerciale aplicate aliaților și adversarilor, au declarat patru surse familiare cu chestiunea pentru CNN:

”Consilierii lui Trump evaluează posibilitatea de a folosi secțiunea 338 din legea comercială a SUA, care permite unui președinte să impună „taxe noi sau suplimentare” împotriva țărilor considerate că discriminează comerțul Statelor Unite.

De asemenea, ei au în vedere revizuirea legii comerciale – cunoscută sub numele de secțiunea 301 – care a permis tarifele inițiale ale lui Trump asupra Chinei din motive de securitate națională. Dar aceasta necesită o investigație guvernamentală, iar companiile afectate de schimbări fac lobby de multe ori luni de zile pentru a fi excluse de la taxe.

Dacă Trump ar alege să declare o urgență economică națională, care ar putea fi pusă în aplicare rapid, nu este clar ce dovezi ar putea lua în considerare.

Însă nu a fost luată nicio decizie finală cu privire la declararea unei urgențe naționale”, au declarat sursele citate de CNN.

Forbes avertizează că măsurile lui Donald Trump împotriva Danemarcei, în legătură cu chestiunea Groenlandei, ar putea afecta costurile cunoscutului medicament Ozempic:

”Gigantul farmaceutic multinațional danez Novo Nordisk este unicul proprietar al ingredientului activ din acest medicament.

Un tratament pentru o lună costă deja  aproape de 1.000 USD fără asigurare.

Dar unii experți în comerț au îndoieli că tarifele împotriva Danemarcei se vor concretiza vreodată.

Citeste siGroenlanda, un tărâm al resurselor naturale tot mai râvnite

Cu toate acestea, notează revista americană de afaceri, nu ar fi prima dată când Trump impune tarife aliaților europeni.

În timpul primului său mandat, Trump a impus taxe asupra importurilor europene de oțel și aluminiu, susținând că acestea amenință securitatea națională.

Trump a citat în mod similar preocupările de securitate drept motiv pentru interesul său pentru Groenlanda. Președintele Biden a suspendat aceste tarife în 2021, ca parte a unui acord cu Uniunea Europeană”.

Conform publicației Rolling Stone, Trump ar plănui o operațiune-fulger propagandistică de deportare pentru a speria imigranții.

Revista citează trei trei surse potrivit cărora ”au existat discuții interne recente în cadrul echipei Trump, inclusiv cu însuși președintele ales, despre lansarea raidurilor majore în orașele mari, chiar la începutul celui de-al doilea mandat.

De asemenea, s-ar fi discutat despre cum aceste raiduri vor fi injectate în ecosistemul media și în fluxul sanguin al rețelelor sociale, într-un mod cât mai agresiv posibil”.

În Europa, La Stampa analizează posibilele mișcări în privința Ucrainei.

„Câțiva dintre consilierii lui Donald Trump și însuși președintele ales au făcut în mod repetat aluzii despre intențiile lor cu privire la Ucraina, care depășesc în mod clar liniile roșii trasate de Kiev, Washington și Bruxelles în ultimii trei ani. Și anume, recunoașterea „realităților teritoriale” ale regiunilor ucrainene ocupate de ruși, încetarea sau restrângerea ajutorului și respingerea aderării Ucrainei la NATO – toate acestea fiind pe lista de dorințe a Moscovei”. (Sursa: Eurotopics).

Citeste siTrump şi Putin vor avea în scurt timp o convorbire telefonică, spune consilierul pentru securitate naţională al președintelui ales

Donald Trump și Vladimir Putin ar putea avea o discuție, în următoarele zile sau săptămâni, potrivit lui Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui ales. Presa internațională se întreabă ce va putea aduce această discuție și mai ales ce va însemna pentru Ucraina.

După cum comentează Newsweek, ”faptul că un apel între Trump și Putin ar putea avea loc în „zilele sau săptămânile următoare” este semnificativ pentru că ar iniția un început oficial al negocierilor de pace. În funcție de modul în care acestea vor decurge, ar putea să se întrevadă o posibilă încheiere rapidă a războiului din Ucraina. Mai mult, ar indica începutul noii lor relații de lucru în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump”.

Euronews precizează însă că  ”Donald Trump, care a fost critic la adresa ajutorului SUA pentru Ucraina, stârnește îngrijorare în rândul aliaților și experților în securitate.

Oficialii ucraineni sunt alarmați de posibilitatea ca Washingtonul, cel mai mare donator al țării, să reducă sau să înceteze ajutorul.

Administrația Biden, la final de mandat, oferă Ucrainei cât mai mult sprijin militar posibil, inclusiv un pachet de 500 de milioane de dolari menit să pună Kievul în cea mai puternică poziție posibilă pentru potențiale negocieri”.

Și The Week notează că ”discuțiile iminente provoacă panică în Ucraina, deoarece Trump pare să nu înțeleagă cauza Ucrainei. Analiștii cred că Trump vede Ucraina ca pe o oportunitate de a-și demonstra puterea în fața alegătorilor americani, aducându-l pe Putin la masă și, prin urmare, punând capăt celui de-al treilea război mondial.

Cât despre Putin, discuțiile sunt o modalitate de a asigura neutralitatea Ucrainei.

Președintele rus va folosi, de asemenea, oportunitatea pentru a consolida stăpânirea Rusiei asupra peninsulei Crimeea și va cere controlul acelor părți din Regiunile Donețk și Lugansk care nu sunt încă ocupate de forțele ruse. De asemenea, va cere  scutirea de sancțiuni”.

Politico nu uită însă să amintească, citându-l pe consilierul de securitate al lui Trump, că ”încheierea războiului Rusia-Ucraina va necesita timp și efort.

Trump a spus în repetate rânduri în timpul campaniei că va putea pune capăt războiului Rusia-Ucraina în prima sa zi de mandat, sau chiar mai devreme. Mai recent, Keith Kellogg, trimis special pentru pace în Ucraina, a stabilit un termen mai lung pentru încheierea războiului”.

Iar Reuters privește tabloul general:

”Invadarea Ucrainei de către Rusia din 2022 a provocat cea mai mare ruptură în relațiile dintre Moscova și Occident de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

Oficialii americani consideră Rusia drept o autocrație coruptă, cea mai mare amenințare pentru Statele Unite, care s-a amestecat în alegerile din SUA, a închis cetățeni americani sub acuzații false și a comis acte de sabotaj împotriva aliaților.

Oficialii ruși susțin că SUA reprezintă o putere în declin, care a ignorat în mod repetat interesele Rusiei de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 și a încercat să divizeze societatea rusă”.

Presa internațională este cu ochii pe incendiile devastatoare din California. Schimbările climatice necesită un nou tip de management al infrastructurilor, sunt de părere jurnaliștii.

”Suntem într-o nouă eră”, titrează The New York Times. ”Evenimentele meteorologice extreme - valuri de căldură mortale, inundații, incendii și uragane - sunt consecințele încălzirii planetei, spun oamenii de știință”.

Și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Garda Națională a fost dislocată „pentru a încerca să restabilească ordinea publică, în timp ce jafurile au zguduit unele cartiere, ducând la cel puțin douăzeci de arestări, relatează The New York Post.

BBC transmite că, ”deși vânturile puternice și lipsa ploii provoacă incendiile, experții spun că schimbările climatice modifică condițiile de fond și cresc probabilitatea unor astfel de incendii.

O mare parte din vestul Statelor Unite, inclusiv California, s-a confruntat cu o secetă de zeci de ani care s-a încheiat cu doar doi ani în urmă, făcând regiunea vulnerabilă”.

Citeste siLos Angeles: Cel puțin 24 de persoane au murit din cauza incendiilor din ultima săptămână

Potrivit experților citați de revista Time, ”este un fenomen care ar putea deveni comun din cauza schimbărilor climatice. În general, ne așteptăm ca incendiile să devină mai frecvente, mai puternice și în perioade mai îndelungate.

Incendiile vor continua să fie devastatoare atâta timp cât zonele care anterior aveau vegetație naturală sunt dezvoltate comercial”.

Potrivit Los Angeles Times, oamenii de știință au spus că există „o nevoie urgentă de management al dezastrelor, pregătire pentru situații de urgență și proiectarea infrastructurii” pentru a încorpora riscurile tot mai mari.

Le Monde notează că, ”în California, schimbările climatice au creat o combinație de temperaturi ridicate, secetă și vânturi puternice care favorizează transportul jarului.

(...) Din sudul Europei până în nordul Eurasiei, din Australia până în Amazon, din Siberia până în Canada, frecvența și intensitatea crescută a valurilor de căldură creează și condiții favorabile pentru megaincendii.

De parcă aceste șiruri de calamități nu ar fi fost suficiente, cea mai mare putere economică mondială va inaugura în funcția de președinte, pe 20 ianuarie, un om care numește schimbările climatice o „înșelătorie”.

El intenționează să repornească producția de gaze și petrol și promite că va scoate Statele Unite din Acordul de mediu de la Paris”.

El País, citat de Eurotopics, speră că politicienii vor trage concluziile corecte din dezastru:

„O problemă este modul respingător în care dreapta din SUA începe să exploateze tragedia. (...) Republicanii sunt obsedați de politicile de mediu ale Californiei, care au fost deja un element de dispută în timpul primului mandat al lui Donald Trump. (...) Fapt este că, pentru toate problemele sale, California joacă un rol de lider în SUA în conștientizarea schimbărilor climatice. În mijlocul ororii și durerii, rămâne speranța că lecțiile acestui dezastru vor servi la promovarea unei acțiuni și mai hotărâte împotriva schimbărilor climatice în anii grei care urmează.”

Cum pot europenii să răspundă atacurilor lui Elon Musk? Chestiunea preocupă tot mai mult presa internațională după ce miliardarul apropiat de Donald Trump a început să se amestece din ce în ce mai mult în politica europeană.

”Imixtiunea în politica occidentală nu mai vine doar din Rusia”, constată El Pais.

”Există amenințarea așa-numitului război hibrid al Moscovei și al lui Vladimir Putin și încercările de destabilizare a campaniilor electorale, cel mai recent caz de ingerință fiind alegerile prezidențiale din România.

Apoi este ingerința practicată de Elon Musk. Imixtiunea lui nu este nici ilegală, nici clandestină. Este pur și simplu nebunească”.

După cum comentează USA Today, ”susținătorii lui Musk spun că el face doar ceea ce alții, în special din mass-media, nu reușesc să facă.

El subliniază adevărul, întreabă cine a fost responsabil pentru acest eșec grotesc și de ce politicienii nu fac mai mult.

Detractorii lui Musk spun că el pare să facă ceea ce a făcut în SUA atunci când și-a folosit influența pentru a-l ajuta pe Trump, promovând personalități extreme și pătrunzând în spații controversate în care s-ar putea să nu înțeleagă detaliile sau să-i lipsească imaginea de ansamblu”.

Irish Independent, preluat de Eurotopics observă însă că „Musk are obiceiul de a se retrage în fața respingerii. El a criticat interdicția curții supreme braziliene la adresa rețelei X pentru dezinformare, apoi a plătit în liniște amenda.

Guvernele alese nu sunt neputincioase. Ele pot adopta legi pentru a preveni influența străină. Își pot șterge conturile oficiale de pe pe X. Pot înceta să mai acorde contracte publice companiilor lui Musk. Ingerința lui Musk în alegeri este o amenințare serioasă și trebuie abordată la fel de serios.”

Citeste siElon Musk „discută modalități de înlăturare a lui Keir Starmer” (The Times)

Pe de altă parte, Le Figaro vede pe cineva din Europa care are o relație specială cu Elon Musk. Și aceea este Georgia Meloni.

”În timp ce Europa este alarmată de intruziunile lui Elon Musk în viața democrațiilor, Italia se pregătește să-i încredințeze securitatea”.

Cotidianul francez se întreabă însă dacă nu cumva aceasta se face cu riscul de a submina autonomia strategică a UE.

”Roma se pregătește să semneze un acord cu Starlink, filiala SpaceX fondată de Elon Musk, care deține aproape monopolul asupra constelației de sateliți pe orbită joasă utilizați pentru comunicații. Italia ar fi atunci prima țară europeană care ar încheia un astfel de acord cu această companie.

Există o teamă larg răspândită că Italia va ajunge să renunțe la proiectul european concurent, Iris2, în care este totuși parte interesată, pentru a favoriza acordul cu Starlink”, mai notează Le Figaro.

Să rămânem în final la comentariul din Politico:

”După cum scria Shakespeare, „Un prieten de la curte este mai bun decât un ban în portofel”.

Dar cu cine să te împrietenești atunci când curtea este supravegheată și populată de agenți ai haosului? Cine are puterea în curtea lui Trump și cine este cel mai probabil să o mențină?

Încercarea de a înțelege acest lucru va adăuga un strat aproape comic de complexitate și impredictibilitate sarcinii diplomaților și factorilor de decizie europeni.

Luptele în desfășurare, schismele bruște și reconcilierile la fel de surprinzătoare vor complica viața partidelor populiste din Europa. Și vor trebui să se obișnuiască să fie ridicate, doar pentru ca, în momentul următor, Trump să-și retragă susținerea fără prea mult tam-tam ”.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele ales Donald Trump și-a reiterat ambițiile teritoriale, menționând Canalul Panama, Canada și Groenlanda. El nu a exclus ideea folosirii forței pentru a-și atinge obiectivele. Bluf sau intenții serioase? Presa internațională comentează.

”Trumpismul a fost adesea greșit reprezentat ca izolaționism. Dacă această tendință există într-o parte a dreptei americane, ea nu spune nimic despre ambițiile teritoriale pe care le nutrește președintele ales”, comentează Le Monde.

Iar The New York Times constată că „niciodată un președinte american ales nu a amenințat atât de flagrant că va folosi forța pentru a extinde granițele teritoriale ale țării sale, din vremea lui William McKinley, care s-a angajat în războiul hispano-american la sfârșitul secolului al XIX-lea”.

După cum transmite BBC, ”declarațiile au venit în timp ce fiul său, Donald Trump Jr, vizita Groenlanda.

Înainte de a ajunge cu un avion privat în capitala Nuuk, Trump Jr a spus că merge într-o „excursie personală de o zi” pentru a vorbi cu oamenii și nu are planificate întâlniri cu oficialii guvernamentali.

Întrebat despre vizita lui Trump Jr în Groenlanda, premierul danez Mette Frederiksen a declarat pentru televiziunea din țara sa că „Groenlanda aparține groenlandezilor” și că doar populația locală îi poate determina viitorul.

Ea a spus că „Groenlanda nu este de vânzare”, dar a subliniat că Danemarca are nevoie de o cooperare strânsă cu SUA, un aliat al NATO”.

The Wall Street Journal citează consilieri ai președintelui ales potrivit cărora declarațiile sale „nu trebuie luate la propriu”, președintele american încercând în principal să facă presiuni asupra țărilor în cauză pentru a obține rezultate economice sau câștiguri de securitate.

„Promisiunea lui Trump de a anexa Canada” ar fi „doar o lăudăroșenie menită să pună presiune asupra guvernului înainte de negocierile comerciale cu Ottawa”, spun unii consilieri. În ceea ce privește amenințarea sa de a prelua Canalul Panama, a fost „un truc pentru a obține prețuri mai mici pentru navele americane care tranzitează. Obsesia lui de a dobândi Groenlanda urmărește să obțină acces la pământurile rare și să le refuze Chinei”, adaugă consilierii citați de cotidianul american.

The Washington Post notează însă că, „în timp ce mulți consideră remarcile președintelui ales ca fiind trolling, pentru consilierii lui Trump ele fac parte dintr-un plan mai larg de a reduce influența Chinei și a Rusiei”. (Sursa: Courrier International)

Ziarul italian La Stampa consideră, de partea sa, că remarcile lui Trump trebuie luate în serios.

„Ele trebuie luate în serios pentru că Trump are convingerea, voința și mijloacele pentru a le pune în aplicare. Există puține constrângeri instituționale interne, nu are inhibiții personale și trebuie să acționeze rapid. (...) Trump nu a exclus în mod explicit nici constrângerea economică, nici intervenția militară. (...) Groenlanda aparține Danemarcei. Așa că a nu exclude intervenția militară înseamnă că, pentru noul președinte american nu ar fi de neconceput să invadeze teritoriul unui aliat NATO”

(Sursa: Eurotopics).