Un economist francez arată ce ar trebui să învețe politicienii, specialiștii și publicul larg din creșterea tarifelor vamale. A fost o lecție de economie „pe viu”. Dar, efectele negative se vor simți asupra companiilor și populației.

Economistul Antoine Levy, profesor asistent la Universitatea Berkeley din California și editorialist la cotidianul francez „Les Echos”, arată într-o analiză publicată, ieri, lecțiile pe care le putem învăța din greșelile făcute de administrația Trump, atunci când a decis majorarea tarifelor vamale.

Antoine Levy pleacă de la ideea că „orice rău este spre bine”. În cazul de față, politica administrației Trump demonstrează costurile protecționismului. Și, putem adăuga, nu am văzut încă totul. Deocamdată, economistul francez scrie despre patru lecții pe care le oferă taxele vamale introduse de președintele american.

Prima este că, spre deosebire de teoria la modă care face din comerțul global o sursă majoră de inegalități în favoarea economiilor puternice, tocmai această măsură poate să aducă venituri mai mari statelor dezvoltate. În același timp, protecționismul duce la scăderea nivelului de trai pentru toată lumea, fie cetățeni ai statelor importatoare, fie ai țărilor exportatoare.

De fapt, taxele vamale afectează economia în sensul că limitează capacitatea unei țări de a se specializa în sectoarele în care poate fi performantă. Antoine Levy citează un actor francez care spune: „vreau să port Nike, nu să îi produc”.

Economistul francez arată că reacțiile piețelor și ale consumatorilor, care au venit după anunțul referitor la creșterea taxelor vamale, au fost sugestive. Bursele au scăzut, planurile de investiții ale companiilor au fost puse în așteptare, deciziile de angajare au fost amânate, perspectivele inflației și ale creșterii economice au fost deteriorate, iar încrederea consumatorilor s-a micșorat. Toate acestea au arătat ce cred investitorii și managerii despre măsurile anunțate de Donald Trump. Astfel, nu doar economiile bogate beneficiază de comerțul deschis, ci, datorită prețurilor mici, consumatorii sunt avantajați de un comerț fără tarife vamale exagerate.

A doua lecție se referă la comerțul și producția moderne, spune Levy. Principalul argument al președintelui american pentru impunerea de noi tarife a fost cel al revenirii producției în SUA. Dar, primele semne arată că direcția este exact contrară, în sensul că industria modernă se bazează pe lanțuri valorice complexe și multinaționale. Sunt lanțuri de producție, se poate adăuga, testate în timp și care s-au cristalizat pe principiul eficienței, al celor mai bune costuri. O politică tarifară agresivă nu face decât să rupă filierele de producție create cu consecințe directe asupra prețurilor.

Tarifele vamale mari, arată Antoine Levy, cresc costul materialelor intermediare, al subansamblelor, al componentelor electronice până la punctul în care producătorii americani de automobile, de tractoare sau de mașini-unelte anunță reduceri de investiții, de producție, concedieri sau chiar relocări din SUA.

Investițiile în fabrici noi, care s-au triplat în SUA în perioada 2021-2024, au intrat din nou în impas. De asemenea, este discutabil dacă este rațional să crezi că se vor înființa noi locuri de muncă în industrii clasice, acolo unde salariile sunt mici, condițiile de lucru sunt dificile, iar productivitatea este redusă. Economia americană se dezvoltă rapid în sectorul serviciilor.

A treia lecție este că schimburile comerciale nu sunt un joc de sumă nulă. De exemplu, dacă francezii vând nemților vin de 10 miliarde de euro, germanii vând italienilor cârnați de aceeași sumă, iar italienii vând francezilor mozzarella tot de 10 miliarde, comerțul poate părea dezechilibrat. De fapt, fiecare economie importă și exportă în aceeași valoare și nicio țară nu se gândește să impună taxe vamale. Astfel, nu are sens ca Franța să taxeze brânza italiană cu 100%. Logic este ca vacile italiene să producă în continuare lapte, iar pe solul francez să se facă struguri și apoi vin. Fiecare va produce mai eficient și ceea ce se pricepe să facă.

A patra lecție și poate cea mai importantă, după cum spune Antoine Levy, este fragilizarea încrederii. În ultimii 50 de ani, creșterea nivelului de trai s-a bazat pe comerțul global. Acum, ordinea economică este pusă în discuție, iar rezultatele sunt dintre cele mai imprevizibile. Dar, ceea ce vedem în economia mondială nu arată deloc bine.