Datele statistice pe primul trimestru al acestui an oferă mai multe repere referitoare la evoluția economiei. Sunt câteva elemente care atrag atenția. Primul semn de întrebare este dacă economia se află în recesiune. Răspunsul este: deocamdată, nu. Produsul intern brut (PIB) s-a menținut nemodificat comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce înseamnă că strict tehnic nu mai există recesiune. Desigur, nuanțele sunt fine, între stagnare și scădere.

La fel de adevărat este că în termeni anuali, adică trimestrul I 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, economia este în scădere cu 1,2%. Sunt experți care cred că nu va mai fi timp și loc pentru recuperarea scăderii și anul acesta se va încheia pe minus. Va trebui, însă, să așteptăm confirmările statistice.

Pentru cei interesați de cifre să menționăm că PIB nominal în primul trimestru este foarte aproape de o cifră rotundă și anume 500 miliarde de lei. Valoarea PIB nu este neapărat liniară, adică nu toate trimestrele sunt egale între ele, dar perioada ianuarie-martie oferă un reper pentru întregul an.

În al doilea rând, ca de obicei când avem datele privind evoluția PIB putem observa pe de o parte, contribuția ramurilor economice la formarea PIB și pe de altă parte, eventuala contribuție la creșterea PIB. Astfel, PIB-ul are ca principale resurse comerțul (22%), industria (15%) și administrația publică și apărarea, învățământul și sănătatea, adică aparatul de stat care a ajuns să aibă o contribuție la formarea PIB de 14%. Mult dacă ne gândim că discutăm de ani de zile de o reformă a instituțiilor statului.

În ceea ce privește sectoarele care au avut o contribuție la creșterea PIB vorbim despre construcții care a adus un aport cu 0,4%. Construcțiile merită o mențiune specială pentru că în pofida ponderii reduse pe care o au la formarea PIB (doar 5%), este o ramură care a înregistrat creșteri. Evident, este vorba despre lucrările de infrastructură națională sau locală realizate cu bani europeni sau cu fonduri naționale, dar care s-au intensificat în ultimii ani. De asemenea, nu trebuie omise nici investițiile private care și ele au contribuit la creșterea volumului de lucrări în construcții și implicit la PIB.

Mai este încă o categorie care a contribuit la creșterea economică și anume activitățile de spectacole, culturale și recreative. Cu alte cuvinte, „show-business-ul” a salvat creșterea statistică a economiei, chiar dacă ponderea sa în formarea PIB rămâne modestă (2,8%). Deși dacă privim aportul agriculturii în PIB, doar 1,6%, ne dăm seama că a ajuns cultura mai importantă decât agricultura în ceea ce privește contribuția la economie.

În rest, influențe negative la creșterea PIB pe aproape toate fronturile: scăderea consumului a afectat comerțul, IT&C și tranzacțiile imobiliare sunt cu semnul minus în față, sectorul financiar este cu evoluție zero, adică egal cu primul trimestru al anului trecut, ceea ce nu este o performanță, dar arată prudența consumatorilor. În fine, investițiile au avut tot un aport negativ.

În al treilea rând, mai există o mică surpriză în datele privind PIB-ul. Este cazul cheltuielilor și consumului administrației publice pe partea de utilizare. Schimbările sunt semnificative între cele două momente de raportare a PIB de până acum, în sensul măririi contribuției la creșterea PIB cu valori neașteptate în contextul României, 0,4% și 1,4%. Cifrele sunt suprinzătoare dacă ținem cont că salariile bugetare au fost înghețate, că s-a făcut o reducere a cheltuielilor publice și deci creșterea poate veni de la sectorul de apărare sau de la alocările pentru proiectele de infrastructură. Statistica mai oferă o șansă economiei pentru acest an. Vom vedea dacă va fi valorificată.