Reacții imediate ale presei internaționale după incidentul armat de la Washington de la dineul corespondenților la Casa Albă la care participa și președintele SUA, Donald Trump.

”O cină elegantă, apoi focuri de armă” , titrează USA Today. Haosul a erupt la unul dintre cele mai importante evenimente sociale de la Washington, Cina Corespondenților de la Casa Albă.

”Pentru a treia oară în mai puțin de doi ani, președintele Donald Trump s-a trezit sub amenințarea focurilor de armă. De data aceasta, presa de la Washington era prezentă”, rezumă The Washington Post.

Potrivit Le Monde, ”se pare că atacatorul a acționat singur și a vizat înalți oficiali din administrația Trump. Motivele sale precise sunt necunoscute. În acest moment nu a fost stabilită nicio posibilă legătură cu influența străină”.

The New York Post relatează că ”momentul s-a desfășurat în timp ce magicianul Oz Pearlman executa un truc pentru președinte și secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.

Citeste siReacțiile liderilor mondiali după incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă

În câteva secunde, atmosfera veselă s-a tensionat pe măsură ce s-au auzit împușcături în apropiere, provocând imediat confuzie și frică în rândul participanților.

Imaginea a devenit rapid virală pe rețelele de socializare, utilizatorii indicând expresia feței Melaniei Trump, o imagine crudă a terorii bruște care a cuprins încăperea”.

Presa internațională analizează situația din cadrul Alianței Nord-Atlantice, după ce un e-mail intern al Pentagonului ar fi sugerat diverse modalități prin care Administrația SUA ar putea pedepsi aliații NATO despre care consideră că nu sprijină activ războiul din Iran, potrivit Reuters.

Deutsche Welle citează oficiali NATO, potrivit cărora tratatul Alianței nu conține nicio prevedere pentru suspendarea sau excluderea unuia dintre membrii alianței.

El País amintește că posibilitatea excluderii Turciei, „din cauza intervenției sale militare în Siria”, a fost într-adevăr menționată la un moment dat, dar „nu s-a concretizat niciodată”.

Experți au declarat pentru Time că, deși Trump ar putea explora câteva căi pentru a încerca să părăsească NATO, aspectele legale ar fi, în cel mai bun caz, neclare.

Însă simpla sugestie a ieșirii SUA din NATO a cauzat multe daune, au adăugat experții.

”Aceasta erodează încrederea, coeziunea și credibilitatea apărării colective”.

Potrivit The New York Times, ”punerea la îndoială a suveranității britanice asupra Insulelor Falkland, un arhipelag aflat la câteva sute de mile est de coasta Argentinei, ar fi un afront diplomatic semnificativ care ar putea intensifica tensiunile cu Marea Britanie.

În 1982, prim-ministrul britanic de atunci, Margaret Thatcher, a trimis o forță navală specială în Oceanul Atlantic de Sud pentru a recuceri insulele după ce acestea au fost invadate de Argentina, condusă atunci de dictatorul militar, Leopoldo Galtieri.

Acum, problema vine într-un moment sensibil, cu regele Charles al III-lea pregătindu-se pentru o vizită de stat în Statele Unite care începe luni”.

Presa internațională marchează împlinirea a 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl. De asemenea, deblocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este unul dintre subiectele predilecte ale presei europene.

Vestea deblocării banilor pentru Ucraina ”salvează aparențele în preajma unui summit european din Cipru în care se vor discuta multe, dar se vor decide puține”, consideră La Stampa.

Le Monde amintește cum ”Viktor Orban - care a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegeri luna aceasta - a întârziat sprijinul UE pentru Ucraina, Și aceasta, într-un moment în care Statele Unite au blocat în mare măsură sprijinul Kievului și au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran”.

Pentru Frankturter Allgemeine Zeitung, ”este surprinzător că Viktor Orbán se ține de cuvânt: când petrolul curge [pe conducta Drujba], dă undă verde. Acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că s-a opus Ucrainei din 2014 și s-a comportat ca un trădător în cadrul UE.

Citeste siUcraina va primi de acum în tranșe 90 de miliarde de euro de la UE

Dar este, de asemenea, adevărat că Kievul poate fi categoric necinstit în modul în care își urmărește interesele, uneori chiar și față de țări pe care ar fi mai bine să le câștige ca parteneri. Nu ar trebui să-l lăsăm pe Zelenski să scape nepedepsit”, notează ziarul german.

Presa internațională amintește, de asemenea, că la 26 aprilie se împlinesc 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, cel mai mare accident nuclear fin istorie.

După cum titrează revista Nature, ”La patruzeci de ani după Cernobîl, știm că dezastrele nucleare sunt inevitabile — și trebuie să ne pregătim pentru ele”.

”Pentru a evita calamități viitoare, publicul trebuie să facă presiuni asupra factorilor de decizie politică pentru a menține standarde riguroase necesare pentru construirea, operarea și întreținerea instalațiilor nucleare la nivel mondial”.

The Conversation amintește că ”centrala a fost închisă și demontată de mult timp, dar importanța sa rămâne. Ucraina se bazează încă pe energia nucleară pentru aproximativ jumătate din necesarul său energetic. Invazia rusă din 2022 a dus la o scurtă ocupare a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl și la preluarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina, din Zaporijia”.

În acest context, US News & World Report notează că ”Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” a Europei și a prezentat noi inițiative pentru a încuraja construirea de centrale electrice.

Între timp, Rusia a preluat un rol important în exportul know-how-ului său nuclear, construind 20 de reactoare în întreaga lume.

Japonia a repornit 15 reactoare după ce a analizat lecțiile cutremurului și tsunami-ului care au avariat centrala de la Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire.

Africa de Sud are singura centrală nucleară de pe continentul african, deși Rusia construiește una în Egipt, iar alte câteva națiuni africane explorează această tehnologie”.

Președintele Donald Trump a prelungit armistițiul și și-a retras amenințările la adresa Iranului, de data aceasta fără a mai stabili un termen limită. Este acesta un pas către pace? – se întreabă comentatorii.

„Astăzi, nimeni nu îndrăznește să facă predicții în lumea haotică a lui Donald Trump”,crede Le Soir, citat de Courrier International.

Potrivit ziarului belgian, armistițiul rămâne în vigoare „până când Iranul va prezenta o propunere și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”. Acest timp este necesar deoarece, potrivit lui Donald Trump, „guvernul iranian este serios fracturat”.

The New York Post evidențiază la rândul său diviziunile dintre Gărzile Revoluționare de linie dură și „liderii mai moderați, cum ar fi președintele Masoud Pezeshkian”. Președintele Trump, însă, menține blocada impusă porturilor iraniene.

Citeste siIranul vizează navele din strâmtoarea Ormuz după ce Donald Trump a anunţat prelungirea armistiţiului

El Mundo constată, nu fără o urmă de ironie, că ”de când Donald Trump are o problemă cu restul lumii, fie economică, diplomatică sau militară, răspunsul său imediat este aproape întotdeauna același: tarifele. Când tarifele sau amenințarea cu impunerea lor sunt insuficiente sau ineficiente, recurge la al doilea mecanism preferat: termenul de două săptămâni până când va lua o decizie”.

„N-am mai văzut niciodată o negociere ca aceasta”, se miră și editorialistul ziarului The Washington Post:

„Ambele țări vor un acord. Ambele guverne continuă să se comporte ca și cum nu ar vrea unul. Ambele părți se află pe o pantă alunecoasă deasupra prăpastiei și par ciudat de convinse că aceasta este calea spre succes, nu spre dezastru”.

Potrivit Axios ”această decizie indică faptul că Trump nu este pregătit să reia războiul, ceea ce riscă să-i slăbească mijloacele de presiune și credibilitatea amenințărilor sale militare”.

The Daily Telegraph consideră că „președintele SUA se bazează din ce în ce mai mult pe loialiști care prezintă o imagine idilică a conflictului”. O sursă citată de ziar rezumă situația astfel:

„Nimeni din administrație nu pare să știe ce se întâmplă. Care sunt planurile. Care sunt obiectivele noastre. Este pur și simplu o mare harababură.” (Sursa. Courrier International).

Le Figaro amintește că ”încă de la început, războiul împotriva Iranului a fost punctat, cum nu s-a mai întâmplat în niciun conflict anterior, de declarațiile și mesajele publice ale președintelui american.

Citeste siÎntrebările ”arzătoare” despre Iran ale lui Donald Trump pentru Papa Leon

Atacurile au fost însoțite aproape zi și noapte de proclamații și invective victorioase, de cifre triumfătoare ale victimelor și de amenințări cu distrugeri și mai mari.

Bombardamentele au fost suspendate, dar Trump nu și-a încetat avalanșa de declarații. Alternând între afirmații și anunțuri, amenințări cu reluarea luptelor și semnale liniștitoare, el adaugă un nivel suplimentar de confuzie situației diplomatice și militare”.

Presa internațională observă continuarea criticilor pe care și le adresează reciproc Papa Leon al XIV-lea și președintele american Donald Trump. În același timp, comportamentul liderului de la Casa Albă ridică întrebări în rândul comentatorilor.

Pentru editorialistul ziarului Le Monde, vocea pe care Papa Leon al XIV-lea o ridică împotriva președintelui Donald trump este binevenită:

 

”Când, în 1978, îndepărtatul său predecesor, Ioan Paul al II-lea, a rostit celebra sa propoziție „Nu vă temeți” în timpul Liturghiei inaugurale a pontificatului său, interpretarea predominantă a fost cea a unui mesaj de speranță din partea fostului episcop provenit din Polonia, locul tulburărilor care au inițiat dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Patruzeci și opt de ani mai târziu, primul papă american a reiterat acest sentiment, declarând că nu se „teme” nici de președintele Statelor Unite, nici de acoliții săi, inclusiv vicepreședintele J. D. Vance, un convertit recent, care a considerat de cuviință să-l mustre pe Leon al XIV-lea pe probleme de teologie”

 

 

The New York Post dezvăluie întrebările arzătoare despre Iran ale lui Donald Trump pentru Papa Leon, după opoziția continuă a pontifului față de război:

„De ce crede Papa că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară și să ucidă 42.000 de protestatari neînarmați?”, a spus Trump într-un interviu acordat ziarului.

”I-am spus Papei că nu le poți permite să aibă o armă nucleară, pentru că o vor folosi și milioane de oameni vor muri, inclusiv italieni și catolici din întreaga lume”, a mai spus Trump.

NBC News relatează că alegătorii lui Trump spun că Papa ar trebui „să rămână în banca lui” și să se abțină de la a critica războiul din Iran.

Citeste siLeon al XIV-lea se impune treptat ca un adevărat model anti-Trump

Reporterii NBC News au vorbit cu peste 20 de susținători ai lui Trump care au participat la evenimentul său din Las Vegas și la mitingul său de campanie de vineri, la o mega-biserică din Phoenix.

Departe de a fi divizați, ei spun că Papa Leon încalcă prerogativele președintelui când vine vorba de război și pace și că Trump are dreptate să folosească forța militară pentru a dezactiva Iranul.

Citeste si”Este Trump nebun sau doar se preface?” (The New York Times)

The Irish Times notează însă că războiul din Iran și disputa cu Papa seamănă îndoiala printre americani.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos, realizat în timpul armistițiului fragil care urma să expire marți, arată că aproximativ 51% dintre americani - 14% dintre republicani, 54% dintre independenți și 85% dintre democrați – cred că agerimea minții lui Trump s-a „înrăutățit” în ultimul an.

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Le Figaro reia o investigație a ziarului american The Wall Street Journal potrivit căreia Trump, considerat prea impulsiv, este ținut departe de anumite întâlniri.  

Investigația vorbește despre echipa sa, îngrijorată de „impulsurile sale contradictorii” și de războiul care ar putea deveni o „povară politică”.

Dezvăluirile alimentează speculațiile despre un președinte care conduce țara fără busolă sau oglindă retrovizoare, notează ziarul francez.

Iată întrebarea care-i preocupă pe mulți comentatori din presa europeană. În același timp, ochii se îndreaptă către războiul din Ucraina. Forțele Kievului lovesc tot mai mult infrastructura energetică a Rusiei.

”Este Radev un Orbán bulgar?” – se întreabă La Croix. Experta din Bulgaria contactată de ziarul francez îl descrie pe Radev drept ”o figură ambiguă pentru tineri, care sunt în mare parte pro-europeni. Însă mulți sunt gata să aibă încredere în el atunci când promite să pună capăt corupției. În timp ce bulgarii din provincie se așteaptă în primul rând ca el să îmbunătățească situația economică”.

„Bulgaria ar putea deveni noua Ungarie, o nouă «coloană a cincea» a lui Putin”, se teme ziarul italian La Repubblica.

”Cel mai mare pericol – unul care ține UE în alertă maximă – este ca el să devină un «om cu drept de veto», la fel ca Orbán.”

Citeste siCum a câștigat Rumen Radev majoritatea în noul Parlament bulgar?

În timp ce ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, observă că ”Radev se descrie drept un Péter Magyar bulgar, deși nu este clar dacă este vorba doar de un truc de PR menit să-l distanțeze de un lider acum asociat cu înfrângerea politică. (...) În calitate de prim-ministru, Radev poate fi un eurosceptic soft, dar cu greu va zdruncina barca UE. Este un Orbán fără dinți”, crede ziarul polonez.

”Rămâne de văzut ce capitol intenționează să scrie Rumen Radev și anturajul său”, conchide Deutsche Welle.  Publicația germană amintește că ”acum câteva zile, Radev și-a încheiat ultimul miting de campanie cu un ecran gigantic care îl arăta alături de Vladimir Putin”. (Sursa: Courrier international)

Comentatorii privesc și către teatrul de război din Ucraina, unde forțele Kievului lovesc tot mai multe obiective energetice rusești

Kyiv Post vorbește despre lovirea, în noaptea de duminică spre luni, a rafinăriei Tuapse, de la Marea Neagră, care procesează până la 12 milioane de tone de țiței pe an și se numără printre primele zece capacități din Rusia.

”În ultimele luni, dronele ucrainene au atacat în mod repetat centre majore de export, inclusiv porturile de la Marea Baltică precum și terminalul petrolier Novorossiisk”.

The Moscow Times notează că  ”Ucraina își intensifică  loviturile împotriva infrastructurii energetice rusești, în încercarea de a priva Kremlinul de câștigurile neașteptate generate de creșterea prețurilor petrolului”.

În timp ce ziarul austriac Der Standard îi vede pe liderii Rusiei căutând o strategie de ieșire.

”La patru ani după invazia la scară largă, Rusia, presupusa a doua putere militară a lumii, este pe punctul de a pierde războiul.

(...) Relaxarea sancțiunilor americane i-a adus lui Putin puțin timp și mai mulți bani care curg în vistieria sa de război. Ar trebui să-i folosească pentru a găsi o cale de ieșire. Pentru că, chiar și cu ceva mai mult spațiu de respirație, nu își mai poate permite acest război. Și nici nu-l poate câștiga.” (Sursa: Eurotopics)

Noi negocieri între Statele Unite și Iran urmează să înceapă astăzi în Pakistan. Între timp, Donald Trump își continuă amenințările la adresa Iranului. Care sunt șansele unui acord? – se întreabă comentatorii.  

 

”Trump amenință din nou că va distruge infrastructura iraniană”, constată Le Figaro.

Pe rețeaua sa de socializare, președintele american a declarat că speră ca Teheranul să accepte un acord, deoarece în caz de refuz, „Statele Unite vor distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran”.

Vicepreședintele american JD Vance nu va conduce delegația americană care va negocia cu Iranul la Islamabad luni, a confirmat Donald Trump duminică într-un interviu acordat ABC News.

Vance a condus delegația americană weekendul trecut în timpul discuțiilor inițiale cu oficialii iranieni, care s-au încheiat cu un eșec.

După cum transmite CNN, ”comentariile lui Trump au alimentat confuzia cu privire la oficialii care vor fi prezenți la discuțiile de la Islamabad, președintele declarând doar că „reprezentanții” săi vor fi prezenți la discuții.

Citeste siIranul nu intenţionează să participe la noi negocieri de pace cu SUA

Dacă Trump ar decide în cele din urmă să călătorească în Pakistan în cazul în care se va materializa un acord final, este probabil ca Vance să fie nevoit să se întoarcă mai întâi în SUA.

Serviciul Secret nu își dorește ca Vance și președintele să fie în același loc și în același timp, nu doar în ceea ce privește călătoriile în regiune în contextul războiului în desfășurare și al riscurilor de securitate, ci și pentru călătoriile interne, potrivit unor surse familiarizate cu politica Serviciului Secret.

Noile negocieri vor avea loc la peste o săptămână după ce Vance a fost prezent în Pakistan împreună cu Witkoff și Kushner pentru o primă rundă de discuții. Aceste negocieri s-au încheiat fără un acord”.

Potrivit Politico, ”experții în drept internațional au avertizat că atacurile asupra infrastructurii civile ar putea constitui o crimă de război.

Însă negocierile dintre SUA și Iran au devenit din ce în ce mai tensionate pe măsură ce blocada americană asupra Strâmtorii Hormuz continuă.

Citeste siNavele încep să se întoarcă din Strâmtoarea Ormuz după ce Iranul a reimpus restricţii

Iranul a promis recent că va restricționa numărul de nave care pot trece prin strâmtoare și a batjocorit apelurile Uniunii Europene de a o redeschide”.

BBC amintește că ”nu va fi prima dată când negociatorii din SUA și Iran se vor întâlni în Pakistan pentru discuții de pace.

Acum doar o săptămână, vicepreședintele american JD Vance s-a întors acasă de la Islamabad fără un acord.

În timp ce ambele părți au plecat cu mâinile goale și  s-au învinovățit reciproc pentru eșec.

Între timp, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a condus delegația Teheranului în negocieri, a sugerat că SUA nu au reușit să câștige încrederea delegației iraniene”.

Presa europeană continuă să analizeze consecințele îndepărtării de la putere a lui Viktor Orban, în urma alegerilor de duminică. Este un nou semn al rupturii transatlantice, consideră comentatorii. Ceea ce nu înseamnă că MAGA nu va continua să se amestece în afacerile europene.

Le Monde titrează: „După Groenlanda și Iran, alegerile din Ungaria reprezintă un nou pas în ruptura transatlantică.”

Înfrângerea electorală zdrobitoare a premierului ungar Viktor Orban, în ciuda sprijinului masiv din partea Washingtonului, ilustrează eșecul strategiei de cucerire ideologică a lui Donald Trump în Europa.

Televiziunea belgiană francofonă RTBF transmite că ”au existat numeroase puncte de tensiune între Ungaria și Uniunea Europeană, de la nerespectarea statului de drept până la vetourile lui Viktor Orbán privind sprijinul acordat Ucrainei. Astăzi, Péter Magyar se pregătește să stabilească un nou curs pentru țara sa. La prima vedere, acestea sunt vești pozitive pentru Europa. Cu toate acestea, observatorii rămân prudenți: Ungaria nu va fi de acord cu totul și rămâne dependentă de legăturile pragmatice cu Rusia.

Ziarul italian Il Foglio atenționează că terenul european în care amestecul trumpian se poate maniofesta nu se limitează doar la Ungaria.

”Pentru a-l salva pe Orban, administrația Trump a făcut tot posibilul.

Această intervenție majoră nu a fost o surpriză. Fusese chiar anunțată public în strategia de securitate națională publicată în decembrie de guvernul SUA.

Trump l-a primit cu fast pe președintele naționalist polonez, Karol Nawrocki. Cele trei partide care l-au ales - Lege și Justiție (PiS), Confederația Libertății și Independenței și Coroana - ar putea fi presate să formeze o coaliție după alegerile parlamentare din 2027.

Citeste siMagyar luptă, Orban nu pleacă

Mai departe spre extrema dreaptă, J. D. Vance a militat deja deschis pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și lidera acesteia, Alice Weidel. A făcut același lucru în România pentru Alianța pentru Unitatea Română, condusă de George Simion”.

Think-Thank-ul preferat al lui Orbán de la Bruxelles pare că a dispărut, dar de fapt, continuă, citim în Politico. Péter Magyar vrea să închidă grupul conservator MCC Bruxelles. E mai ușor de spus decât de făcut.

Organizația este pregătită să facă față presiunii politice, au declarat susținători și detractori ai săi, urmând căile alternative de finanțare, potențialele căi de atac legale și bazându-se pe cererea continuă pentru agenda sa eurosceptică conservatoare.

MCC Bruxelles — văzut de mulți ca un purtător de cuvânt al guvernului lui Orbán, deși susține că este independent politic — este unul dintre cei mai zgomotoși și controversați detractori ai UE. Supraviețuirea sa ar reprezenta rezistența valorilor lui Orbán în inima UE.

Presa internațională atrage atenția asupra riscurilor care decurg din blocada americană a Strâmtorii Ormuz. Comentatorii observă, de asemenea, ruptura dintre președintele american Donald Trump și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni.

The Times avertizează că blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz ar putea duce la o confruntare directă cu China: 

„Dacă forțele Americii încep să abordeze petrolierele cu echipaje chineze, deținute de chinezi, care se îndreaptă spre China, dar care au pavilion fals, atunci potențialul unei confruntări armate este real. China își dorește Iranul ca furnizor stabil de petrol.”

Corriere della Sera observă că ”războiul din Golf pare să fie din ce în ce mai puțin despre petrol sau despre viitorul regimului de la Teheran și din ce în ce mai mult despre dolar - în special rolul său necontestat ca monedă dominantă în tranzacțiile internaționale. Regimul de la Teheran a conceput în mod explicit taxa doar în yuani chinezești digitali sau bitcoin.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste siSimulare militară: SUA nu ar fi în măsură să împiedice o invazie chineză în Taiwan

Pentru The New York Times, ”comportamentul haotic al ocupantului Casei Albe, care a amenințat că va șterge Iranul de pe hartă și l-a atacat pe Papa Leon al XIV-lea, a reaprins dezbaterea despre sănătatea sa mintală. Chiar și unii dintre foștii săi aliați și consilieri se întreabă dacă nu cumva devine din ce în ce mai instabil și îl numesc „evident tulburat”.

Apărătorii președintelui au reacționat rapid: ceea ce criticii săi numesc psihoză, ei numesc strategie.

(...) Comportamentul haotic și remarcile scandaloase ale președintelui Donald Trump din ultimele zile au reaprins o dezbatere care l-a urmărit de când a intrat în politică, acum zece ani: este acest om complet nebun sau se preface că este?” (Sursa: Courrier International).

Idila dintre Donald Trump și premierul italian Giorgia Meloni pare să se fi sfârșiut, odată cu criticile liderei de la Roma față de atacurile președintelui american la adresa papei Leon al XIV-lea.

”Bun venit în club”, rezumă ziarul spaniol La Vanguardia.

„Prim-ministrul italian s-a transformat într-un Pedro Sánchez. Și a fost frapant să vedem că toate celelalte partide politice s-au unit în spatele ei. ... Papa a rezumat frumos lucrurile când a lăsat deoparte precauția sa obișnuită pentru a-și exprima opoziția față de război și pentru a reafirma că «nu se teme de administrația Trump». Evident, nici Meloni nu se teme, motiv pentru care și-a schimbat cursul.”

Citeste siGiorgia Meloni se distanţează de SUA şi Israel

La Stampa crede că „Prim-ministrul anticipase probabil acest tip de reacție din partea lui Trump și a considerat că este mai avantajos pentru ea și întreaga sa coaliție să apere autoritatea morală a lui Leon al XIV-lea și să semnaleze o ruptură cu Casa Albă. Ca mulți alții din extrema dreaptă, Meloni a înțeles că îmbrățișarea trumpiană costă voturi. Pur și simplu, „apropierea politică de lumea MAGA nu mai dă roade”.

Blocarea de către forțele americane a Strâmtorii Ormuz. Atacurile verbale ale președintelui american Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. Și poziția tot mai precară a vicepreședintelui JD Vance, un adevărat avocat al cauzelor pierdute. Iată principalele teme de interes ale presei internaționale.

Potrivit Le Monde, ”criza din Strâmtoarea Hormuz ne reamintește că mările nu mai sunt spații de libertate, ci teritorii al căror control este cumpărat și vândut.

Controlul regimului iranian asupra acestei mici porțiuni de mare dovedește, dimpotrivă, utilitatea dreptului internațional atunci când este respectat de toți, contrar a ceea ce crede Donald Trump”.

BBC consideră că ”Trump speră să pună presiune pe Iran vizând doi factori economici - taxele uriașe pe care le cerea navelor pentru a trece prin Strâmtoarea Ormuz și veniturile sale din petrol.

Însă Iranul a continuat să își exporte propriul petrol - și, procedând astfel, a profitat de prețurile ridicate.

Blocada ar putea avea, de asemenea, consecințe majore pentru clienții petrolieri ai Iranului.

Se estimează că numai China cumpără aproximativ 90% din petrolul pe care îl exportă Iranul. Marți, ministerul său de externe a numit blocada americană „periculoasă” și „iresponsabilă”.

Analiștii spun că blocada ar putea fi concepută pentru a forța Beijingul să devină mai activ în negocierile de pace”.

În Italia, ziarul Avvenire se declară indignat de atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea:

„Atacul vulgar al președintelui american nu este doar un act politic nestăvilit: mai presus de toate, dezvăluie un deficit cognitiv. O incapacitate de a înțelege cuvintele Papei atunci când ne amintește că «viitorul aparține bărbaților și femeilor care vor pace» sau repetă că «violența nu va avea niciodată ultimul cuvânt».”

De partea sa, The Times crede că Papa ar trebui să înceteze să mai critice războiul din Iran.

„A prezenta acesta ca pe un război de agresiune nejustificată nu este altceva decât o inversiune morală. Papa a ales să ignore complet vărsarea deliberată și în masă de sânge nevinovat de către regimul iranian. Este unul dintre cele mai malefice regimuri din lume și o amenințare directă și acută la adresa celor nevinovați.”

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Presa internațională observă și poziția ingrată a vicepreședintelui american, JD Vance.

Financial Times îl vede pe  J. D. Vance ca fiind ”demn de milă”.

”După ce l-a sfătuit pe Trump să nu declanșeze un război împotriva Iranului, a fost trimis la Islamabad pentru a încerca să repare pagubele. În drum spre această cauză pierdută, s-a oprit în Ungaria pentru a-și oferi sprijinul unei alte cauze pierdute: campania de realegere a lui Viktor Orban”

Potrivit ziarului britanic, Vance se întoarce acasă cu o popularitate în scădere drastică și o imagine pătată, ceea ce înseamnă că „nu mai este succesorul evident al lui Trump”.

Potrivit Vox, cele două eșecuri pe care Vance tocmai le-a suferit ”reflectă un eșec mai profund al viziunii sale asupra lumii”. O viziune pe care spera „să o promoveze ca vicepreședinte, dar care pare să se destrame exact în momentul în care încearcă să preia conducerea mișcării MAGA”.

Presa internațională comentează victoria netă a lui Péter Magyar în alegerile din Ungaria. Jurnaliștii vorbesc despre consecințe la nivel regional, european și global.

Le Monde notează că „odată cu victoria lui Péter Magyar, Budapesta își va pierde statutul de far al internaționalei reacționare, pe care Viktor Orbán îl construise cu răbdare prin intermediul unor grupuri de experți și al unor personalități din extrema dreaptă globală.”

The Conversation consideră, la rândul său, că ”victoria lui Magyar este o mustrare severă la adresa forțelor întunecate, transnaționale ale nativismului, diviziunii și politicii resentimentelor, care au devenit parte a discursului politic mainstream”.

Pentru ziarul francez Les Echos, „înfrângerea lui Viktor Orbán este o veste proastă pentru Rusia, care conta pe Budapesta pentru a bloca sau încetini sancțiunile împotriva Kremlinului”

Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar

Potrivit ziarului german Die Zeit, aceste alegeri marchează un punct de cotitură. „O nouă eră se deschide pentru maghiari, care oferă Europei un dar neprețuit. Acum este momentul să profităm din plin de ea. Cu toate acestea, o schimbare sistemică autentică va rămâne dificilă în țară”, crede ziarul german.

Politico observă cum Ursula Von der Leyen folosește înfrângerea lui Orbán pentru a impune sfârșitul dreptului de veto în politica externă a UE:

Președinta Comisiei Europene a declarat că guvernele ar trebui să poată impune politicile UE - pe teme care ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și fonduri pentru Ucraina - cu majoritate, mai degrabă decât să permită națiunilor individuale să exercite dreptul de veto.

La Stampa avertizează că acum, ”cel mai mare risc pentru UE ar fi să creadă că pericolul a trecut și că valul reacționar s-a potolit.  Fără calul troian al Moscovei Bruxelles-ul, va putea, fără îndoială, să adopte mai ușor cel de-al douăzecilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și să se deblocheze împrumutul de 90 de miliarde pentru Ucraina.

Dar liderii europeni nu se mai pot ascunde acum în spatele vetoului maghiar pentru a-și scuza lipsa de acțiune.” (Sursa. Eurotopics)

Citeste siPeter Magyar, discurs după victorie: Relația Budapestei cu Moscova se va schimba în viitorul apropiat

Rezultatul alegerilor din Ungaria va fi o lovitură pentru camarazii lui Orbán din țările vecine, notează revista pragheză Respekt:

„Toți cei care se opun tendințelor autoritare din Europa de Vest și Centrală au acum vânt proaspăt în pânze.

Magyar nu este un salvator, iar poziția sa va diferi, fără îndoială, de cea a Europei de Vest în multe privințe. Dar a reușit performanța aparent imposibilă de a-l răsturna pe autoritarul Viktor Orbán.

Există multă îngrijorare și încruntare în guvernul ceh. Iar în Slovacia vecină, panica va fi izbucnit în cercurile guvernamentale.” (Sursa: Eurotopics)