Centrul Creștin Brașov

"Căci, dacă este cineva în Hristos, este o creație nouă. Cele vechi s‑au dus, iată că toate s‑au făcut noi." - 2 Corinteni 5:17

"După aceea, Isus S‑a dus într‑o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și o mulțime numeroasă. Când S‑a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă un mort, singurul fiu al mamei sale, care era văduvă; și împreună cu ea era o mulțime destul de mare din cetate. Când a văzut‑o, Domnului I s‑a făcut milă de ea și i‑a zis: „Nu plânge!” Apoi S‑a apropiat și S‑a atins de raclă, iar cei care o duceau s‑au oprit. El a zis: „Tinere, scoală‑te, îți spun!” Mortul s‑a ridicat în capul oaselor și a început să vorbească, iar Isus l‑a dat mamei lui. Toți au fost cuprinși de frică și‑L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s‑a ridicat între noi” și „Dumnezeu a cercetat poporul Său.” Cuvântul acesta despre El s‑a răspândit în toată Iudeea și în tot ținutul dimprejur." - Luca 7:11-17

"Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și adevăr, fiindcă Tatăl astfel de închinători caută." - Ioan 4:23

Păcatul lui Iuda este scris cu o daltă de fier, cu un vârf de diamant; este gravat pe tăblița inimii lor și pe coarnele altarelor lor. Chiar și copiii lor își amintesc de altarele lor și de așerele, de lângă copacii verzi și de pe dealurile înalte. Muntele Meu din țară, bogăția ta și toate comorile tale le voi da ca pradă, împreună cu înălțimile tale, din cauza păcatelor din întreg teritoriul tău. Din vina ta vei pierde moștenirea pe care ți-o dădusem. Te voi face să slujești dușmanilor tăi într-o țară pe care nu o cunoști, căci ai aprins focul mâniei Mele, care va arde pentru totdeauna“. Așa vorbește Domnul: „Blestemat este omul care se încrede în om, care face din muritor puterea lui și a cărui inimă se îndepărtează de Domnul. 6El este ca un arbust în deșert, care nu vede venind fericirea. El locuiește în locurile arse ale deșertului, într-un pământ sărat, unde nu stă nimeni. Binecuvântat este omul care se încrede în Domnul și a cărui încredere este Domnul. El este ca un pom sădit lângă ape, care își întinde rădăcinile spre râu. El nu se teme de căldură și frunzișul lui este întotdeauna verde. În anul secetei nu se îngrijorează și nu încetează să aducă rod. Inima este mai înșelătoare decât toate lucrurile și este fără vindecare. Cine poate să o cunoască? Eu, Domnul, cercetez inima și mă uit în adâncul ființei, ca să dau fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui. - Ieremia 17:1-10

"Isus, plin de puterea Duhului, S‑a întors în Galileea, iar vestea despre El s‑a răspândit peste tot în împrejurimi." - Luca 4:14

"Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic" - Psalmi 23.1

"voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței Morților nu o vor birui." - Matei 16:18

În zilele acelea, a ieșit un decret de la Cezar Augustus să se înscrie toată lumea. Acest recensământ s-a făcut pentru prima oară în timp ce în Siria era guvernator Quirinius. Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a dus și el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem, pentru că era din Casa și din familia lui David, ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. În timp ce se aflau acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască. Și L-a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L-a înfășat și L-a așezat într-o iesle, pentru că în han nu era loc pentru ei. - Luca 2:1-7

"Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut." - Luca 19:10

"Supuneți‑vă unii altora în frica lui Hristos!" - Efeseni 5:21