Revista presei internaționale

Polonia este în doliu după atacul de sâmbătă de la Cracovia. Este acest atac opera unui ”lup singuratic”, inspirat – eventual – de ideile de extremă drepta? Sau au fost și alții care l-au inspirat? Presa internațională analizează evenimentul. 

”Duminică, Polonia s-a trezit cu sentimentul că a fost aruncată brusc într-o nouă eră”, își începe relatarea ziarul Le Monde.

”Cu o zi înainte, la ora 15:00, la Cracovia, un bărbat a deschis focul cu o armă automată din mașina sa, ucigând șase persoane și rănind alte cincisprezece în apropierea Pieței Centrale, în centrul istoric al orașului – o zonă frecventată de mulți turiști. El a fost arestat câteva străzi mai departe, în urma unui schimb de focuri care a durat aproximativ douăzeci de minute.

Deși concluziile inițiale ale anchetei nu stabilesc motivele lui Michal O., acestea conturează profilul unui tânăr cu idei radicale, fascinat de extrema dreaptă”.

Expertul citat de Associated Press afirmă că echipamentul militar, armele și aspectul general al atacatorului din Cracovia au fost similare cu cele ale altor „actori solitari de extremă dreapta” care au comis atacuri în diverse locuri din Europa.

În urma atacului de la Cracovia, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a anunțat măsuri de securitate sporite – inclusiv instalarea unor bariere rutiere – de-a lungul principalelor străzi din centrul vechi al capitalei poloneze.

Potrivit The Guardian, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că motivele din spatele atacului vor fi studiate cu atenție în cadrul anchetei și a avertizat împotriva dezinformării care circulă online.

Citeste siAtac armat în Cracovia cu 6 morți și 17 răniți. Zile de doliu național în Polonia

După cum relatează CNBC, clubul de tir Swit din Starachowice, unde se crede că s-a antrenat suspectul, a emis duminică o declarație în care preciza că oferă doar „tir static”, care implică tragerea dintr-o poziție fixă ​​asupra unei ținte staționare.

Clubul a adăugat că suspectul „nu a fost niciodată antrenat în clubul nostru în domeniile tirului dinamic, tactic sau de luptă”.

Împușcăturile în masă sunt neobișnuite în Polonia. Cu toate acestea, la mijlocul lunii octombrie, trei atacuri asupra școlilor din provincia centrală Mazovia au avut loc în decurs de patru zile, soldate cu o persoană ucisă și mulți răniți, inclusiv copii.

Tinerii atacatori au folosit cuțite sau alte obiecte ascuțite. Oficialii au dat vina pe „glorificarea violenței” online și au spus că unii dintre atacatori erau activi în mediul de extremă dreapta.

Citeste siPreședintele Nicușor Dan: România este alături de Polonia și poporul său în acest moment dificil

Gazeta Wyborcza îi critică pe politicienii care vor să atragă capital de pe urma atacului.

Recent, strigau „Stați alături de uniforma poloneză”. Astăzi, nu reușesc să onoreze sacrificiul făcut de ofițerii de poliție din Cracovia.

”Nu știm ce l-a determinat pe polonezul în vârstă de 25 de ani să intre în Piața Centrală din Cracovia și să împuște trecătorii la întâmplare cu o pușcă. A fost un „lup singuratic” sau cineva l-a inspirat să comită această crimă?

Atacul de la Cracovia va zdruncina doar imaginea Poloniei ca țară prietenoasă, dar nu o va distruge. Nu vom fi intimidați și  vom ieși din această criză ca o societate mai unită și mai puternică”, mai scrie cronicarul ziarului polonez.

Nu doar Donald Trump a fost sancționat cu forță în alegerile americane de la jumătatea mandatului – ci și giganții tehnologici care au investit sume colosale în campania republicană. Presa internațională analizează consecințele.

Ziarul francez Les Echos se întreabă dacă în urma valului democrat din Statele Unite, expansiunea infrastructurii pentru inteligența artificială ar putea să întâmpine obstacole.

”Victoria categorică a democraților în alegerile de la jumătatea mandatului a adus în funcții numeroși aleși care se opun proliferării necontrolate a centrelor de date. Este încă o problemă spinoasă pentru giganții din domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale”.

The Washington Post amintește că Elon Musk și-a folosit atât averea, cât și influența pentru a-l lua în vizor pe candidatul democrat James Talarico, avertizându-i pe alegătorii din Texas că, dacă acesta ar fi ales, „ar deschide larg granițele”, „ar desființa democrația” sau „i-ar transforma pe copii în persoane transgender”.

Citeste siCât a contat economia în alegerile americane

Însă texanii au respins categoric aceste predicții alarmiste. În discursul său de victorie, James Talarico nu s-a sfiit să-l critice pe Elon Musk, declarând că toți banii din lume nu pot învinge poporul din Texas.

Vor fi consecințe pentru giganții tehnologici, anticipează La Stampa:

„A început să circule o teorie imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor de la jumătatea mandatului. Și anume, că scrutinul din SUA a reprezentat, de fapt, și un vot cu privire la inteligența artificială, la centrele de date și la puterea giganților tehnologici de a modela politica industrială a Statelor Unite.

Eșecul răsunător al republicanilor – care primiseră, din nou, sute de milioane de dolari drept sprijin din partea giganților din sectorul tehnologic – deschide noi scenarii. Mai puține mega-structuri, mai multe reglementări, mai multe controale.” (Sursa. Eurotopics).

Citeste siTrump va dori să demonstreze în continuare că el este ”stăpânul Universului”

Politico notează că „în contextul reacțiilor adverse față de centrele de date, Texasul trebuia să fie o oază pentru inteligența artificială, un loc unde s-ar fi putut construi centre de date indiferent de ceea ce se întâmpla în restul Americii. Aceste alegeri au schimbat complet situația.

Acum, Musk ar putea deveni o țintă pentru un partid dornic să-i pună la stâlpul infamiei pe directorii executivi din sectorul tehnologic — unii democrați insistând chiar ca acești lideri din tehnologie să fie chemați în fața Congresului”.

Daily Mail vede la rândul său multiple consecințe pentru giganții tehnologici:

”Președintele Trump s-a profilat drept unul dintre cei mai importanți susținători ai industriei, argumentând în repetate rânduri că SUA trebuie să construiască mai multe centre de date pentru a rămâne în fața Chinei în cursa globală pentru inteligența artificială.

În luna august, el a avertizat comunitățile care se opun acestor facilități că riscă să rămână „înapoiate și sărace”.

Însă poziția sa l-a pus în conflict cu unii republicani, care se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea locuitorilor îngrijorați de impactul acestor facilități asupra resurselor locale”.

Democrații au obținut o victorie răsunătoare în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, preluând controlul atât asupra Camerei, cât și a Senatului. Este o lovitură dură pentru Donald Trump, spun comentatorii. În același timp, în Europa, jurnaliștii atrag atenția că tensiunile cu Casa Albă vor continua sau chiar se vor agrava.

 

”Repudiere” 

titrează The Atlantic. ”Președintele le-a spus alegătorilor să se comporte ca și cum numele său ar fi fost pe buletinul de vot – și așa au făcut.

Probabil că Trump va trebui acum să se confrunte cu democrații din Congres, care îi pot bloca agenda și pot recurge la puterea de a emite citații. De asemenea, trebuie să ia în calcul posibilitatea ca partidul politic pe care l-a remodelat după chipul și asemănarea sa să înceapă, în curând, să privească dincolo de el. Donald J. Trump este acum, în mod oficial și pe deplin, o rață șchioapă”.

Le Monde vede în rezultatul acestor alegeri un ”vot de sancționare împotriva lui Donald Trump”.

Totuși, votul din 3 noiembrie constituie ”mai degrabă o sancțiune legată de dificultățile americanilor în ceea ce privește puterea de cumpărare, decât un răspuns la atacurile îngrijorătoare asupra statului de drept, întreprinse de președintele republican de la revenirea sa la Casa Albă”.

”Cel mai detestat președinte din istoria Americii”

The Spectator crede că

„până în momentul în care va părăsi Casa Albă – dacă nu chiar mai devreme – Trump va fi, probabil, cel mai detestat președinte din istoria Americii. Tarifele sale vamale dezastruoase au alimentat inflația. Cheltuielile sale excesive și reducerile de taxe sunt responsabile pentru un sfert din deficitul federal de 40 de trilioane de dolari. Administrația sa a devenit sinonimă cu practicile ilicite. Loialitatea sa față de președintele rus Vladimir Putin a pus în pericol nu doar Ucraina, ci și NATO. Iar războiul său din Orientul Mijlociu a antrenat America într-o nouă încurcătură de politică externă.”

În Germania, Frankfurter Rundschau își exprimă speranța că ”situația din Ucraina ar putea să cunoască schimbări. Democrații susțin, în general, Kievul și pledează pentru o cooperare mai strânsă între NATO și guvernul lui Volodimir Zelenski”. Cu toate că „pare puțin probabil ca Trump să decidă brusc să adopte o atitudine mai conciliantă în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina: în viziunea sa, «prietenia» sa directă cu Vladimir Putin este pur și simplu prea importantă”.

„Frustrarea lui Trump s-ar putea răsfrânge chiar și asupra Europei”, se teme Politico Europe.

Președintele va continua să exercite o „putere considerabilă asupra politicii externe, a diplomației și a securității naționale, precum și asupra politicii comerciale (...) Trump va dori, probabil, să demonstreze că el este în continuare șeful și stăpânul Universului - așa cum îl percepe el”.

„Un Trump slăbit nu înseamnă un președinte mai previzibil”, avertizează și ziarul spaniol El Mundo.

„Uniunea Europeană  trebuie să se pregătească pentru o perioadă de confruntare intensă cu Washingtonul, având în vedere că nu poate permite ca propria sa securitate să fie lăsată la mila disputelor interne americane”.

Pe când americanii așteaptă verdictul urnelor, presa internațională se întreabă ce va fi după. Care va fi comportamentul lui Donald Trump? Și ce schimbări ar putea interveni în politica americană? Principalul punct de îngrijorare îl reprezintă Iranul.

”Poate că niciodată până acum alegerile de la jumătatea mandatului nu au atras o asemenea atenție — și nici nu au stârnit atâtea așteptări — la nivel mondial”, comentează The Times.

”Oameni care, cu doar șase luni în urmă, habar nu aveau ce sunt alegerile de la jumătatea mandatului, sunt acum ferm convinși că viitorul planetei depinde de acestea”.

Totuși, ”Trump nu prea are nevoie de legislație pentru a face exact ceea ce dorește. Să nu vă surprindă dacă Trump acordă o grațiere generală, preventivă, întregii sale echipe”.

El Pais notează că partidul aflat la putere riscă un bilanț îndoielnic: pierderea ambelor camere ale Congresului.

”Există doar șase precedente pentru o asemenea înfrângere totală. Primul a avut loc în 1894, cu Grover Cleveland la Casa Albă – singurul președinte, înaintea lui Trump, care a deținut două mandate neconsecutive.

Celelalte au avut loc în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial; în 1946, după Al Doilea Război Mondial; în 1954, în urma conflictului din Coreea; în 1994, după încheierea Războiului Rece; și în 2006, când răbdarea americanilor față de războiul din Irak ajunsese la limită”.

Citeste siMidterms: Americanii penalizează politica lui Trump și votează majoritar cu democrații

Daily Mail atrage atenția că

 

”președinții SUA dețin în continuare o putere enormă, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, chiar dacă nu controlează Congresul.

Acest lucru va fi valabil, în mod special, în cazul lui Trump după alegerile de la jumătatea mandatului – el oricum nu a acordat prea multă atenție Congresului nici atunci când partidul său deținea controlul asupra Camerei Reprezentanților și a Senatului”.

 

Potrivit analizei publicației neo-zeelandeze Newstalk, ”alegerile de la jumătatea mandatului nu vor salva lumea de Trump.  Marea îngrijorare rămâne Iranul. JD Vance a stabilit canale de comunicare neoficiale cu Liderul Suprem.

Liderul Suprem transmite indicii în favoarea diplomației, în detrimentul rachetelor. Acest lucru a dus la scăderea prețului petrolului în ultimele ore. Dar nu sunt decât vorbe”.

The Washington Post citează surse politice potrivit cărora ”există îngrijorări cu privire la posibilitatea menținerii acestor progrese, în cazul în care Trump își va pune în aplicare planurile de a lansa un nou val de atacuri aeriene împotriva Iranului, după alegeri.

De asemenea, se ridică semne de întrebare cu privire la continuarea operațiunilor militare secrete ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, și reluarea confruntărilor cu Iranul printr-o serie de acțiuni militare scurte, dar intense”.

„Situația este complet nesustenabilă”, a afirmat un oficial aflat în regiune pentru Daily Beast, adăugând că puține nave care transportă gaze naturale lichefiate au fost dispuse să își asume riscuri. „Dacă una dintre acestea este lovită, nu avem de-a face doar cu o deversare, ci cu o explozie”. The Daily Beast a contactat Casa Albă și Pentagonul pentru a solicita un punct de vedere.

Iată întrebarea care preocupă presa internațională, în momentul în care alegătorii de peste Ocean sunt așteptați la urne pentru scrutinul de la mijlocul mandatului. Comentatorii se întreabă cum se va schimba politica globală a liderului american. Unii ridică semne de întrebare privind amestecul administrației în procesul electoral.

The New York Post dezvăluie că, dacă va pierde controlul Camerelor, Trump își va folosi dreptul de veto în fața oricărui proiect al Congresului, până când majoritatea, văzând că totul a fost o pierdere de timp, va veni să negocieze.

Democrații se pregătesc pentru ce e mai rău în perspectiva alegerilor, scrie ziarul francez Les Echos.

Unii voluntari însărcinați cu supravegherea votului și a numărării buletinelor se tem de prezența forțelor de ordine în ziua alegerilor: 

”Un scenariu de coșmar ar presupune desfășurarea agenților ICE – agenția responsabilă cu aplicarea legislației privind imigrația – în jurul secțiilor de votare, cu scopul de a intimida grupurile minoritare. Întrebat despre acest aspect, Donald Trump a refuzat să excludă o astfel de posibilitate, alimentând îngrijorările”.

Citeste siTrei motive pentru care Donald Trump își menține susținerea MAGA

Politico vorbește despre temerile aliaților că Trump va lua NATO în vizor în cazul unei înfrângeri.

Potrivit diplomaților citați de publicația europeană, președintele SUA ar putea retrage din Europa alte mii de militari sau ar putea reduce finanțarea NATO:

”Aceste îngrijorări subliniază tensiunile transatlantice tot mai mari, apărute în urma întreruperii de către SUA a serviciilor prin satelit Starlink pentru Ucraina și a unei noi apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului”.

Citeste si3 noiembrie: Verdictul urnelor în Statele Unite

The Times crede la rândul său că o înfrângere l-ar putea, de fapt, determina pe Donald Trump să devină și mai radical— în loc să-l tempereze. ”Dacă vi se pare că ultimii doi ani au fost dificili, așteptați să vedeți ce urmează”, avertizează ziarul britanic.

Los Angeles Times privește către tabăra republicană și crede că  provocarea pentru republicani, pe viitor, va fi să găsească o modalitate de a atrage baza electorală MAGA, fără a se izola de alegătorii republicani mai moderați, după cum a declarat un lobbyist republican cu legături cu Trump”.

Iar Christian Science Monitor, preluat de Courrier International, observă că, dacă în 2024, Donald Trump a reușit să câștige electoratul hispanic din clasa muncitoare – în special bărbații tineri – acum situația de schimbă: 

”Potrivit sondajelor, alegătorii latino care susținuseră Partidul Republican îl părăsesc în masă – într-o proporție chiar mai mare decât alegătorii care nu sunt de origine hispanică.

Tot mai mulți dintre acești alegători declară că Trump nu și-a respectat promisiunea de a reduce costul vieții.

Ei sunt îngrijorați, în mod special, de prețul combustibilului și al bunurilor de bază, a căror scumpire este pusă, parțial, pe seama războiului cu Iranul. În plus, mulți dintre ei critică politica administrației în domeniul imigrației”.

A mai rămas o zi până la alegerile de la mijlocul mandatului din Statele Unite. Democrații sunt favoriți să câștige majoritatea cel puțin în Camera Reprezentanților, dar unii comentatori atrag atenția că Donald Trump își păstrează un electorat loial și motivat.

După cum notează USA Today, în acest weekend de Halloween și cu doar câteva zile înainte de alegerile intermediare care l-ar putea costa pe Trump majoritățile în Senat și Camera Reprezentanților, starea de spirit era sumbră în tabăra republicană. Rata de aprobare a președintelui Donald Trump, care a transformat alegerile intermediare din 3 noiembrie într-un referendum asupra sa, „a atins un nou minim istoric ”.

Le Monde amintește că ”Alegerile de la jumătatea mandatului sunt în mod tradițional dificile pentru partidul de la Casa Albă.

Actualul președinte riscă să cadă victimă acestei legi de fier a politicii, în marele beneficiu al candidaților democrați. Deși aceștia încă nu au învățat lecțiile înfrângerii candidatei lor la președinție din 2024, Kamala Harris, un vot de protest împotriva lui Donald Trump ar fi suficient pentru a recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților și poate chiar asupra Senatului.

O astfel de schimbare ar însemna un sfârșit dificil al mandatului președintelui SUA”.

Citeste siAlegerile de la jumătatea mandatului: Ce se întâmplă de fapt în data de 3 noiembrie?

”Lumea urmărește alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în contextul în care trumpismul este deja în declin la nivel global”, titrează Japan Times:

”Având în vedere că sondajele sugerează că Partidul Republican al lui Donald Trump va pierde controlul asupra a cel puțin unei camere a Congresului, înțelepciunea politică convențională ar dicta că liderul în vârstă de 80 de ani va ieși ca o rață șchioapă.

Dar acest lucru s-ar putea să nu se întâmple, având în vedere că este vorba de Trump. El și-ar putea intensifica intervențiile în străinătate, reînnoindu-și atacurile asupra Iranului, încercând să forțeze Ucraina să se supună cerințelor Rusiei sau revizuind tarifele globale”.

The Conversation atrage atenția asupra faptului că, în pofida scăderii popularității, Trump contează încă pe un electorat loial.

Publicația vede trei motive cheie pentru care unii alegători încă îl susțin: 

”Deși sunt îngrijorați din cauza războiului din Iran și a inflației, mulți îl susțin din teamă față de „stânga radicală”, reprezentată de democrați  care, susține Trump, vor să arunce țara într-o prăpastie comunistă.

Loialiștii MAGA îi acordă lui Trump note mai mari în gestionarea imigrației decât oricărei alte probleme majore.

Apoi, susținătorii lui Trump , deși resimt presiunea economică, susțin că Trump - care a scris cartea ”Arta negocierii” - are întotdeauna o strategie pe termen lung și o mână câștigătoare.

Dovada?

Susținătorii subliniază lunga și auto-descrisa carieră de succes în afaceri a lui Trump și nu uită ceea ce percep ca fiind numeroasele succese ale primului mandat al lui Trump”.

Ucraina și Rusia urmează să poarte discuții de pace după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, a dezvăluit miercuri președintele Volodimir Zelenski. Să fie acesta un prim pas către mult dorita pace? Presa internațională nu-și ascunde scepticismul.

The New York Post scrie că summitul, organizat sub egida SUA, ar urma să aibă loc în Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. ”Ar reprezenta primele discuții față în față între cele două națiuni aflate în conflict, de când președintele Trump a ridicat sancțiunile impuse Moscovei”.

Le Monde privește anunțul cu rezerve și crede că, ”încurajat de interacțiunile sale cu Donald Trump, Vladimir Putin intenționează să intensifice războiul din Ucraina”.

Potrivit ziarului francez, pe măsură ce Statele Unite anunță tot mai multe acorduri cu Rusia în domeniul energiei, perspectiva unor negocieri de pace reciproc acceptabile între Kiev și Moscova se îndepărtează tot mai mult.

„Nu contează dacă acordul privind motorina nu reușește să aducă beneficiile economice așteptate; ceea ce contează este efectul de anunț. Trump și Putin trebuie să transmită semnale”, explică un expert pentru Le Monde.

The Mirror remarcă avertismentul lui  Zelenski privind apropierea lui Trump de Putin și afirmația liderului de la Kiev că Ucraina a fost lăsată de SUA „ca în filmul Singur acasă”

Citeste siTrump și Putin, o complicitate tot mai puțin ambiguă

După cum amintește Bussines Standard, ”în calitate de candidat la președinție în 2024, Trump a promis că poate soluționa războiul Rusiei împotriva Ucrainei în decurs de 24 de ore.

Situația pe câmpul de luptă rămâne blocată, iar negocierile purtate de la revenirea lui Trump în funcție nu au dus la niciun rezultat.

Kremlinul a transmis că Putin este dispus să se întâlnească cu Zelenski doar în momentul în care va exista un acord de pace gata de semnare”.

Politico notează că ”interesul reînnoit al lui Trump față de Ucraina a readus în prim-plan câteva chestiuni delicate pentru guvernele europene: cine ar trebui să le reprezinte atunci când vine momentul luării deciziilor? Și ar trebui, oare, să se mai poarte vreo discuție cu Putin?

În lipsa unei direcții clare din partea Bruxelles-ului, unii lideri au decis să acționeze pe cont propriu.

Marți, președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat o conversație de 90 de minute cu Putin, îndemnându-l să pună capăt războiului.

Citeste si

Gestul a fost primit cu nemulțumire de mai multe guverne europene, printre care cele ale Danemarcei, Italiei, Suediei și Lituaniei”

În acest context, ziarul danez Berlingske, citat de Eurotopics, cere ca  Europa ”să-și găsească propria versiune a emisarului american Steve Witkoff – însă, de preferat, o persoană care să nu-i facă curte lui Putin.

Desigur, simpla numire a unei persoane nu este suficientă. Farsa din ultimele zile demonstrează clar că Europa trebuie, în consultare cu Ucraina, să înceapă prin a stabili o linie de conduită foarte precisă față de Rusia. Iar timpul presează, dacă Europa dorește să mai aibă vreun cuvânt de spus.”

Este întrebarea la care încearcă să răspundă presa internațională. Partidul Likud al premierului în exercițiu Beniamin Netanyahu a obținut cele mai multe voturi, dar fără a putea forma o majoritate. Iar opoziția are nevoie de sprijinul partidelor arabe pentru a guverna. Nu sunt excluse noi alegeri, cred unii comentatori.

”Alegerile au fost privite, în mare măsură, ca un referendum asupra lui Netanyahu”, transmite publicația americană The Hill.

Potrivit expertului citat de această publicație,

 

”Netanyahu și Eisenkot nu au opinii semnificativ diferite în ceea ce privește ofensiva împotriva Hamas și a grupării Hezbollah din Liban. De asemenea, ambii adoptă o poziție dură față de Iran, așa că politica externă a Israelului va rămâne, cel mai probabil, stabilă.

Constituirea definitivă a guvernului israelian ar putea dura săptămâni întregi. Iar dacă niciun partid nu reușește să formeze o coaliție de guvernare, Israelul s-ar putea confrunta cu perspectiva unor noi alegeri”.

 

Irish Examiner notează că ”au fost primele alegeri desfășurate în Israel de la 7 octombrie 2023, când luptători conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici - atacuri care au spulberat sentimentul de securitate al țării și au aruncat-o într-un război în Gaza, Liban și Iran.

Războiul din Gaza, care a pus teritoriul respectiv la pământ și a dus la moartea a 74.000 de palestinieni, a izolat tot mai mult Israelul pe scena internațională, provocând o schimbare decisivă a opiniei publice globale împotriva sa – inclusiv în rândul celui mai apropiat aliat al său, Statele Unite.

Citeste siAlegeri Israel | "Partidele arabe vor decide cine va forma Guvernul, într-o turnură aproape ironică a sorții" (expert)

Netanyahu însuși este vizat de un mandat emis de Curtea Penală Internațională de la Haga pentru crime de război – acuzații pe care el le califică drept absurde –, iar în Israel se confruntă cu acuzații de corupție, pe care le respinge, susținând că fac parte dintr-o conspirație a „sistemului”.

Viziunea sa, bazată pe un naționalism evreiesc intransigent, pe susținerea colonizării teritoriilor palestiniene ocupate și pe disprețul față de orice critică externă, a devenit acum, în mod ferm, curentul dominant în Israel”.

Ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics observă că „președintele Isaac Herzog trebuie să decidă cine are cele mai mari șanse de a forma un guvern, ținând cont, totodată, de două curente majore în opinia publică: cei îngroziți de masacrul din 7 octombrie și cei – proveniți în bună parte din rândul minorității arabe – care sunt la fel de șocați de distrugerea Fâșiei Gaza. Să aducă aceste două tabere la un numitor comun va fi sarcina lui Eisenkot, în cazul în care va primi mandatul.”

Iar Die Zeit amintește că ”în faza finală a campaniei sale, prim-ministrul a difuzat imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale, înfățișând un nor în formă de ciupercă deasupra Tel Avivului.

Mesajul său: ori eu, ori apocalipsa. Acest comportament excesiv, această tendință de a ignora complet orice prudență, nu poate decât să dăuneze Israelului – la fel cum ar dăuna oricărei alte țări. Benjamin Netanyahu a reușit, totuși, să mobilizeze o susținere considerabilă pentru retorica sa apocaliptică. Dar nu o majoritate.” (Sursa. Eurotopics).

Președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat marți o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, un gest care a luat prin surprindere presa internațională. Comentatorii încearcă acum să-i descifreze semnificațiile.

Ziarul grec Proto Thema vede în această convorbire ”o mișcare diplomatică neobișnuită, într-un moment în care majoritatea liderilor vest-europeni și-au limitat drastic contactele cu Moscova de la începutul invaziei rusești în Ucraina”

După cum transmite Euronews, ”apelul a avut loc la inițiativa celor doi lideri nordici. Ulterior, aceștia au purtat discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski”. Mișcarea ”semnalează o disponibilitate tot mai mare a Europei de a interacționa direct cu Moscova pentru a pune capăt războiului din Ucraina”.

”Finlanda și Norvegia fac presiuni asupra lui Putin pentru pace”, titrează Kyiv Post. ”Potrivit declarației oficiale, liderii au vorbit în numele țărilor lor, nu în numele Europei în ansamblu”.

Politico notează că

 

”Stubb și Støre sunt prieteni apropiați și discută frecvent; ei s-au aflat împreună la Helsinki pentru conversația cu Putin.

Potrivit unei declarații a biroului președintelui finlandez, cei doi lideri au dorit să-i transmită direct liderului rus că vor continua să sprijine Ucraina și că negocierile de pace trebuie reluate, având în vedere reuniunile planificate la Abu Dhabi.

De asemenea, ei i-au comunicat liderului rus că au un interes comun în ceea ce privește stabilitatea regiunii Mării Baltice și a Marelui Nord”.

 

Agenția germană DPA amintește că ”Stubb și Støre s-au întâlnit săptămâna trecută, la Oslo, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu mediatorul american Steve Witkoff.

Ulterior, Witkoff a călătorit la Moscova pentru a purta discuții cu Putin.

În timpul întâlnirii, ambele părți au convenit reluarea discuțiilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului declanșat de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani.

Discuțiile, coordonate de SUA, urmează să aibă loc luna viitoare la Abu Dhabi, însă, până în prezent, nu a fost stabilită o dată exactă.

Liderii europeni speră să se alăture negocierilor, Moscova semnalând recent deschidere față de participarea acestora.

Finlanda și Norvegia, ambele având graniță cu Rusia, au sprijinit Ucraina, depunând totodată eforturi pentru a pune capăt războiului.

Stubb a descris conversația drept „sinceră și substanțială”.

Publicația europeană Raporteur observă scepticismul Danemarcei cu privire la discuțiile cu Putin: 

”Europa ar trebui să rămână unită și să vorbească pe o singură voce”, a declarat Mette Frederiksen, prim-ministrul danez.

Ea s-a declarant sceptică în privința acestei inițiative norvegiene și finlandeze.

RTE Irlanda amintește că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite au devenit din nou tensionate, după ce Donald Trump a anunțat pe neașteptate un acord cu Rusia privind motorina. Ucraina a reacționat cu consternare,

Iar în Le Figaro citim că  Rusia a anunțat marți expedierea unor încărcături suplimentare de combustibil către Statele Unite, o a patra navă urmând să plece miercuri.

Presa internațională comentează pe larg victoria Listei Studenților în alegerile legislative din Serbia. Jurnaliștii își pun întrebări despre felul în care această mișcare civică eterogenă va reuși să livreze o guvernare funcțională. De asemenea, sunt analizate relațiile cu Rusia și Uniunea Europeană.

Ziarul francez Les Echos notează, citând un analist politic local, că scrutinul a căpătat aspectul unui „referendum privindu-l pe Vučić”. Alegerile au înregistrat o prezență masivă la urne. Aleksandar Vučić însuși „a trebuit să aștepte două ore” înainte de a-și exprima votul.

Euronews vede un adevărat ”cutremur politic”, în Serbia:

 

„Lista Studenților se confruntă acum cu sarcina mult mai dificilă de a transforma o mișcare de protest într-o structură politică funcțională.

Victoria sa este una istorică. Însă victoriile istorice marchează adesea începutul celei mai dificile etape”.

 

BBC amintește că  ”totul a început pe 1 noiembrie 2024, când o copertină din beton s-a prăbușit în fața gării din Novi Sad – al doilea oraș ca mărime din Serbia –, provocând moartea a 16 persoane.

Tragedia a fost percepută ca un simbol al corupției generalizate.

Inițial, Vučić a încercat să-i laude pe protestatari, descriindu-i drept „bine intenționați”, însă, pe măsură ce se apropiau alegerile, i-a acuzat că încearcă să „doboare” Serbia.

Chiar și după ce și-a recunoscut înfrângerea, duminică seara, el a lansat acuzația nefondată că aceștia ar fi beneficiat de sprijinul unor „țări europene” – pe care nu le-a nominalizat – și al „statului paralel” american”.

Citeste siMișcarea Studenților câștigă alegerile din Serbia, Vucic își recunoaște înfrângerea

Agenția UPI amintește că

 

”sub guvernarea lui Vučić, Serbia a menținut relații strânse cu Rusia.

Lista Studenților a promovat în campanie menținerea poziției Serbiei de a nu impune sancțiuni Rusiei. Dar și-a exprimat, de asemenea, susținerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

Victoria ar putea semnala, de asemenea, o apropiere de Uniunea Europeană, deși Lista Studenților s-a angajat să mențină relațiile tradiționale ale Serbiei cu Rusia”.

 

Publicația germană Die Zeit nu uită să sublinieze că ”Serbia a fost singura țară europeană, în afară de Belarus, care nu a adoptat sancțiunile UE împotriva Rusiei.

Agenții și influencerii ruși se pot deplasa aproape liber prin Serbia – se pare că, uneori, chiar și în timp ce se află în drum spre a comite acte de sabotaj în state membre ale UE, precum Germania.

Citeste siSerbia post Vučić: UE nu este pe deplin convinsă și nici pregătită

Instituțiile media de propagandă, aliniate cu guvernul lui Vučić, au denigrat UE, prezentând în același timp Rusia și China într-o lumină pozitivă.

UE vede o acum oportunitate pentru un nou început. Înalți oficiali ai UE au felicitat Lista Studenților și și-au exprimat deschiderea către o cooperare strânsă”.

Ziarul ungar Népszabadság  consideră că prin ”schimbarea de sistem din Ungaria, de pe 12 aprilie, Budapesta a dat un exemplu Belgradului. Rezultatul este o veste proastă pentru Vladimir Putin. Și încă o palmă: înainte de alegerile din Ungaria l-a susținut pe Orbán, în Serbia l-a susținut pe Vučić. În niciuna dintre aceste ocazii, alegătorii nu l-au ascultat.”