Cu ce rămânem după summitul NATO de la Ankara? Presa internațională vede un Donald Trump adus la sentimente mai bune față de aliații europeni, cu toate excesele privind Groenlanda. Totuși, nimeni nu știe cât vor dura toanele bune ale președintelui american. Încrederea rămâne la cote scăzute, cred comentatorii.

Pentru Euronews, summitul a arătat „o trecere bruscă de la confruntare la afecțiune, în doar câteva ore, ilustrând gama largă de emoții afișate de imprevizibilul lider american.

Acest lucru s-a reflectat în declarația finală a summitului”, în care liderii NATO și-au reafirmat „angajamentul neclintit” față de clauza de asistență reciprocă consfințită în articolul 5 al Tratatului”.

Citeste siSummitul de la Ankara | Ruptura a fost evitată, dar „în viitor va fi un șantier de reformă a NATO”

The Guardian a văzut, la rândul său „un Donald Trump instabil și uneori irascibil. El a declarat că a simțit o «iubire imensă» din partea liderilor occidentali la summitul NATO, la doar câteva ore după ce i-a criticat aspru pentru cheltuielile lor de apărare și refuzul lor de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului”. 

Pentru aliații care „se temeau că Trump își va anunța retragerea completă din NATO”, schimbarea de dispoziție a ocupantului Casei Albe a fost o veste destul de bună, notează și CNN. „Rămâne de văzut cât va dura această lună de miere.(…)

Rețeaua americană de televiziune amintește că în urmă cu doar trei săptămâni, la summitul G7 din Franța, „Trump lăuda meritele acordului său cu Iranul - un acord pe care acum îl declară mort, ilustrând astfel natura adesea efemeră a rezultatelor acestor conferințe diplomatice”. (Sursa: Courrier International)

De fapt, încrederea a fost distrusă de mult...

crede ziarul german Handelsblatt: 

„Încă o dată, președintele irascibil nu și-a ascuns disprețul față de partenerii transatlantici – indiferent cât de mult ar încerca europenii să-l îmbuneze. (...)

Așadar, ne întrebăm cât de mult a mai rămas din alianța occidentală de apărare, când nimeni din această parte a Atlanticului nu poate avea încredere în angajamentul americanilor.

Obligația de apărare reciprocă în temeiul articolului 5 este un răsad fragil, mai înrădăcinat într-o clauză a Tratatului decât în ​​încrederea dintre partenerii care cândva împărtășeau aceleași valori. Această încredere a fost distrusă de mult timp.”

Citeste siRomânia la Summitul NATO: 17 decizii și discuții care ne vizează (Curs de Guvernare)

Și totuși, Europa este mai puternică tocmai datorită lui Trump, este de părere ziarul spaniol El Mundo.

„Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu rezultate mai mult pozitive decât negative.

Într-un moment în care Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va retrage SUA din alianța transatlantică, aceasta a reușit să-și păstreze unitatea politică, cel puțin pentru moment.

Cel mai important beneficiu pentru Europa este că a câștigat timp pentru a continua reînarmarea fără a fi abandonată de principalul său protector în fața amenințării existențiale a Rusiei. (... )

Trump este și va rămâne o sursă constantă de incertitudine. Și tocmai acest lucru obligă Europa să urmeze, cu mai multă hotărâre și viteză, calea unității politice și a autonomiei militare.  Aceasta este promovată – paradoxal – de Trump.” (Sursa. Eurotopics)

Presa din afara Franței comentează decizia Curții de apel prin care a fost confirmată condamnarea liderei franceze de extremă dreapta, Marine Le Pen, pentru delapidarea fondurilor UE. Cu toate acestea, interdicția de a ocupa funcții publice a fost redusă, ceea ce îi permite să candideze la alegerile din 2027. Le Pen are convingerea că electoratul ei o va ierta pentru deturnarea de fonduri, spun comentatorii.

BBC vede un lider naționalist francez sfidător după decizia instanței. Și se întreabă dacă Le Pen va străluci din nou: 

Le Pen înoată fericită în ape divizate. O auzi adesea vorbind despre „Popor” versus „Elita Metropolitană”. Sau despre „Patrioți” - pe care, spune ea, îi reprezintă - luptând pentru o Franță care pune francezii pe primul loc, spre deosebire de cei pe care îi numește cu dispreț „Globaliști”. Aici este inclus și inamicul ei politic, actualul președinte francez Emmanuel Macron...

El País, citat de Eurotopics, face o paralelă cu președintele SUA, Donald Trump:

„Verdictul nu lasă nicio îndoială cu privire la vinovăția ei. ... În același timp, însă, sentința este suficient de blândă pentru a-i permite să candideze la alegeri.  

Acest lucru a privat-o de unul dintre argumentele sale preferate, și anume că sistemul judiciar francez se amestecă în procesul democratic și că există o conspirație împotriva candidaturii sale la Palatul Élysée.

Mesajul este clar: judecătorii se pronunță asupra legalității acțiunilor, dar, în cele din urmă, publicul este cel care decide cine va guverna.

În SUA, suntem acum obișnuiți să avem un președinte condamnat. În Republica Franceză și în Europa, acest lucru nu ar trebui să devină niciodată normă.”

La Libre Belgique observă că, ”de 15 ani, Le Pen încearcă să transforme un partid extremist într-o formațiune care să poată fi considerată capabilă să guverneze țara.

Citeste si"Marine Le Pen vrea să asfixieze campania, vrea să asfixieze concurenţa" (politolog la RFI)

Ea a făcut partidul acceptabil social pentru o parte a populației, în ciuda tuturor scandalurilor, contradicțiilor, inconsecvențelor și a bagajului juridic. Iar acum, în ciuda unei condamnări grave.

Reuniunea Națională continuă să crească. Agățându-se de candidatura sa cu orice preț,

Marine Le Pen mizează pe faptul că normalizarea și popularitatea formațiunii au avansat atât de mult încât electoratul ei o va ierta pentru deturnarea de fonduri publice – și nimic mai puțin.”

 

”Candidatura lui Le Pen la președinția franceză spulberă speranțele UE pentru un succesor asemănător lui Meloni”, titrează Politico.

”Parlamentarii, oficialii și analiștii au declarat că o victorie a lui Le Pen sau a lui Jordan Bardella ar avea consecințe profunde pentru UE. Totuși, mai mulți observatori l-au descris în privat și în public pe liderul în vârstă de 30 de ani, ca fiind cea mai pragmatică și mai puțin ideologică dintre cele două figuri de extremă dreapta - ceea ce a stârnit speranțe că ar fi mai ușor de lucrat cu el la Bruxelles.

O mare parte din timpul petrecut de Le Pen în fruntea Adunării Naționale a fost marcată de acuzații conform cărora este loială președintelui rus Vladimir Putin. Aceasta, după ce partidul ei a contractat un împrumut de la o bancă susținută de Rusia pentru a-i finanța campania din 2017”.

Summitul NATO de la Ankara trebuia să transmită imaginea unei Alianțe unite și pregătite să răspundă noilor provocări de securitate. Presa internațională constată însă că atenția s-a mutat aproape complet asupra președintelui american Donald Trump, ale cărui declarații au umbrit întâlnirea liderilor încă din prima zi.

„Trump atacă aliații NATO și spulberă speranțele europenilor pentru un summit Kumbaya”, titrează Politico. Liderii europeni sperau că promisiunile privind majorarea cheltuielilor pentru apărare și achiziția de armament american vor crea o atmosferă favorabilă. În schimb, Donald Trump a declarat că este „foarte dezamăgit de NATO” și s-a întrebat: „De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt acolo pentru noi? Noi am fost întotdeauna acolo pentru ei.”

Dar dacă pentru NATO tonul a fost critic, față de țara gazdă discursul s-a schimbat radical, mai punctează Politico. Donald Trump l-a elogiat pe Recep Tayyip Erdoğan, pe care l-a numit „un lider puternic” și „un lider respectat în întreaga lume”, lăudând inclusiv organizarea summitului.

Și BBC observă că, deși era un summit NATO, „covorul roșu metaforic i-a fost întins lui Donald Trump”. Erdoğan l-a întâmpinat personal la aeroport, cei doi au mers „braț la braț”, iar avioanele militare turce au survolat ceremonia, încă o dovadă a apropierii dintre cei doi lideri.

Dar această primire fastuoasă nu a împiedicat apariția tensiunilor între aliați la summit. „Exista întotdeauna riscul ca Trump să fie factorul perturbator al summitului. Și, într-adevăr, declarațiile sale incendiare au punctat imaginea atent construită a unității”, notează postul britanic.

Printre subiectele care au reaprins disputele se află și Groenlanda. Atât Politico, cât și Al Jazeera relatează că Donald Trump a insistat că teritoriul autonom danez „ar trebui să fie controlat de Statele Unite, nu de Danemarca”. Răspunsul premierului danez Mette Frederiksen a fost ferm: aliații trebuie să respecte suveranitatea Danemarcei și să accepte că „Groenlanda nu este de vânzare”.

The Washington Post consideră că problema depășește disputa privind Groenlanda și ridică întrebări despre însăși credibilitatea Alianței. Publicația americană amintește că Donald Trump pune sub semnul întrebării de ani de zile angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5. „Ajungem într-o situație în care există mai multe îndoieli decât cu oricare alt președinte din istoria recentă, iar acest lucru îi face pe europeni nervoși”, avertizează fostul oficial NATO Camille Grand, citat de publicație.

Presa internațională aduce în prim-plan o imagine simplă - summitul dedicat unității Alianței a ajuns să pună accentul, înainte de toate, pe afinitățile și nemulțumirile președintelui american.

Viitorul NATO depinde, în mare măsură, de Donald Trump. Este concluzia care traversează comentariile presei internaționale înaintea summitului Alianței de la Ankara, unde liderii europeni încearcă să-l convingă pe președintele american că Europa își asumă, în sfârșit, o parte mai mare din propria apărare.

„Angajamentele privind cheltuielile de apărare sunt supuse testului Trump”, titrează CNBC.

Canalul american observă că reuniunea mută „dezbaterea de la promisiuni la punerea lor în practică”. Publicația notează că executivele europene au acceptat deja că trebuie „să cheltuiască mai mult, să producă mai mult și să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate”.

Dar, avertizează CNBC, dacă Washingtonul intenționează „să retragă trupe, echipamente sau capabilități, aliații au nevoie de o foaie de parcurs și de un calendar”.

Problema este că Donald Trump nu este cunoscut pentru predictibilitatea sa...

Deutsche Welle observă că una dintre cele mai importante misiuni ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, este „să îl mențină pe Donald Trump la bord”, evitând orice confruntare publică și insistând asupra beneficiilor economice pe care NATO le aduce Statelor Unite.

Citeste siSummitul NATO de la Ankara are „toate șansele să fie istoric”. Care sunt mizele întâlnirii

„În timp ce Donald Trump se plângea, secretarul general al NATO a răspuns cu laude. Multe laude. Și a arătat spre panouri mari pe care erau inscripționate titluri de culoare aurie, unul dintre ele intitulat: „The Trump Trillion” […] subliniind o creștere suplimentară de 1,2 trilioane de dolari (1 trilion de euro) a cheltuielilor pentru apărare ale aliaților europeni și ale Canadei începând din 2017, când Trump a preluat funcția pentru prima dată.”, scrie publicația germană.

„Primul catalog de note”

Și NPR ajunge la aceeași concluzie. Radioul public american scrie că Donald Trump vine la Ankara pentru a verifica dacă aliații își respectă angajamentele asumate anul trecut și descrie reuniunea drept „primul catalog de note” după summitul de la Haga.

În opinia experților citați de Deutsche Welle, adevărata miză a summitului nu este însă suma tot mai mare a cheltuielilor militare, ci unitatea politică.

„Dacă summitul afișează diviziuni politice, dacă președintele Statelor Unite critică un aliat pentru că nu cheltuiește suficient sau pentru că nu a făcut destul în războiul cu Iranul, atunci este slăbită coeziunea politică și, odată cu ea, mesajul de descurajare și apărare al NATO.”, notează experții.

Pentru Turcia, gazda reuniunii, relația personală cu Donald Trump este la fel de importantă. Courrier International notează că președintele american participă la summit „din respect pentru președintele Erdogan”. Ankara speră că această apropiere se va traduce și prin ridicarea restricțiilor americane privind vânzările de armament și chiar prin revenirea în programul avioanelor F-35.

Dincolo de orice declarație oficială, presa internațională vede summitul de la Ankara ca pe un exercițiu de echilibru diplomatic. Miza nu este doar dacă Europa va cheltui mai mult pentru apărare, ci dacă liderii NATO vor reuși să-l convingă pe Donald Trump că Alianța rămâne un proiect în care merită să investească.

Statele Unite au sărbătorit vineri și sâmbătă împlinirea a 250 de ani de la declararea independenței. Presa internațională analizează mesajele transmise cu această ocazie.

”Ce să reținem din discursul lui Trump de la Mount Rushmore?”  - întreabă Le Figaro.

”Identitatea americană în pericol, comunismul, epoca de aur...

Donald Trump a dat startul vineri seara celebrărilor celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite cu un discurs la Muntele Rushmore.

El a oferit o viziune optimistă asupra viitorului țării, a apărat „cultura” americană și a denunțat comunismul.

A vorbit timp de aproximativ treizeci de minute, sub figurile lui George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt și Abraham Lincoln.

Președintele a atacat apoi una dintre țintele sale recurente: comunismul, o etichetă pe care a aplicat-o deja mai multor democrați, precum Zohran Mamdani, primarul orașului New York”.

Citeste siDe ce a susținut Franța Revoluția americană

Associated Press observă că ”Trump a dat dovadă de partizanat, lucru neobișnuit pentru un discurs de Ziua Independenței, pe care președinții îl folosesc de obicei ca pe un moment de unificare a țării.

A pledat din nou pentru Legea SAVE America, un proiect de lege electorală care se confruntă cu contestații chiar și din partea colegilor republicani din Congres.

El a reînviat denunțarea comunismului, care devine o parte din ce în ce mai centrală a mesajului, înaintea alegerilor din noiembrie”.

 

Va mai rezista America încă 250 de ani?

Iată întrebarea pe care o găsim în Politico.

Țara se confruntă cu o nouă eră de incertitudine: americanii dezbat rolul Statelor Unite în lume, își pierd încrederea în instituțiile sale și se confruntă cu profunde diviziuni politice și culturale.

Politico citează mai mulți istorici printre care Woody Holton, profesor de istorie la Universitatea din Carolina de Sud.

El crede că nu ești cu adevărat american dacă nu mai ai o parte din spiritul tău de imigrant - chiar dacă familia ta a fost aici timp de mai multe generații.

Citeste siEroii uitați ai Revoluției Americane

”Prin spirit de imigrant, desigur, se înțeleg  speranța și credința în munca asiduă, nu doar tolerarea oamenilor diferiți.

Și mai presus de toate, adevăratul american recunoaște că suntem singura țară de pe Pământ fondată nu de un grup etnic, ci pe un set de principii: respectul pentru drepturile celorlalți, conducerea majorității cu protecția minorităților și statul de drept -  ca să numim doar câteva”, spune expertul citat de Politico.

”America se autodistruge. Nu este o surpriză. Oamenii de știință se vor întreba într-o zi cum a ales cea mai bogată țară din istorie să renunțe la tot”, scrie The Guardian.

”Majoritatea cercetătorilor specializați în colaps politic au dat vina pe anul 2008, criza financiară care a paralizat visul mobilității sociale. Alții au adus în discuție anul 1980, când inegalitatea veniturilor a crescut pentru prima dată și încrederea în instituții a început să se scadă.

Dar asta era înainte de Trump 2. A devenit evident, de când a preluat din nou funcția, că criza cu care se confruntă America în prezent este de lungă durată”.

Statele Unite vor marca sâmbătă cea de 250-a aniversare a independenței, într-o celebrare care va fi dominată de Donald Trump. Un președinte la cote minime de popularitate dar care a câștigat sume uriașe din propria monedă virtuală. În timp ce investitorii au pierdut, observă presa internațională.

”Cu Donald Trump, pariul Părinților Fondatori privind conduita exemplară a președinților americani a eșuat”, titrează Le Monde.

Președintele american s-a eliberat de constrângerile morale care apăsau asupra predecesorilor săi. În timp ce țara se pregătește să sărbătorească 250 de ani de independență, pesimismul a pus stăpânire pe societate”.

The Guardian observă că

”fastuoasa celebrare a celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite, condusă de Casa Albă, este un amestec ingenios de egocentrism trumpian, populism MAGA și naționalism creștin.

După ce un număr mare de participanți s-au retras, președintele umilit, în loc să mențină o aparență de neutralitate, a decis să-i înlocuiască pe toți cu ceea ce a numit „atracția numărul unu din lume”: Donald J. Trump”.

Citeste siStatele Unite: Curtea Supremă confirmă condamnarea lui Trump pentru agresiune sexuală

Fox News transmite că, după ce mulți artiști s-au retras, Donald Trump a reușit totuși să găsească o formulă de înlocuire pentru concertul aniversar de 250 de ani asociat cu un miting masiv MAGA.

Într-o postare separată pe rețelele de socializare, Trump a sugerat că ar putea înlocui concertul cu un discurs important.”

În acest timp, ”Trump a făcut  avere cu criptomonedele sale, în timp ce fanii săi au pierdut enorm”, după cum citim în Courrier International.

”Documentele financiare ale președintelui SUA pentru 2025 dezvăluie câștiguri substanțiale legate de diversele criptomonede pe care le-a lansat. Cei care au investit în ele, fie ei susținători ai lui Trump sau entuziaști ai criptomonedelor, au ajuns să facă afaceri foarte proaste”.

Citeste siEroii uitați ai Revoluției Americane

„Trump a câștigat 1 miliard de dolari din tranzacții cu criptomonede, în timp ce fanii săi au pierdut o avere”, srie și The Wall Street Journal.

Ziarul îl dă ca exemplu pe investitorul Morten Christensen, care „a pariat mult pe token-uri vândute de World Liberty Financial, compania familiei Trump, sperând că acestea vor  crește suficient pentru a-l ajuta să se pensioneze. În schimb, valoarea lor a scăzut vertiginos.”

Potrivit The New York Times, „de fiecare dată când se tranzacționau tokenuri, președintele și asociații săi primeau comisioane de tranzacție care, adăugate la alte venituri, se ridicau în cele din urmă la sute de milioane de dolari.”

Tentativa de asasinat asupra omului de afaceri de origine ucraineană Vadim Ermolaev, de luni, 29 iunie, a generat o undă de șoc în principatul Monaco. Presa internațională observă schimbarea petrecută în Principat.

După cum notează Courrier International, acest paradis al ultra-bogaților, care până acum rămăsese „un loc sigur” pentru oligarhii ruși și ucraineni, ”începe să simtă ce înseamnă teama”.

Până acum, acest microstat de 2 kilometri pătrați „rămăsese într-adevăr un refugiu sigur pentru cei foarte bogați din Ucraina și Rusia. Acum, Monaco, sanctuarul oligarhilor din Kiev și Moscova, se teme”, confirmă și ziarul elvețian Blick.

Același ziar amintește că în 2019, Ermolaev a renunțat la cetățenia ucraineană și a devenit cetățean cipriot, „ca mulți oligarhi ruși și ucraineni”.

Potrivit ziarului elvețian, acest atac din principat ar putea servi drept „avertisment”. Când autorul va fi identificat, „se va pune problema unei «bătălii de la Monaco» între oligarhi”.

„Mașini înmatriculate în Dubai, Italia, Belgia, Franța, dar și în Rusia și Ucraina, într-o aparentă armonizare între lux și optimizare fiscală” – iată cum descrie Principatul cotidianul italian Corriere della Sera.

”În anii 2000, oligarhii ruși au fost primii care s-au stabilit în principat, urmați de oligarhii ucraineni, care au sosit în două valuri – în 2014, în urma invaziei Crimeii, și în 2022, în urma invaziei la scară largă a Ucrainei” – explică ziarul italian.

Citeste siMonaco: Trei răniţi, printre care un oligarh ucrainean, într-o explozie provocată intenționat

”Aceștia din urmă sunt, în special „cei 80 de oligarhi ai «batalionului Monaco»”, așa cum i-a numit sarcastic cotidianul ucrainean Ukrainska Pravda. Ei ”sunt departe de a fi în fruntea patriotismului anti-Putin”.

„Explozia a fost atât de puternică încât s-a auzit în tot orașul”, a transmis Süddeutsche Zeitung. Identitatea victimelor nu a fost confirmată oficial de autorități, dar se crede că atacul i-a vizat pe Vadim Ermolaev, un om de afaceri bogat de origine ucraineană, și familia sa.

Omul de afaceri avea o avere estimată la 220 de milioane de dolari (193 de milioane de euro) în 2021, potrivit ediției ucrainene a revistei Forbes. El este supus sancțiunilor din partea Kievului pentru activitățile sale comerciale în Crimeea. În urma anexării peninsulei, „a refuzat să-și înceteze activitățile acolo, în special în producția și vânzarea de băuturi spirtoase, și are acum de-a face cu rușii”, relatează cotidianul german.

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut în sfârșit că Rusia se confruntă cu probleme în războiul din Ucraina. Aceasta, pe fondul crizei carburanților care afectează întreaga țară. Dar există semne că ar putea ceda? – se întreabă comentatorii.

Le Monde observă cum ”Rusia, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, a impus o serie de restricții asupra vânzărilor de benzină la nivel național. Bombardamentele recente din Ucraina au perturbat întreaga aprovizionare națională.

Însuși Putin s-a văzut nevoit să recunoască faptul că Rusia se confruntă cu „o oarecare penurie” de combustibil.

Însă, pe rețelele de socializare, mulți utilizatori ruși arată cozi interminabile. Și mulți se plâng că nu găsesc deloc benzină”.

”Lipsa de combustibil a dus la o nemulțumire publică tot mai mare” constată și The Independent: 

”Aceasta oferă Kievului un avantaj, în timp ce președintele Zelenski și liderii europeni insistă pentru reluarea negocierilor de pace.

Putin știe că este în pericol. E timpul să fie lovit cât timp este jos, notează comentatorul ziarului britanic.

„Putin este forțat treptat să accepte public din ce în ce mai mult realitatea războiului. În acest sens, obiectivul pe termen lung al Ucrainei de a aduce această realitate la cunoștința rușilor începe să aibă succes”, conchide ziarul.

Eșecurile lui Putin în Ucraina spulberă mitul unei armate invincibile, iar conducătorul Rusiei știe asta, titrează The Washington Times.

”O înregistrare video cu Putin depunând o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Moscova a fost publicată pe 22 iunie, dar Radio Liberty a prezentat recent dovezi care sugerează că Kremlinul folosește imagini preînregistrate pentru a mușamaliza faptul că liderul lor se ascunde.

Costurile tot mai mari ale invaziei sale ilegale a Ucrainei au cauzat daune semnificative Rusiei. Președintele Zelenski a inspirat țara să lupte, iar națiunea sa a rezistat într-o luptă de tipul David și Goliat”.

Forbes vorbește despre ”o serie de dezastre atât de însemnate încât nici Putin, nici publicul rus nu le pot ignora. Iar realitatea se schimbă.

Întreaga aventură barbară din Ucraina va arăta ca o catastrofă. Putin nu poate evita pata. Într-adevăr, atunci când nici măcar nu mai poate controla aspectul vizual, efectul se multiplică, ceasul începe să ticăie. Într-un regim despotic, pierderea credibilității duce la pierderea legitimității”.

Cupa Mondială de Fotbal a intrat în faza meciurilor eliminatorii. Dincolo de spectacolul de pe teren, presa internațională vorbește despre câteva aspecte controversate. De la premiul FIFA pentru pace primit de Donald Treump, la numărul prea mare de meciuri, de la pauza de hidratare, la vâslitul norvegienilor.

Le Monde informează că aproximativ cincizeci de parlamentari europeni solicită FIFA să investigheze „premiul pentru pace” acordat lui Donald Trump.

Într-o scrisoare trimisă luni președintelui și comitetului de etică al Federației Internaționale de Fotbal Asociativ, acești aleși solicită clarificări cu privire la premiul acordat președintelui Statelor Unite de către Gianni Infantino la sfârșitul anului 2025.

Prea multe meciuri distrug entuziasmul, este de părere ziarul belgian Le Soir.

Cu 104 meciuri în loc de 64 la Cupa Mondială, fanii se satură de fotbal. Poate că este prea mult, se plânge cotidianul belgian, care consideră că europenii sunt supuși unei adevărate ”taxe pe somn”.

The Independent observă controversele stârnite de gestul colectiv al suporterilor Norvegiei.

Acel vâslit viking sincronizat a devenit o imagine definitorie pentru Norvegia, dar nu toată lumea este tocmai încântată.

Pentru omologii lor suedezi, gestul generează mai degrabă  iritare -  un amestec complex de supărare și rivalitate regională profundă între vecinii  nordici.

Ziarul suedez Venska Dagbladet spune că norvegienii nici nu au cu adevărat dreptul să folosească vâslitul vikingilor:

„Vikingii norvegieni au traversat mările deschise pentru a ajunge în Insulele Britanice, în Islanda, Groenlanda și America de Nord. În astfel de ape se folosesc pânzele, nu vâslele.

Din contră, vikingii suedezi trebuiau să folosească vâslele pe râuri precum Niprul și Dunărea. Ei au ajuns astfel până la Kiev și Constantinopol.

Și pauzele de hidratare de la mijlocul reprizelor stârnesc controverse.

Canalul sportiv america ESPN spune că această pauză obligatorie duce către un format împărțit în patru sferturi, mai ușor asociat cu sporturile americane.

Revista britanică The Spectator consideră că bunăstarea jucătorilor nu este de fapt o motivație la fel de importantă precum cea a agenților de publicitate din America. ”Fie Infantino nu este atât de deștept pe cât crede, fie crede că toți ceilalți sunt mai proști decât el”, spun ziariștii britanici.

Cursul războiului din Ucraina pare să se schimbe odată cu loviturile Kievului asupra infrastructurii petroliere a Rusiei. Iată care sunt concluziile analiștilor presei internaționale după principalele evenimente de pe front.

Euronews arată cum forțele ucrainene vizează instalațiile petroliere rusești:

”Serviciul de Securitate al Ucrainei a atacat stația de pompare a petrolului Vtorovo din Rusia pentru a doua oară în iunie. Primele rapoarte de la SSU au indicat că dronele au lovit clădirile tehnice ale instalației. Stația Vtorovo furnizează combustibil Moscovei și este folosită și pentru furnizarea de produse petroliere pentru export prin porturile Mării Baltice”.

Reporterii National Public Radio s-au alăturat unei echipe ucrainene secrete care lansează atacuri cu drone la mare adâncime asupra Rusiei.

Unul dintre combatanți se declară bucuros că în fiecare zi poate vedea rezultatul muncii sale. ”Aceasta ne motivează cu adevărat în fiecare zi”, spune Push și face o pauză ca să zâmbească. Este cea mai bună muncă din lume... Le facem mult rău dușmanilor noștri și asta este tot ce avem nevoie acum”, spune militarul ucrainean pentru postul de radio din Statele Unite.

Citeste siZelenski confirmă utilizarea rachetelor Flamingo împotriva unei fabrici rusești de armament din Volgograd

Iar rețeaua americană ABC News transmite că președintele Zelenski își propune să-l aducă la masa negocierilor pe Vladimir Putin, lovind în aprovizionarea Rusiei cu combustibil. Trupele Moscovei se văd astfel blocate pe câmpul de luptă, ceea ce pune o mare presiune asupra lui Putin”.

Podurile feroviare, expuse

Expertul consultat de Kiyv Post spune că ”nu armata rusă, marina sau FSB țin țara laolaltă, ci cele 17 poduri feroviare peste Volga. Trenuri lungi de marfă circulă peste aceste poduri, transportând combustibil și alte mărfuri. Și toate aceste poduri se află în raza de acțiune a dronelor și rachetelor ucrainene.

Indiferent cât combustibil va reuși Federația Rusă să achiziționeze - cel mai probabil acesta va fi transportat prin intermediul acestor poduri.”

Istoricul Anne Applebaum declară pentru rețeaua canadiană CBC că este prima dată când moscoviții au fost supuși unor „campanii reale cu drone” de la începutul războiului.

„În sfârșit, ei văd războiul și încep să înțeleagă nu doar că ei nu câștigă, dar că războiul se apropie”

Applebaum a spus că atacurile nu vor pune capăt imediat conflictului, dar ar putea contribui la „o schimbare destul de puternică a stării de spirit a elitei de afaceri, a elitei politice” și a altora care încă influențează gândirea lui Putin.

Dar cum ar putea reacționa Rusia?

Le Figaro notează că președintele belarus Aleksandr Lukașenko s-a întâlnit vineri pentru discuții cu Vladimir Putin.

Ziarul francez amintește că Moscova ar fi cerut recent ca Belarusul să deschidă un „al doilea front” împotriva forțelor ucrainene. Președintele belarus s-a opus până acum cu fermitate acestei opțiuni.