Fostul ministru al finanțelor, Marcel Boloș, a prezentat propria versiune despre felul în care deficitul bugetar a explodat în anul 2024. Cheltuielile nebugetate sunt de vină. Corect. Doar că nu se înțelege motivul pentru care fostul ministru nu a putut opri creșterea iresponsabilă a cheltuielilor bugetare.

Ministrul Marcel Boloș a avut de-a lungul timpului momente de sinceritate, oarecum atipice pentru un politician. Ieri, fostul ministru al finanțelor a prezentat un fel de raport de activitate, de fapt, o serie de informații referitoare la anul 2024 prin care Marcel Boloș dorește să se scuze pentru activitatea sa în fruntea Ministerului Finanțelor.

Dar, cum se spune, cine se scuză, se acuză. Așadar, domnul Boloș explică modul în care, anul trecut, bugetul de stat a ajuns de la un deficit de 5% din PIB (atât cât a fost proiectat) la 8,7% în termeni cash și 9,3% din PIB, în termeni ESA. Practic, aproape că deficitul s-a dublat față de nivelul la care a fost proiectat bugetul. Este o contraperformanță enormă și de aceea explicațiile fostului ministru au două morale: pe de o parte, ne arată mecanismul prin care s-a ratat complet ținta deficitului, pe de altă parte, este un exemplu de iresponsabilitate administrativă care nu ar trebui să se mai repete.

Marcel Boloș menționează că anul trecut veniturile bugetare au crescut în limitele planificate în buget. Adică, deficitul bugetar a fost cauzat practic de creșterea fără discernământ a cheltuielilor publice. De altfel, fostul ministru al finanțelor confirmă că explozia deficitului bugetar a fost cauzată de creșterea cheltuielilor.

Mai mult, Marcel Boloș prezintă cheltuielile nebugetate pe capitole. Informațiile sunt utile, pentru că dacă actualul guvern și-ar propune ca beneficiarii creșterii deficitului să contribuie la reducerea lui, ar trebui să țină cont de capitolele de cheltuieli nebugetate. Dar, șansele ca acest lucru să se întâmple sunt mici.

Așadar, creșterea deficitului bugetar a fost din cauza cheltuielilor cu salariile plătite din fonduri publice - 19 miliarde de lei mai mari decât suma bugetată, cheltuielile cu asistența socială, cu pensiile într-o proporție covârșitoare, au fost cu 14 miliarde de lei mai mari decât cele incluse în buget, cheltuielile cu investițiile au fost cu 18,5 miliarde de lei mai mari decât cele bugetate și, în fine, cheltuielile cu bunuri și servicii au depășit bugetul cu 12,5 miliarde de lei.

Se pun două întrebări: cum a fost posibil să se întâmple așa ceva? și dacă răspunde cineva pentru această situație?

La prima întrebare, Marcel Boloș răspunde fără probleme și anume vinovate de creșterea deficitului au fost cheltuielile care nu fost bugetate. Fostul ministru vrea să arate că nu are nicio vină, adică toate cheltuielile în plus nu au fost inițiate de Ministerul Finanțelor. Ba chiar, ministerul a precizat în aviz că aplicarea legii pensiilor trebuie să vină la pachet cu reforma fiscală. Numai că reforma fiscală nu s-a mai făcut.

În cazul creșterilor de salarii, Boloș susține că ministerul pe care îl conducea a recomandat ca guvernul să nu le aprobe. La fel au stat lucrurile și în cazul cheltuielilor de sănătate sau a celor cu investițiile publice. Dar, guvernul a trecut peste avizul Finanțelor și a aprobat ordonanțe de urgență, ceea ce obligat Executivul să efectueze cheltuielile.

Ne-am obișnuit să spunem că Ministerul Finanțelor are „pâinea și cuțitul” în mână, în sensul că decide toate cheltuielile publice. De asemenea, se știa că Finanțele pot să blocheze cheltuielile care nu sunt înscrise în buget, pentru că bugetul este „sfânt” pentru orice ordonator de credite. Fostul ministru ne spune că alte ministere au promovat legi sau ordonanțe care au obligat Finanțele să asigure resursele financiare.

Acest lucru ne arată că regula privind avizul Finanțelor nu mai funcționează. În mod normal, un aviz negativ justificat de absența fondurilor bugetare ar trebui să blocheze proiectul de lege. Dar, din motive de neînțeles impactul bugetar este ignorat. Faptul că guvernul a forțat prin legi sau ordonanțe Ministerul Finanțelor să asigure banii chiar și în condițiile în care cheltuielile depășeau bugetul este ilegal și iresponsabil economic. Marcel Boloș ar fi trebuit să oprească escaladarea deficitului. Chiar și spunând public ce se întâmplă. În ultimă instanță, fostul ministru al finanțelor ar fi avut la îndemână o decizie forte numită demisia. Demisia de onoare.