Presa internațională continuă să analizeze rezultatele alegerilor din România. A fost cel mai important scrutin al erei democratice a țării, consideră jurnaliștii.

”Alegându-l pe Nicușor Dan, românii au ales să protejeze Europa. Noul președinte trebuie să demonteze vechiul sistem și să consolideze democrația”, scrie ediția online a publicației germane Die Zeit.

„Uniunea Europeană sărbătorește înfrângerea extremei drepte în alegerile prezidențiale din România după victoria neașteptată a unui candidat centrist”, observă The Times.

Ziarul britanic continuă spunând că ”oficialii UE fuseseră alarmați de atacurile lui Simion asupra Bruxelles-ului, de amenințările sale de a pune capăt sprijinului pentru Ucraina și de a anexa Moldova ca și de sprijinul pe care l-a primit din partea celor apropiați președintelui american Donald Trump”.

Citeste siLa muncă, doamnelor și domnilor!

Pentru El País, aceste alegeri au fost, „cele mai importante ale erei democratice, deoarece au determinat viitorul geopolitic” al României. Rezultatele confirmă „angajamentul țării față de calea pe care a urmat-o în cadrul Uniunii Europene”.

The New York Times consideră că „victoria domnului Dan ar trebui să calmeze temerile din cadrul clasei politice europene”. Dar riscă, de asemenea, să „inflameze tabăra naționalistă românească și pe susținătorii acesteia din străinătate” și să „alimenteze acuzațiile că sistemul este trucat”, avertizează cotidianul american, citat de Courrier International.

Agenția de știri bulgară Novinite titrează:

”România a ales Europa: Victoria lui Nicușor Dan marchează o îndepărtare de naționalism”.

 

Jurnaliștii din Bulgaria observă că ”harta electorală a relevat diviziuni geografice semnificative. Simion și-a asigurat regiunile de sud și est ale României, în timp ce Dan a câștigat în București și zonele de nord-vest, unde a fost susținut de comunitatea etnică maghiară și de marile centre urbane”.

National Public Radio amintește că ”ani de corupție endemică și furia crescândă față de establishmentul politic din România au alimentat o creștere a sprijinului pentru figurile anti-sistem și de extremă dreapta, reflectând un model mai larg în Europa. Atât Simion, cât și Dan și-au făcut carierele politice învinovățind vechea clasă politică a României”.

Le Figaro îl portretizează pe  Nicușor Dan, drept ”strălucitul matematician care a devenit președinte”.

Acesta și-a dat seama că ascensiunea extremei drepte se datora în mare măsură respingerii unei clase politice „corupte” și „arogante”, aflată la putere de la sfârșitul comunismului în 1989. Prin urmare, a intrat în luptă cu tema sa preferată, „onestitatea”, prezentându-se ca un om al „schimbării”.

Iar Le Point subliniază că ”votul a avut implicații potențial serioase pentru UE, întrucât președintele român conduce Consiliul Național de Apărare – organismul care decide asupra ajutorului militar – și stabilește politica externă, oferindu-i puterea de a  bloca voturile de la Bruxelles care necesită unanimitate”.