Presa europeană comentează pe larg tema migrației către Europa. O întrebare persistă în mintea jurnaliștilor internaționali: „Are Europa capacitatea de a găsi un răspuns eficient la provocările migrației?”

„Nu este momentul pentru negare”, notează ziarul spaniol El Mundo

Publicația avertizează împotriva polarizării și a tabuurilor din dezbaterea privind migrația:

„Este de la sine înțeles că declarațiile care stigmatizează o parte a populației trebuie condamnate în termenii cei mai fermi posibili. Acestea sunt inacceptabile. Dar, în același timp, este extrem de iresponsabil să negi existența unor probleme de integrare și coexistență care pot apărea, și să-i acuzi de rasism pe cei care încearcă să deschidă o dezbatere. Gestionarea fluxurilor migratorii, în încercarea de a realiza o imigrație legală și ordonată, va necesita realism și voință politică. În caz contrar, populismul va fi cel care va câștiga teren.”

Jurnaliștii de la Frankfurter Rundschau susțin că recentul summit de la Berlin privind migrația este rupt de realitate și că nu a adus rezultate semnificative:

„Unele decizii pot fi rezonabile, cum ar fi eliminarea procedurilor duplicate în UE. Alte planuri, însă, sunt complet rupte de realitate. De exemplu, se discută din nou despre posibilitatea ca oamenii să rămână în țări terțe în timp ce cererile lor de azil sunt prelucrate de Uniune. Totuși, astfel de modele sunt discutabile din perspectiva drepturilor omului și extrem de costisitoare. Sunt sortite eșecului. Dobrindt a repetat, de asemenea, afirmația că traficanții de persoane pot fi combătuți prin norme mai stricte, deși este clar că se va întâmpla exact contrariul. Dacă frontierele sunt închise pentru cei care vor să solicite azil, singura modalitate de a ajunge la destinație va rămâne sprijinul traficanților.”

Și cei de la Novinky, din Cehia, consideră că totul este o farsă care continuă.

„Europa este încă departe de a găsi soluții adecvate la problema migrației”, notează publicația:

„Chiar în ziua summitului ministerial, Germania a trimis 81 de infractori afgani condamnați înapoi în Afganistan. Adică 81 din 11.000 care, potrivit autorităților, ar fi trebuit să părăsească Germania de mult timp. O privire asupra statisticilor Eurostat este atât revelatoare, cât și necesară. Conform acestor date, în 2024, două mii cinci sute de persoane au solicitat azil în fiecare zi în țările europene. Așadar, ce se poate spune despre mica excursie a miniștrilor de interne la Zugspitze? Că a fost doar un alt episod din farsa continuă în care se pretinde că se iau măsuri.”

adaugă Novinky.

„Se repetă aceleași greșeli vechi”, notează și El Periódico de Catalunya

Ziarul spaniol critică incapacitatea politicienilor europeni de a învăța din trecut și de a gestiona mai bine migrația:

„Mai mult sau mai puțin același lucru se întâmplă în toate societățile europene. Imigranții tulbură obiceiurile comunităților în care sosesc, dacă venirea lor nu a fost prevăzută sau pregătită. Cum acest lucru nu se întâmplă niciodată, apar conflicte care, de obicei, sunt gestionate prost. ... Torre Pacheco are 41.684 de locuitori, dintre care 11.927 sunt cetățeni din afara UE. Astfel de schimbări sociologice trebuie gestionate cu inteligență. În caz contrar, se creează un teren fertil pentru neînțelegeri, respingere și ură.” au completat aceștia.

 

Grupaj realizat de Cezar Ionescu

Presa europeană comentează pe marginea unui subiect controversat din perioada de campanie a președintelui SUA, Donald Trump. Acesta a promis desecretizarea documentelor din scandalul „Epstein”. Jurnaliștii internaționali privesc cu scepticism această promisiune, întrebându-se dacă Trump se va ține de cuvânt. Semnul întrebării rămâne ridicat, iar discuțiile continuă.

„Sub lupa propriilor susținători”, titrează ziarul britanic The Independent.

„Maestrul teoriilor conspirației este acum el însuși amenințat de o teorie a conspirației”, scrie The Independent:

„Pentru prima dată, baza nu cumpără ceea ce vinde Donald Trump. (...) Deși ieri a anunțat, în cele din urmă, că i-a cerut procurorului general Pam Bondi să elibereze dosarele „pertinente” (...) mișcarea ar putea fi prea puțin și prea târziu. (...) Nu este chiar ca în cazul Dr. Frankenstein, să piardă controlul asupra monstrului pe care l-a creat, dar dacă trăiești prin teoria conspirației... așa cum a făcut Trump... poți muri și prin ea.”

The Conversation ridică o întrebare directă: „Se clatină loialitatea mișcării MAGA?”

Criminologul Robert Dover comentează:

„Întrebarea dacă mișcarea Make America Great Again este acum mai mare decât Trump va rămâne. Pentru un președinte care a glumit odată că ar putea «să stea în mijlocul Fifth Avenue și să împuște pe cineva fără să piardă niciun votant», loialitatea și flexibilitatea susținătorilor săi sunt cruciale. Mișcarea MAGA nu este monolitică în convingerile sau acțiunile sale. Dar dacă Trump pierde loialitatea unei părți a trupelor sale, sau dacă acestea refuză să se conformeze, așa cum au făcut până acum, acest lucru l-ar putea costa scump din punct de vedere politic. De dincolo de mormânt, Epstein ar putea foarte bine să fi inaugurat o nouă eră în politica americană.”

Cei de la CNN nu au ezitat să se alăture comentariilor despre scandalul care îl implică pe Trump. Ei au formulat cinci întrebări privind apropierea dintre Trump și Epstein, precum și posibilitatea ca fostul președinte să fie menționat direct în documentele desecretizate:

„Ce știa Trump despre înclinațiile lui Epstein?”, întreabă jurnaliștii CNN.

„Întrebările despre cine știa, ce și când în legătură cu comportamentul lui Epstein persistă de mult timp. Proprietatea Mar-a-Lago a lui Trump a fost fundalul unora dintre fărădelegile lui Epstein. Iar legăturile sociale dintre Epstein și Trump se învârteau adesea în jurul femeilor.”

 The Washington Post notează tranșant:

„Trump a supraviețuit multor scandaluri, dar povestea Epstein este un cu totul alt test.”

Politico își începe articolul cu un mesaj direct adresat activistei de extremă dreapta Laura Loomer, care susține că Trump nu are legătură cu dosarele Epstein:

„Ne pare rău, Laura Loomer.

Este extrem de puțin probabil ca Departamentul de Justiție al președintelui Donald Trump să dea curs apelului comentatorului de extremă dreapta de a numi un consilier special care să gestioneze dosarele Jeffrey Epstein, din motive atât practice, cât și politice: pentru a face acest lucru ar fi nevoie de o răsturnare de situație de proporții atât de mari încât pare aproape imposibil de imaginat.”

Jeffrey Epstein, un businessman apropiat al lui Donald Trump, a fost arestat în 6 iulie 2019, sub acuzația federală de trafic de minori în scopuri sexuale, în beneficiul mai multor apropiați ai săi. Epstein s-a sinucis în închisoare nu mult timp după aceea, la 10 august 2019, potrivit Wikipedia.

 

Articol redactat de Cezar Ionuț Ionescu

Armata israeliană a cerut palestinienilor duminică să evacueze localitatea Deir Al-Balah, situată în centrul Fâșiei Gaza, din cauza unei operațiuni împotriva Hamas. Duminică aceasta, cel puțin 57 de persoane au fost ucise în timpul unei acțiuni de distribuire de ajutoare alimentare.

Ha'Aretz relatează că zone din centrul Fâșiei Gaza au fost desemnate „zone de luptă periculoase” de către armata israeliană timp de câteva ore. Potrivit cotidianului israelian, forțele IDF au început operațiuni de „intensitate extremă” împotriva luptătorilor Hamas din această zonă pe 20 iulie.

Financial Times notează că ordinul a venit în contextul în care Hamas a acuzat forțele israeliene că au ucis duminică peste 60 de palestinieni în timp ce așteptau livrări de ajutoare în nordul Gazei - cel mai recent dintr-o serie de atacuri armate similare din ultimele două luni.

Armata israeliană a recunoscut că soldații săi au tras „focuri de avertisment” după ce „mii” de oameni s-au adunat și au reprezentat „o amenințare imediată” pentru ei. Cu toate acestea, a contestat numărul de victime raportate, fără a oferi propriile cifre.

Potrivit Al Jazeera, mai devreme în cursul zilei, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a cerut palestinienilor, prin intermediul X, să evacueze zona „pentru siguranța lor”. Al-Jazeera amintește despre  pliante care solicitau evacuări și care au fost aruncate și duminică în Deir Al-Balah.

Panică

Corespondentul BBC la Ierusalim relatează că aceste apeluri de evacuare au provocat „panică larg răspândită” în rândul „zecilor de mii de palestinieni” din oraș, una dintre puținele zone din Fâșia Gaza unde forțele israeliene nu s-au mobilizat și unde clădiri întregi au rămas în picioare.

Mulți dintre locuitorii săi sunt familii strămutate, „forțate să locuiască în corturi”. Potrivit jurnalistului, anunțul unei operațiuni iminente în Deir Al-Balah a stârnit, de asemenea, îngrijorări în rândul familiilor ostaticilor israelieni, care se tem că cei apropiați sunt ținuți acolo. Se crede că aproape 20 de ostatici sunt încă ținuți în viață în Fâșia Gaza.

Și ziarul turc Hurryiet notează că Deir al-Balah este unul dintre puținele locuri din fâșie unde armata nu a operat încă cu trupe terestre. Aceasta, deoarece Israelul crede că Hamas ține ostatici acolo, deși a efectuat atacuri aeriene în oraș.

Hamas a promis că va executa captivii dacă armata israeliană se apropie, potrivit presei israeliene.

Presa europeană comentează pe marginea proiectului de buget propus de Comisia Europeană. Acesta prevede un nivel aproape dublu al cheltuielilor, față de actualul buget multianual. Jurnaliștii remarcă schimbarea majoră de viziune din partea Comisiei, dar semnele de întrebare și criticile sunt numeroase.

O adevărată „revoluție copernicană”, scrie ziarul italian Corriere della Sera:

”Pentru a accesa fondurile, guvernele vor trebui să prezinte planuri de parteneriat naționale și regionale, câte unul pentru fiecare țară, numărul planurilor ajungând astfel la 27 față de sutele actuale. Principiul este alocarea de fonduri în schimbul reformelor, la fel ca în cazul inițiativei Next Generation EU”.

Le Figaro vorbește despre ”furia Berlinului”, explicând că propunerea a fost imediat respinsă de guvernul german, care a considerat creșterea bugetului drept „inacceptabilă, într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

Franța, prin intermediul ministrului delegat pentru Europa, Benjamin Haddad, a calificat propunerea Comisiei drept „ambițioasă”, mai scrie ziarul francez.

Citeste siMinistrul de Externe, Oana Țoiu, la RFI, despre bugetul UE: Vedem o provocare pentru România

Pentru La Tribune, ”principala noutate este, fără îndoială, prioritatea acordată competitivității economice a Uniunii Europene. Este răspunsul față de un context geopolitic din ce în ce mai instabil, între politica comercială agresivă a lui Donald Trump și China, a doua cea mai mare economie a lumii, a cărei cotă de piață în UE continuă să crească”.

Dar de unde ar trebui să vină banii pentru acest buget?

- întreabă ziarul german Der Tagesspiegel citat de Eurotopics:

„UE ar trebui să se finanțeze din contribuțiile statelor membre. Mai exact, dintr-un procent fix din PIB-ul acestor țări. Până acum, acesta era stabilit la 1,1%; în viitor, va crește la 1,23%. Dar mai întâi guvernele trebuie să fie de acord cu această creștere. Cât de probabil este acest lucru? Guvernele au deja probleme cu propriile bugete. ... Acest nou capitol din cartea destinului Europei, prezentat de von der Leyen, este în esență o fraudă. Veniturile și cheltuielile pur și simplu nu se adună.”

Politico obervă acumularea criticilor ”la adresa lui von der Leyen și a sistemului său decizional centralizat”.

Criticile au crescut în ultimele luni, ”dar acum a fost pentru prima dată când opoziția internă latentă a ieșit la suprafață. Comisarii, în principal cei din diferite tabere politice, au forțat-o să dea înapoi.

Marea idee a lui von der Leyen fusese să combine diverse fonduri bugetare în planuri pentru fiecare țară. Banii ar urma să fie plătiți doar când guvernele ar fi implementat reforme. În opinia sa, sistemul ar fi încurajat țările recalcitrante să își intensifice activitatea, sporind în același timp influența pe care Bruxelles-ul o are asupra capitalelor membre”.

Totuși, precizează publicația europeană, ”țările estice au obținut o victorie majoră atunci când Comisia a anunțat că regiunile estice, și în special cele de la granița cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și pe cele economice”.

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori.

”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:

 

”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa.

În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme.

Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.

 

CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei:

”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult.

Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei.

Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.  

Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”.

Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump.

Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail.

Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”.

”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”,

constată și Firstpost:

Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”.

”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie.

Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”.

Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia.

Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul.

Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova.

Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”.

Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,  

Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști.

”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde.

”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”.

The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics)

„Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”.

Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț.

Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui

În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.”

Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”.

Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International).

Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump:

Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru.

Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel.

Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics)

Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

Președintele american Donald Trump a anunțat că va trimite rachete de apărare aeriană Patriot în Ucraina - o schimbare majoră de politică după ce a blocat noi livrări de arme către Kiev. Livrarea de arme va face parte dintr-un acord cu NATO, care va plăti Statelor Unite pentru armele pe care le va trimite Ucrainei. Va schimba aceasta cursul războiului? – se întreabă comentatorii.

Potrivit Business Standard, ”comentariile recente ale lui Trump marchează o abatere clară de la poziția sa anterioară față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În timpul campaniei sale electorale și în primele luni ale mandatului actual, Trump l-a considerat pe Zelenski un impediment în calea păcii, numindu-l în februarie un „comic de succes modest” și un „dictator”. Trump a criticat în același timp amploarea ajutorului militar și financiar al SUA pentru Ucraina”.

Pentru ziarul britanic The Telegraph, ”totul se reduce, în cele din urmă, la două întrebări cheie: va impune Trump noi sancțiuni Rusiei? Și va autoriza Ucraina să atace ținte din interiorul Rusiei trimițând și armele ofensive necesare?

Dacă răspunsul la ambele întrebări se dovedește a fi „da”, aceasta va fi o schimbare autentică și extrem de semnificativă în politica SUA. Dacă răspunsul este  „nu”, atunci asistăm la mai mult zgomot și nervozitate”.

The Washington Post notează că, ”având în vedere că livrările promise în timpul erei Biden se așteaptă să se termine în lunile următoare, principalii susținători europeni ai Kievului au încercat să convingă echipa Trump să vândă arme americane Ucrainei.

Încetarea ajutorului militar american ar agrava în continuare șansele Ucrainei pe câmpul de luptă, iar aliații europeni sunt în urmă în ceea ce privește capabilități cheie, cum ar fi apărarea aeriană”.

Business Insider spune că ”în ultimele săptămâni, liderii germani au căutat modalități de a procura mai multe sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina, lovită de valuri tot mai mari de drone și atacuri cu rachete rusești”.

Bloomberg a relatat, citând o sursă guvernamentală anonimă, că șeful guvernului german Friedrich Merz l-a sunat pe Trump în această privință încă din 4 iulie.

În zilele următoare, Merz a confirmat public astfel de discuții”.

În sfârșit, ziarul ucrainean Kyiv Independent îl citează pe Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei. Acesta a cerut un „dialog constructiv” între Washington și Moscova, pe fondul tensiunilor crescânde.

”Dmitriev, născut la Kiev, a fost numit anterior de Putin trimis special pentru afaceri economice, însărcinat cu facilitarea dialogului cu administrația Trump.

Apelul său la dialog vine în urma unor luni de eforturi eșuate ale lui Trump de a negocia pacea prin discuții secrete și a două runde de negocieri directe între Rusia și Ucraina în mai și iunie, care au produs doar schimburi limitate de prizonieri”.

Donald Trump a trimis sâmbătă o scrisoare către UE în care anunță un tarif de 30% pentru produsele UE importate în SUA, de la 1 august. Un nivel mult peste ceea ce anticipase Bruxelles-ul. Tarife separate pentru sectoare specifice – cum ar fi oțelul, aluminiul și automobilele – sunt deja în vigoare. UE se arată deschisă discuțiilor, dar pregătită să răspundă.

Potrivit Euronews, ”Trump se află în mijlocul unui bombardament de anunțuri de noi bariere tarifare, atât cu aliații, cât și cu dușmanii, o piatră de temelie a campaniei sale din 2024.

El a promis că această politică va pune bazele revitalizării economiei americane, despre care susține că a fost subminată de alte națiuni timp de decenii”.

CNN transmite că administrația Trump a contestat în mod special taxele pe valoarea adăugată și taxele pe serviciile digitale, care sunt importante în mai multe țări membre ale UE:

”Țările care aplică aceste taxe ar putea impozita toate veniturile pe care le încasează marile companii online - chiar dacă afacerea este neprofitabilă. Aceasta poate include ceea ce încasează din vânzarea de date, publicitate, precum și plățile pe care le primesc pentru abonamente, software și alte tipuri de servicii online pentru care utilizatorii plătesc”.

Cu toate acestea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar va „continua să lucreze” pentru un acord până la 1 august și rămâne pregătită să ia toate măsurile „necesare” pentru a proteja interesele UE, informează Deutsche Welle.

”După anunțul șocant al lui Trump privind tarifele vamale, Europa încă speră să negocieze”, titrează la rândul său Le Monde:

”Anunțul a părut o palmă peste față, deoarece timp de trei luni echipe europene negociaseră cu administrația americană un prag minim unic de 10% pentru o gamă largă de produse, similar acordului încheiat în mai de Regatul Unit cu Statele Unite.

În ciuda rezervelor anumitor țări, inclusiv Franța, europenii păreau resemnați cu acest nivel de impozitare”.

”Prin urmare, executivul european continuă să-și pună toate speranțele în succesul negocierilor”, constată Le Figaro. ”O strategie care, până acum, nu a dat roade: în ultimele zile, oficialii Comisiei au crezut în iminența unui acord cu administrația americană. Dar ei au fost surprinși de declarația lui Donald Trump de la sfârșitul săptămânii, care vizează și multe alte țări”.

După cum transmite Financial Times, ”pe lângă lista inițială de contratarife, Comisia Europeană are în vedere un pachet de tarife pentru importuri suplimentare de 95 de miliarde de euro, inclusiv aeronave, alcool și alimente, care ar necesita aprobarea statelor membre.

Această sumă a fost deja redusă la 72 de miliarde de euro, potrivit unor diplomați, după ce guvernele au făcut lobby pentru eliminarea unor produse sensibile”.

Iar ziarul german Handelsblat este convins:

 

Donald Trump conduce SUA către o ruptură transatlantică.

Oricine se așteaptă în continuare ca președintele SUA să evite escaladarea conflictului comercial acționează imprudent. Trump nu se va lăsa moderat.

 

O dezvăluire dintr-o carte recent apărută în Statele Unite este comentată pe larg în presa internațională. Președintele Donald Trump le-ar fi spus donatorilor de campanie, în 2024, că l-ar fi amenințat pe Vladimir Putin cu bombardarea Moscovei dacă liderul rus ar invada Ucraina. Cartea se intitulează „2024: Cum a recucerit Trump Casa Albă și democrații au pierdut America”. Autorii sunt trei reporteri politici americani, Josh Dawsey, Tyler Pager și Isaac Arnsdorf.

După cum transmite CNN, „înregistrarea audio prezintă o latură dezlănțuită a lui Trump, pe care acesta a fost dispus să o dezvăluie în spatele ușilor închise pentru a atrage donatori bogați.

El a vorbit nu doar despre strategia sa de politică externă uneori agresivă, ci și despre deportarea studenților protestatari și despre opinia sa că «oamenii legați de asistența socială» vor vota întotdeauna cu democrații”.

 

Fox News amintește că Donald Trump și-a exprimat recent frustrarea față de Putin, în timp ce încearcă să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Marți, Trump a declarat în timpul unei ședințe de cabinet că s-a săturat de Putin și a spus că are în vedere posibilitatea impunerii de noi sancțiuni Rusiei.

 

Potrivit Huffington Post, „remarcile fac ecoul afirmațiilor anterioare ale lui Trump, care a susținut că Putin nu ar fi îndrăznit să ordone invazia Ucrainei din 2022 dacă el ar fi rămas în funcție.

Trump, însă, l-a lăudat pe Putin imediat după declanșarea războiului și a vorbit pozitiv despre el în public, deși în ultimele luni și-a exprimat frustrarea față de refuzul omologului său de a pune capăt războiului din Ucraina”.

 

Le Figaro remarcă răspunsul prudent al Moscovei. Deși vocea lui Donald Trump este recognoscibilă pe înregistrare, autenticitatea documentului audio nu a fost confirmată. În această privință, [purtătorul de cuvânt al Kremlinului] Dmitri Peskov a afirmat că nu știe dacă „este un fals sau nu”, chiar dacă „există o mulțime de știri false în zilele noastre”.

 

„Președintele Trump ar trebui să folosească imediat măsuri împotriva Rusiei pentru a pune capăt definitiv invaziei Ucrainei”, scrie Forbes, într-un articol de opinie.

„Pentru a ajunge la o pace autentică, Washingtonul trebuie să furnizeze armele necesare - atât defensive, cât și ofensive. Europenii ar trebui să își sporească și ei asistența.

Ucrainenii știu cum să lupte. Incredibil, dar administrația Biden a acționat cu frică, crezând că Putin s-ar putea înfuria cu adevărat și ar putea folosi arme nucleare.

Putin s-a jucat sufletele timide ale acestor factori de decizie care fac America slabă. Nu avea de gând să treacă pragul nuclear. Dar astfel de amenințări și-au atins scopul, împiedicând Ucraina să obțină ceea ce avea nevoie pentru a câștiga conflictul.

Când Donald Trump și-a început al doilea mandat, Vladimir Putin credea că Rusia era pe cale să câștige războiul.”

Donald Trump a anunțat că va trimite din nou armament Ucrainei. Aceasta după ce, săptămâna trecută, Pentagonul a retras orice livrare. De asemenea, Trump l-a condamnat pe Vladimir Putin pentru ultimele bombardamente. Ce se întâmplă de fapt la Casa Albă? Presa internațională analizează situația.

Potrivit The Washington Post, „comentariile lui Trump par să marcheze o schimbare bruscă față de săptămâna trecută. Atunci, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că Departamentul Apărării a decis să oprească unele livrări către Ucraina după ce o analiză a constatat că stocurile militare americane sunt scăzute”.

 

Schimbarea de poziție a lui Trump vine pe fondul „încălzirii relațiilor” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Financial Times. „În același timp, relațiile cu Rusia par să se răcească.”

 

„Pe lângă trimiterea de transporturi de arme aprobate anterior, Trump ar putea crește presiunea asupra lui Putin, cerând Congresului să aprobe livrări suplimentare”, a declarat fostul membru al Consiliului Național de Securitate al SUA, David Shimer, pentru The Wall Street Journal. „Ridicarea pauzei este doar un prim pas necesar”, a mai spus fostul oficial.

 

The Economist vede decizia drept „o victorie a bunului simț. Ucraina a suferit în ultimele săptămâni unele dintre cele mai intense bombardamente cu drone și rachete de la începutul invaziei totale a Rusiei, acum trei ani. Oprirea ajutorului american, în special a rachetelor Patriot și a altor rachete de apărare aeriană, a fost echivalentă cu acordarea de mână liberă Rusiei și recompensarea agresiunii”.

În același timp – notează revista – „este o reamintire a faptului că nici măcar acoliții domnului Trump nu pot prezice zig-zagurile sale. America First înseamnă ceea ce spune domnul Trump, nu ceea ce cred ideologii și adepții săi”.

 

Iar ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, vede un avertisment la adresa europenilor.

„Cu pașii săi aparent haotici, el vrea să forțeze Europa să se angajeze mai mult”. Vorbim despre „reproiectarea completă a arhitecturii de securitate a Europei. Duritatea lui Trump i-a obligat pe europeni să-și facă temele în ceea ce privește propria apărare și ei vor trebui să învețe această lecție”.

 

„Donald Trump consideră acum că o victorie a Rusiei în Ucraina ar face ca SUA să pară slabă în ochii Chinei”, au declarat experți citați de Daily Express.

 

Le Monde notează că argumentul invocat pentru suspendarea livrărilor a fost nivelul alarmant al stocurilor americane. Decizia de a opri ajutorul acordat Ucrainei a fost atribuită unui secretar adjunct al Pentagonului, Elbridge Colby.

„Această pauză a livrărilor a venit în cel mai nepotrivit moment posibil, având în vedere creșterea numărului de atacuri aeriene masive ale Rusiei asupra Ucrainei”, scrie ziarul francez, care amintește că președintele Statelor Unite a avut o lungă conversație cu șeful Kremlinului, Vladimir Putin. „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin”, a repetat Trump luni cu privire la un conflict pe care a pretins că îl va rezolva în 24 de ore și pentru care continuă să atribuie responsabilitatea predecesorului său, Joe Biden.