Revista presei internaționale

Îngrijorări crescute după ce modele de inteligență artificială realizate de Anthropic și Open IA au recurs la noi acțiuni necontrolate. Institutul britanic pentru Siguranță și Securitate în domeniul inteligenței artificiale a dezvăluit marți că modelele dezvoltate de cele două companii au creat personaje online false și au încercat să păcălească programatorii umani pentru a comite un atac cibernetic.

”Ei bine, agenții IA necinstiți  recurg din nou la atacuri cibernetice”, titrează Wired.

”Agenții artificiali necinstiți de la OpenAI și Anthropic au fost din nou prinși încercând să perturbe serverele, lăsând instrucțiuni pentru comportamente necorespunzătoare în viitor.

Devine tot mai greu să ținem evidența tuturor momentelor și modurilor în care modelele de inteligență artificială de la OpenAI și Anthropic au fost implicate în „incidente de securitate”, depășind limitele testării lor și interacționând cu internetul în mod neintenționat, adesea nedorit”.

Citeste siCând Inteligența Artificială iese la atac

Potrivit Axios, incidentele se adaugă la o serie tot mai mare de dezvăluiri care arată că modele avansate de inteligență artificială iau măsuri necontrolate împotriva persoanelor, organizațiilor și serviciilor online în timp ce încearcă să finalizeze evaluări de securitate cibernetică.

CNN amintește că „Incidentul de securitate este cel mai recent dintr-o serie de evenimente care au determinat apeluri tot mai insistente pentru a reglementa inteligența artificială și chiar a încetini ritmul de dezvoltare al acesteia.

Atât OpenAI, cât și Anthropic au raportat la sfârșitul lunii iulie că modelele lor au scăpat din mediile de testare și au piratat alte sisteme”.

Politico este de părere că ”aceste dezvăluiri vor amplifica probabil îngrijorările că tehnologia avansează prea repede pentru o supraveghere responsabilă.

Administrația Trump finalizează un cadru voluntar în baza căruia laboratoarele de inteligență artificială ar putea trimite modelele lor puternice pentru teste de siguranță federale. Dar nu a făcut încă public cadrul și nu include nicio prevedere pentru modelele pe care laboratoarele de inteligență artificială le dezvoltă acum”.

Le Monde vorbește despre iluzia controlului:

”Unii experți în cibernetică spun că incidentele recente scot în evidență întrebări mai profunde legate de dezvoltarea inteligenței artificiale, cum ar fi cine este răspunzător atunci când sistemele de inteligență artificială încalcă legile.

Duminică, 2 august, Uniunea Europeană a intrat într-o nouă fază a reglementării sale, în special prin consolidarea transparenței și a puterilor de aplicare a legii.

Citeste siA intrat în vigoare AI Act - reguli mai stricte de utilizare a Inteligenței Artificiale în UE

Acest efort este esențial, dar capacitățile acestor modele evoluează mai rapid decât legile menite să le guverneze.

Adevărata provocare este acum de a controla condițiile în care aceste sisteme interacționează cu lumea reală. Controlul se mută de la modele către mediul lor.

Aici rezidă iluzia: încă credem că putem controla o tehnologie ale cărei capacități depășesc progresiv cadrele pe care i le impunem.

Întrebarea nu mai este pur și simplu dacă o vom controla, ci cum vom învăța să facem față impredictibilității sale”.

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au convenit marți să intensifice eforturile de combatere a rețelelor de trafic de migranți, să consolideze deportările și să îmbunătățească schimbul de informații. Reuniunea a venit în urma crizei din enclava spaniolă Ceuta. Presa internațională comentează situația și critică dezinformarea care a urmat evenimentelor.

”Miniștrii au încercat să calmeze tensiunile politice după ce l-au încolțit pe Pedro Sánchez în disputa privind migrația”, transmite Euractiv

Italia ”a minimizat represaliile Schengen împotriva Spaniei la reuniunea de criză a UE”. Ministrul italian de interne a apreciat că ”Spania nu ar trebui să ia personal decizia Italiei de a înăspri controalele la frontieră”.

”Extrema dreaptă distorsionează Ceuta”, scrie Anne Applebaum în The Atlantic.

”J. D. Vance a postat un link către un clip extrem de necinstit provenit de la Fox News, care susținea că migranții soseau în «nordul Spaniei» în loc de Africa de Nord”.

Trump însuși a exploatat criza, numind-o „catastrofă”. (...)

Din cauza acestor postări, mulți oameni, poate milioane, vor crede că «invazia» a avut loc. Imaginile și comentariile înșelătoare rămân totuși în mediul online, fără corecții sau retrageri”. (Sursa: Courrier International) 

Citeste siCriza de la Ceuta, o fisură în solidaritatea europeană?

El Pais, preluat de Courrier International, consideră criticile lui Trump drept ”o modalitate de a-și apăra mai bine propria politică represivă”, care a stârnit „un val de respingere”.

Comentând criticile la adresa guvernului spaniol, La Stampa, notează că „în multe țări europene guvernate de dreapta, Sánchez este nepopular.

Cu atât mai mult având în vedere performanța Spaniei: se află în fruntea clasamentului creșterii economice – parțial datorită migrației – și se află la coada clasamentului prețurilor la energie datorită extinderii surselor regenerabile.

Și tocmai migrația și energia verde reprezintă un ghimpe în coasta dreptei. Apoi, există guverne precum cel al Germaniei, care, deși nu sunt de extremă dreaptă, calcă în mod miop pe urmele extremei drepte, de teamă să nu fie depășite de aceasta.”

În ziarul francez Libération, fostul prim-ministru francez Bernard Cazeneuve consideră că Europa trebuie să rămână unită:

 

„În loc să dăm vina pe Spania pentru această criză, ar trebui să o felicităm pentru că a găsit o soluție. În loc să ne amenințăm reciproc cu măsuri de excludere, am face bine să colaborăm.

În Europa, ne confruntăm deja cu suficiente provocări pe care trebuie să le abordăm împreună – competitivitatea economică, schimbările climatice și apărarea. Solidaritatea trebuie să aibă întotdeauna prioritate față de iresponsabilitate.”

 

Der Spiegel amintește la rândul său că „de ani de zile, Spania încearcă să găsească un echilibru în relația sa complicată cu Algeria și Maroc. Cele două state africane sunt dușmani de moarte. Situația este aproximativ următoarea: dacă Spania face propuneri către Algeria, Marocul trimite migranți.

Dacă face propuneri către Maroc, Algeria întrerupe furnizarea de gaze. În teorie, UE ar putea contracara cu ușurință aceste încercări evidente de șantaj. Este cea mai mare piață unică din lume. ... Dar pentru a face acest lucru, ar trebui să susțină Madridul. Și în schimb, a făcut opusul.” (Sursa: Eurotopics)

Europa se alarmează în fața valului de secetă care a făcut impracticabile cele mai importante căi navigabile de pe continent. Agricultura și producția de energie sunt puse în pericol. Presa internațională evaluează situația.

”Alarmă în toată Europa”, titrează Corriere della Sera.

”Alertă roșie pentru 27 de orașe - din Bari până la Trieste, temperaturi peste 34 de grade Celsius cu vârfuri peste 40 și umiditate ridicată. Suntem mult peste mediile sezoniere. Abia din 9 august, căldura africană își va slăbi strânsoarea”.

Potrivit Financial Times, pagubele se pot ridica la o  valoare de 3 miliarde de euro, mai informează ziarul italian.

Daily Mail arată cum ”părți mari din Europa au fost afectate de căldură și secetă prelungite, scăzând nivelul râurilor pe întreg continentul și ridicând îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie electrică.

Căldura a exacerbat, de asemenea, incendiile de vegetație care fac ravagii în Europa. Printre țările cele mai afectate se numără acum Grecia”.

De partea sa, ziarul grec Proto Thema notează că

 

”Oricine se plimbă sau pur și simplu se oprește să privească Rinul în Bonn sau în orice alt oraș riveran, simte că lipsește ceva.

Sunt navele de marfă care trec în mod normal fără oprire, aproape în convoi, transportând mărfuri și combustibil de-a lungul rutei de aproximativ 1.200 de kilometri care leagă Alpii Elvețieni de Rotterdam, în Olanda.

În mod normal, peste 6.500 de nave se deplasează de-a lungul Rinului în fiecare zi.

Rinul este una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei”.

 

Potrivit unei analize a Agenției Reuters, ”Europa se confruntă cu cea mai rapidă încălzire comparativ cu orice alt continent și cu valuri de căldură record. Seceta a scos la iveală necesitatea reconsiderării practicilor comerciale.

De la portul aglomerat din Rotterdam până la hidrocentralele din Serbia, căile navigabile au devenit o modalitate mai puțin fiabilă de a transporta mărfuri precum cereale și petrol sau de a produce electricitate.

Compania austriacă de utilități Verbund, care a produs anul trecut aproximativ 85% din electricitatea sa din hidroenergie, a declarat că seceta a redus câștigurile cu aproximativ 370 de milioane de euro în prima jumătate a anului, comparativ cu un an cu condiții hidrologice normale.

Compania franceză de utilități de stat EDF se așteaptă ca profiturile să scadă cu 10%.

În Italia, bazinul râului Po a intrat într-o stare de deficit ridicat de apă, amenințând culturile de orez și aprovizionarea cu apă potabilă din nordul peninsulei”.

Iar în Ungaria, publicația Válaszonline, preluată de Eurotopics, critică guvernul pentru ignorarea avertismentelor comunității științifice:

„Existau de mult timp avertismente prealabile cu privire la nivelurile scăzute ale apei Dunării. Cu toate acestea, nu s-a făcut nimic. Dar, în ciuda acestui fapt, statul a permis ca proiectul Paks 2 să se bazeze pe un sistem de răcire cu flux continuu care utilizează apa fluviului, așa cum a făcut-o și înainte cu Paks 1.”

Criza migranților din enclava spaniolă Ceuta, situată pe coasta nord-africană, a generat comentarii ample în presa internațională. Mai ales după ce 22 de lideri ai UE - inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul italian Giorgia Meloni - au criticat politicile de migrație ale prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez. Este aceasta o fisură în solidaritatea europeană? – se întreabă comentatorii.

Politico observă că deși aproape toți acești migranți s-au întors acum în Maroc - și niciunul nu a trecut pe continentul european - cei 22 de lideri și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la amenințarea la adresa frontierelor ei și-au concentrat atenția asupra deciziei lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți neautorizați considerând aceasta un „factor de atracție” care a alimentat criza.

Sánchez, din ce în ce mai izolat, a replicat că partenerii săi din UE reacționează într-un mod „egoist”.

După cum explică revista Time, criza din Ceuta a atras atenția la nivel mondial, președintele american Donald Trump afirmând că incidentul seamănă cu o „invazie”.

O hotărâre din 29 iunie a Curții Supreme spaniole a împiedicat autoritățile să returneze sumar migranții care sosesc în Ceuta și Melilla pe mare, cel puțin nu fără un proces echitabil.

Deși curtea nu a legalizat intrarea ilegală și nici nu a garantat că acești migranți pot rămâne în Spania, postul de televiziune spaniol RTVE a relatat că hotărârea s-a răspândit imediat pe rețelele de socializare marocane, determinând oamenii să încerce să ajungă înot până la Ceuta.

După cum relatează The New York Times, ”liderii anti-imigrație — inclusiv Jordan Bardella în Franța, Giorgia Meloni în Italia și Nigel Farage în Marea Britanie — au declarat că asaltul a fost determinat de decizia prim-ministrului spaniol, Pedro Sánchez, de a oficializa intrarea unui număr de peste un milion de imigranți ilegali.

Intervențiile lor au reflectat puterea sentimentului anti-imigrație în politica europeană”.

Le Monde vorbește despre ”exploatarea nerușinată a crizei de la Ceuta.

Politicieni de dreapta și extremă dreapta au profitat pentru a denunța valul iminent de migrație. Au făcut acest lucru fără să analizeze faptele.

La mai puțin de 24 de ore după acest aflux, marea majoritate a migranților fără acte se întorseseră în Maroc, potrivit Madridului, și niciunul nu reușise să ajungă pe continentul european. Prea târziu, însă. O isterie populistă care nu duce nicăieri”.

The Conversation analizează la rândul său mesajul critic al liderilor mainstream, constatând o normalizare a limbajului extremei drepte.

”În momentul în care vocabularul lor nu mai sună extremist, dreapta dominantă trebuie să răspundă în aceiași termeni sau riscă să pară slabă. Odată ce conversația se schimbă, oricine apără imaginea Spaniei ca țară deschisă și primitoare este deja în defensivă, cerându-și scuze înainte de a fi spus un cuvânt”.

Critici ample în presa europeană după ce FIFA și-a anunțat intenția de a vinde până la 20% din participația sa la Cupa Mondială către investitori privați. Gianni Infantino ar dori să înființeze o nouă entitate pentru a strânge profituri de miliarde prin vânzarea drepturilor comerciale ale turneului. UEFA a criticat planul.

Este cea mai gravă amenințare la adresa fotbalului de până acum, titrează The Independent.

Cotidianul vorbește despre ”acea valoare socială a fotbalului, pe care nu o poți cumpăra, în timp ce atât de mulți dintre cei implicați încearcă să o exploateze financiar”.

”Europa amenință cu boicotarea viitoarelor Cupe Mondiale din cauza controversatului plan al lui Gianni Infantino”,

citim în cotidianul sportiv spaniol Marca.

UEFA consideră că propunerea depășește o linie pe care fotbalul nu ar trebui să o treacă niciodată.

Deocamdată, însă, nicio națiune europeană nu a anunțat că va boicota o viitoare Cupă Mondială. Membrii UEFA sunt așteptați să discute fiecare răspuns posibil, inclusiv posibilitatea unui boicot, dacă planul continuă”.

The Conversation observă că ”deși Infantino a fost cândva secretar general al UEFA, el și-a văzut din ce în ce mai mult propriul viitor dincolo de Europa.

A cultivat relații politice și comerciale în Statele Unite, cea mai mare piață sportivă din lume, și în Orientul Mijlociu, cel mai înfocat și mai bogat investitor din sportul global.

 

Infantino a colaborat îndeaproape cu Trump pentru a marginaliza UEFA. El a colaborat și cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman.

Relația a inclus o încercare eșuată din 2018 de a introduce o nouă Ligă a Națiunilor la nivel mondial, care amenința să submineze cele mai valoroase active ale UEFA: Liga Campionilor și Campionatul European.

 

Cu siguranță, nu a fost deloc multă dragoste, toleranță și sărbătoare în cadrul UEFA atunci când Trump a făcut lobby pe lângă Infantino pentru a reduce suspendarea jucătorului american Folarin Balogun la Cupa Mondială, astfel încât acesta să poată juca împotriva Belgiei”.

Le Temps crede că, probabil, ”fotbalul va «câștiga» mai multe pauze de hidratare și meciuri pay-per-view în acest proces, pentru că, la urma urmei, trebuie să merite pentru investitorii privați.

Dar ce se întâmplă dacă decid că meciurile care se termină la egalitate sunt dăunătoare pentru afaceri sau că o serie de victorii pentru China ar deschide noi piețe?

FIFA se aruncă cu capul înainte. Într-un sport în care banii joacă deja un rol prea important, cutia Pandorei nu ar trebui deschisă.”

(Sursa: Eurotopics).

Daily Express crede că lucrurile au mers prea departe:

”De la oferirea lui Donald Trump a ridicolului Premiu FIFA pentru Pace până la anularea cartonașului roșu al lui Folarin Balogun în timpul recentei Cupe Mondiale, poate ați crezut că mandatul lui Gianni Infantino nu putea ajunge mai prejos.

V-ați înșelat. Deși consideră această mișcare drept democratizarea fotbalului, nu este nevoie de prea multă gândire pentru a înțelege ce pune la cale Infantino.

Se consideră un lider mondial la egalitate cu președinții și prim-miniștrii și speră să-și consolideze puterea pe termen lung, îmbogățindu-i incredibil pe investitori”.

Ce are de învățat Europa în urma incendiilor devastatoare? Jurnaliștii caută răspunsuri după ce aproximativ 300.000 de hectare de pădure au fost mistuite de flăcări în Franța și Spania.

Măsurile climatice sunt obligatorii, susține The Guardian:

„Apelurile pentru diluarea măsurilor ecologice sunt în general însoțite de afirmația că Europa trebuie să adopte o abordare mai pragmatică, într-o perioadă de incertitudine geopolitică și concurență economică agresivă.

Argumentul este de două ori greșit: cu cât UE se îndreaptă mai repede către zero emisii nete, cu atât mai bine va consolida poziția Europei pe piețele globale ale viitorului.

Mai mult, așa cum ilustrează în mod viu impactul îngrozitor al incendiilor de vegetație din această vară, ideea că măsurile climatice sunt un fel de supliment opțional, potrivit doar atunci când vremurile sunt bune, este în totală contradicție cu realitatea.”

Citeste si“Un moment din apocalipsă”: O fotografie surprinde dezastrul de mediu şi indiferenţa generală

Ziarul francez Libération este de părere că „Trebuie urgent să regândim protejarea pădurilor franceze, deoarece acestea reprezintă mai mult de o treime din teritoriul național.

Spațiile anti-foc trebuie văzute ca un mijloc de prevenire, mai degrabă decât doar ca un răspuns la pericol. Pășunile și cultivarea legumelor trebuie, de asemenea, revizuite, la fel ca și crearea de centuri verzi de protecție în jurul zonelor rezidențiale.

Trebuie să-i ascultăm pe cei cu expertiză în domeniu, precum și pe cei care locuiesc în aceste zone și să ne angajăm într-o reevaluare profundă a peisajelor. Numai atunci putem preveni următorul dezastru peste un an sau doi, asigurându-ne în același timp că disperarea nu se transformă într-o furie incontrolabilă.”

Citeste si”Omenirea se îndreaptă spre o nouă ordine climatică” (Roxana Bojariu, climatolog)

Și tot în Franța, L'Opinion consideră că „Este timpul pentru o schimbare de paradigmă. Era măsurilor de precauție s-a încheiat.

Desigur, acest lucru nu înseamnă că guvernul ar trebui să-i abandoneze pe cei care fug de flăcări. În loc să alimenteze controverse și să facă constant noi anunțuri, candidații la președinție ar trebui să se concentreze pe restabilirea unei culturi a conștientizării riscurilor și pe consolidarea autonomiei poporului francez.”

În Spania, editorialistul ziarul electronic eldiario.es, vede un viitor sumbru:

„Fiica mea s-a născut în 2011, în mijlocul unei crize economice și sociale pe care am uitat-o ​​deja. ... În 2036, va împlini 25 de ani – un an care ne este prezentat în termeni distopici: poate că 50 de grade Celsius vor fi norma până atunci, iar incendiile pe care le vedem astăzi vor fi «incendiile care ne așteaptă» – «în epoca mega-incendiilor». (...)

Așa își văd părinții copiii crescând: într-o criză climatică în care nu există planuri de abordare. (...) În timp ce guvernul solicită un pact național care ar veni deja prea târziu,  negaționiștii schimbărilor climatice câștigă din ce în ce mai mult teren.”

 

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosit drept sursă portalul Eurotopics.

Mesaj surprinzător al președintelui Kazahstanului, Kassim Tokayev, adresat omologului său Vladimir Putin: este timpul ca războiul din Ucraina să fie înghețat, întrucât a dus la pierderi mari pentru ambele părți. Kazahstanul este considerat drept aliatul tăcut al Rusiei, iar presa internațională caută explicații pentru mesajul de la Astana.

Potrivit The Moscow Times, publicație interzisă în Rusia de la declanșarea invaziei, șeful statului kazah a declarat că a primit „numeroase semnale din Europa și Statele Unite cu privire la conflictul dintre cele două țări”.

El a decis să adopte această poziție deoarece interlocutorii săi „știau” că se întâlnește cu Putin și „i-au cerut să transmită” aceste propuneri. (Sursa: Eurotopics)

Ukrainska Pravda observă că în filmarea difuzată de mai multe instituții media, Vladimir Putin apare cu ochii ațintiți în pământ aproape pe toată durata discursului omologului său kazah.

Câteva ore mai târziu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că o înghețare a conflictului e „imposibilă” până când Moscova nu își va „atinge obiectivele”.

Citeste siKazahstanul a reluat exporturile de țiței. România răsuflă ușurată

Comentariile lui Tokayev – scrie Kyiv Post - au marcat un apel public rar din partea liderului unuia dintre cei mai apropiați parteneri regionali ai Rusiei de a se căuta o soluție negociată pentru încheierea războiului.

„Natura acestui conflict nu este complet clară pentru mulți, inclusiv pentru noi”, a spus Tokayev citat de ziarul ucrainean.

Publicația rusă în exil Echo este de părere că declarația constituie „o palmă pentru Putin, care și-a promovat de ani de zile ceea ce el a numit „cauzele profunde ale conflictului”. Și acum, această mustrare publică, îi este adresată direct în față:

Nu există cauze profunde; Putin pur și simplu le-a inventat.”

Contextul energetic explică parțial afirmațiile liderului kazah, notează Al Jazeera:

”Atacurile ucrainene asupra Novorossiiskului, portul rusesc prin care trec cca 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, au înfuriat deja Astana, care le consideră o amenințare directă la adresa intereselor sale economice”.

A fost ”o declarație formulată cu grijă, care, potrivit unor analiști, a primit undă verde de la Beijing. Aceasta este folosită în principal de Putin pentru a-și pune în scenă propria deschidere către negocieri”, citim în Courrier International.

Expertul consultat de ediția în limba rusă a Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, consideră că este vorba pur și simplu de o acțiune politică a lui Putin.

Astfel, președintele rus încearcă să „pornească pe calea păcii”, fără a da impresia că este forțat de ordine de la Washington sau de atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești. „Este modul său de a spune că prietenii apropiați și partenerii săi i-au cerut ajutorul și că a fost de acord cu generozitate să facă un gest în favoarea lor”, consideră expertul. (Sursa. Courrier International)

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va afla marți la Washington pentru funeraliile senatorului republican Lindsey Graham. Cu acest prilej, liderul ucrainean se va întâlni cu președintele american Donald Trump. În acest timp, presa internațională observă o schimbare majoră a abordării președintelui Trump și a unor voci importante din MAGA în privința Ucrainei.

După cum notează Washington Examiner, ”vizita are loc pe fondul unei schimbări de poziție a SUA față de Ucraina. Trump s-a opus inițial sprijinului aproape nelimitat acordat Ucrainei de administrația Biden. Dar această poziție pare să se înmoaie.

Trump a anunțat în timpul summitului NATO de la începutul acestei luni că Statele Unite vor acorda licențe Ucrainei pentru a produce propriile rachete Patriot, o tehnologie de apărare sol-aer esențială pentru efortul de război al Ucrainei.

Trump pare să fi fost deosebit de impresionat anul acesta de dezvoltarea rapidă de către Ucraina a propriului complex industrial militar și de campania ofensivă împotriva Moscovei”.

”Trump se va întâlni cu Zelenski la Casa Albă, în timp ce vocile MAGA se schimbă în privința Ucrainei”, observă Axios.

”Vizita are loc în contextul în care Rusia își intensifică atacurile cu rachete.

Trump și Zelenski s-au întâlnit ultima dată la începutul acestei luni la summitul NATO din Turcia, unde au discutat despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului”.

Răzgândiri spectaculoase...

În acest context, Le Monde vorbește despre ”convertirea dramatică a Laurei Loomer, influencer MAGA: de la propagandistă a Kremlinului, la avocată a cauzei ucrainene.

Influencera de extremă dreapta, susținătoare a teoriilor conspirației, s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski la Kiev.

Amintindu-și că odinioară a spus că „armata ucraineană nu e altceva decât o adunătură de naziști”, ea a recunoscut că a căzut pradă propagandei rusești.

Icoana MAGA, care până acum îmbrățișase poziția Kremlinului față de războiul din Ucraina, a împărtășit cu cei aproape 2 milioane de abonați ai săi de pe X ceea ce pare a fi propriul drum al Damascului: o călătorie la Kiev și o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski, care i-a schimbat complet părerea”.

După cum comentează CNN,  ”mărturisirea a marcat o schimbare uimitoare de opinie din partea unuia dintre cei mai loiali aliați ai lui Trump – și pe care președintele a părut să o îmbrățișeze imediat.

Doi înalți oficiali ai Casei Albe au declarat pentru CNN că administrația nu știa că Loomer a mers în Ucraina sfâșiată de război. Nici Casa Albă, nici Departamentul de Stat nu au răspuns la întrebările CNN despre apariția ei acolo”.

Iar Daily Beast constată o altă schimbare de opinie surprinzătoare, din partea influencerului conservator Tim Pool.

El a postat că „Ucraina a luptat pentru însăși existența sa împotriva unui dictator malefic”.

Și a mai spus că acum înțelege ”importanța victoriei Ucrainei împotriva Rusiei.”

Acest lucru este cu atât mai uimitor cu cât influencerul de dreapta ”a fost plătit cu sute de mii de dolari pentru a răspândi propaganda rusească în timpul alegerilor prezidențiale din 2024”, mai notează Daily Beast.

Presa internațională privește cu atenție către România, țară care se confruntă cu incursiuni repetate ale dronelor în spațiul său aerian. Bucureștiul face răspunzătoare Moscova pentru această escaladare. Iar  comentatorii remarcă schimbarea de atitudine a autorităților române.

”România dă vina pe Rusia după ce armata a doborât a treia dronă”, titrează Politico.

”Incidentul de duminică a marcat cea mai recentă escaladare pentru statul membru NATO. Seria de incursiuni are loc în contextul în care atacurile rusești asupra regiunii Dunării din Ucraina s-au extins din ce în ce mai mult peste graniță”.

The Moscow Times, publicație blocată în Rusia după februarie 2022, amintește că ”România are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar dronele au încălcat în mod repetat spațiul său aerian în timpul războiului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Moscova își intensifică acum atacurile asupra porturilor ucrainene de peste Dunăre”.

RFBF, televiziunea publică belgiană francofonă, observă că incidentul cu cea de-a treia dronă în trei zile ”l-a determinat pe președintele român să critice vehement Rusia duminică”: 

”România a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul rus în urma „încălcărilor repetate” ale spațiului său aerian.

Țara  s-a confruntat cu  incursiuni frecvente ale dronelor din 2022, unele dintre ele prăbușindu-se pe teritoriul său.

Însă de-abia vineri forțele sale au doborât o dronă pentru prima dată, la aproximativ 114 kilometri de București”.

Citeste siZiua și drona | "Există argumente ca NATO să spună că Rusia a încălcat suveranitatea României" (Sandu Valentin Mateiu, analist militar)

Colegii NOȘTRI de la France24 notează și ei că incursiunile dronelor în România au fost detectate de zeci de ori de la începutul războiului din Ucraina:

”În luna mai, o dronă s-a prăbușit într-un bloc de apartamente, rănind două persoane. NATO și Uniunea Europeană au acuzat Rusia de atac și au avertizat-o împotriva unor noi incursiuni.

În 2025, Parlamentul României a adoptat o lege care autorizează țara să doboare drone care încalcă spațiul său aerian”.

Și, după cum transmite Euronews, ”România se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea dronelor:

 

”Situată pe flancul estic al NATO și mărginită de Marea Neagră, România este deosebit de expusă provocărilor de securitate legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Bucureștiul a înregistrat o recrudescență a incidentelor cu drone și a incursiunilor în spațiul aerian românesc în ultimele luni, determinând autoritățile să anunțe o consolidare a măsurilor de securitate în întreaga țară.

În luna mai, o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, provocând un incendiu la acoperiș și rănind două persoane.

Luna următoare, o dronă navală ucraineană a explodat și ea în portul românesc Constanța. Armata ucraineană a explicat că aeronava a deviat de la traiectorie din cauza interferențelor Rusiei legate de războiul electronic”

 

.

Care sunt limitele Inteligenței Artificiale? Presa internațională își manifestă îngrijorarea după ce acum câteva zile, în timpul unui test intern, un agent IA a pătruns independent în sistemele unei alte firme. OpenAI a descris acest lucru ca fiind un „incident cibernetic fără precedent”.

Hufington Post amintește că un agent IA este un instrument care îndeplinește sarcini fără a fi supravegheat de o ființă umană.

Firma atacată, Hugging Face a declarat că a fost „un atac diferit de orice am mai văzut până acum”.

Atacul cibernetic va ridica întrebări cu privire la existența unor măsuri suficiente de protecție împotriva creșterii rampante a inteligenței artificiale, în contextul în care chiar și cei mai importanți dezvoltatori din lume se luptă să țină tehnologia sub control”.

The Economist avertizează asupra riscurilor:

„În aprilie, un cercetător al companiei Antropic a postat online că, în timp ce el stătea într-un parc mâncând un sandviș, a fost surprins după ce Mythos, pe atunci un model de IA încă nelansat, i-a trimis un e-mail pentru a-l anunța că a reușit să scape dintr-un mediu de testare (sandbox), ca parte a propriei evaluări a capacității cibernetice. La fel, modelul OpenAI nelansat implicat în incidentul Hugging Face, nu trebuia să aibă acces nerestricționat la internet.” (Sursa: Eurotopics)

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, este momentul să ne asigurăm că IA este reglementată corespunzător:

„Administrația americană sub Donald Trump a ignorat importanța acestui lucru prea mult timp; de fapt, a considerat reglementarea ca fiind dăunătoare. ... Dar modelul Mythos al Anthropic pare să fi declanșat semnale de alarmă, iar Trump a emis recent un ordin executiv care ar putea duce la o supraveghere statală oarecum mai strictă a sectorului IA. Pierderea controlului OpenAI asupra modelelor sale de IA este încă un semnal de alarmă - unul deosebit de sonor.”

Citeste siDonald Trump și schimbarea de abordare față de IA

Este „un apel de trezire”, consideră BBC:

”Incidentul constituie un avertisment pentru alte companii că trebuie să își consolideze apărarea cibernetică pentru a contracara astfel de atacuri.

Incidentul a avut loc într-un moment crucial pentru industrie, după ce guvernul SUA a ordonat luna trecută firmei americane de tehnologie Anthropic să restricționeze accesul la modelele sale de AI din motive de securitate națională.

Departamentul Comerțului a ridicat restricțiile câteva săptămâni mai târziu.

Reprezentanți ai industriei și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la utilizarea pe scară largă a modelelor open-source în China, permițând oricui să instaleze și să personalizeze instrumentele AI lansate de dezvoltatori majori”.

Și dacă este doar o cascadorie de PR?

Ziarul austriac Kurier ne amintește că

giganți precum OpenAI își câștigă banii făcând ca produsele lor să pară cât mai competente și puternice posibil. Declarația despre incidentul de securitate se citește ca o reclamă pentru noul model. Tocmai de aceea ar trebui să o luăm cu un praf de sare.”

(Sursa. Eurotopics).