Curtea Constituțională discută astăzi contestația lui Georgescu la invalidarea candidaturii. Ce se întâmplă dacă CCR îi respinge sesizarea? Mai are vreo șansă să ajungă pe buletinul de vot? (HotNews) - Macron și Maia Sandu își unesc forțele, semnând, la Paris, un acord împotriva ingerințelor și “tentativelor rusești dezinhibate de destabilizare” (Calea europeană) - Înaintea negocierilor din Arabia Saudită, istoricul Armand Goșu vorbește despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor. De ce disprețuiește Trump Ucraina? (Contributors)

Curtea Constituțională discută astăzi contestația lui Georgescu la invalidarea candidaturii. Ce se întâmplă dacă CCR îi respinge sesizarea? Mai are vreo șansă să ajungă pe buletinul de vot? (HotNews)

Curtea Constituțională a României se reunește marți, 11 martie, iar pe ordinea de zi se va regăsi contestația lui Călin Georgescu împotriva decizia Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai. Decizia celor 9 magistrați constituționali este definitivă și executorie, iar Georgescu va pierde orice șansă de mai candida în alegerile din mai dacă îi este respinsă sesizarea, scrie HotNews.ro.

În cazul în care Călin Georgescu și partidele care-l susțin – AUR și POT – vor să înscrie un alt candidat în alegerile din mai, ei vor trebui să depună dosarul de candidatură și lista cu cele minimum 200.000 de semnături până în 15 martie, ora 24.00, termenul limită impus de calendarul electoral.

Cine va fi succesorul lui Georgescu și cum se va împarți zestrea electorală? (SpotMedia)

Foarte puțin probabil ca CCR să schimbe decizia BEC în privința candidaturii lui Călin Georgescu.

Deci marea întrebare este încotro va fi îndemnat și încotro s-ar putea duce bazinul electoral foarte mare, aproximativ 40%, al dlui Georgescu, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Este inevitabil ca o parte din zestrea electorală a dlui Georgescu, în bună măsură pe persoană fizică, legată de mesianismul său, să se piardă cu totul, adică să fie oameni care, pur și simplu, să nu mai voteze pe 4 și 18 mai, profund dezamăgiți și orfani politic.

Pe de altă parte, pentru ca transferul să fie cât mai consistent, este necesar ca dl Georgescu să fie cât mai implicat în alegeri, cât mai lipit de candidatul succesor.

Ceea ce ar presupune un tandem. Cel mai logic politic ar fi un tandem cu George Simion, dar dl Simion numai ce și-a bătut un piron în talpă cu acea declarație despre jupuirea celor care ar avea legătură cu respingerea candidaturii dlui Georgescu, fie ea și atenuată a doua zi. Este genul de incitare la violență numai bună pentru ca CCR să constate că nu intră în profilul prezidențial. Deocamdată s-a ales cu un dosar penal.

O parte din voturile dlui Georgescu sunt pesediști seduși încă după turul întâi. Pentru ei, după dispariția dlui Georgescu, indiferent de succesor, varianta cea mai naturală ar fi Victor Ponta.

Dacă la cele aproximativ 10 procente pe care le are acum, în bună măsură pesediști care nu îl doresc pe Crin Antonescu, mai adaugă 15 procente de la Georgescu, Victor Ponta ar putea ajunge în turul al doilea.

Macron și Maia Sandu își unesc forțele, semnând, la Paris, un acord împotriva ingerințelor și “tentativelor rusești dezinhibate de destabilizare” (Calea europeană)

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni “tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare” împotriva Republicii Moldova și a “instituțiilor sale democratice”, declarația sa fiind făcută cu prilejul primirii la Elysée a omologului său moldovean Maia Sandu, anunță caleaeuropeană.ro.

“Am decis să ne consolidăm și mai mult cooperarea pentru a crește reziliența Moldovei la ingerințe străine”, a declarat președintele francez cu ocazia semnării unui acord bilateral în acest domeniu.

“Astăzi, ne angajăm să ne unim forțele în lupta împotriva dezinformării. Pentru că în lumea de astăzi, adevărul este la fel de vital ca securitatea”, a afirmat, la rândul său, Maia Sandu.

Serviciul de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine (VIGINUM) își va consolida astfel cooperarea cu centrul moldovenesc de comunicare strategică, în special în “protecția proceselor electorale”, potrivit Palatului Elysée. De altfel, un raport oficial al guvernului francez întocmit de VIGINUM a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Înaintea negocierilor din Arabia Saudită, istoricul Armand Goșu vorbește despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor. De ce disprețuiește Trump Ucraina? (Contributors)

Aceste negocieri vor aduce ceva mai multă lumină asupra pozițiilor părților implicate. Rușii o să repete că vor să anexeze pe lângă Crimeea, regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Harkov, pe care nu au reușit nici după trei ani de război să le ocupe militar. În plus o să ceară plecarea lui Zelenski din fruntea Ucrainei, prin alegeri, demisie – orice numai să dispară – dezarmarea Ucrainei prin limitarea numărului de militari din forțele armate și a armamentului acestora, neutralitatea Ucrainei, adică renunțarea la ideea aderării la NATO sau la un bloc militar occidental. Vor refuza categoric prezența oricăror trupe străine pe teritoriul Ucrainei, care să garanteze pacea în viitor. Rușii mai cer un pachet de “denazificare”, adică statut special pentru limba rusă, rescrierea manualelor de istorie, partide politice pro-ruse în parlament, media în limba rusă finanțată de Kiev dar controlată de comisari de la Moscova.

Ucrainenii speră că dacă semnează acordul pentru metale rare și-și dovedesc disponibilitatea de a grăbi pacea cu Rusia, Trump o să reia măcar transferul de informații de intelligence, vitale armatei ucrainene, poate și promisiunea continuării transferurilor de arme și muniție.

Obsesia administrației Trump este cum să scape de Zelenski. Deocamdată diplomația americană scrie poate cea mai rușinoasă pagină din istoria sa, împingând practic Ucraina spre capitulare. Asta pare a fi obiectivul de etapă al diplomației americane: cum să-i oblige pe ucraineni să se predea.

În următoarele zile și săptămâni, presiunile americano-ruse vor fi cumplite, iar Trump vrea să termine ce n-a reușit Rusia, în speranța că Putin o să negocieze cu America dosarele grele, adică o nouă arhitectură globală de securitate, un fel de Ialta 2.0.

Dacă negocierile din Arabia Saudită eșuează, situația Ucrainei și securitatea întregii Europe sunt sub un mare semn de întrebare, spune istoricul Armand Goșu în interviul acordat Contributors.