Clujul are deja câteva exemple de spații publice reușite – malurile Someșului și Parcul Feroviarilor, amenajate prin concursuri de arhitectură – care au reușit să creeze comunități reale în jurul lor, după cum spune în mai multe interviuri și peisagista Ana Horhat. 

Totuși, specialista atrage atenția că orașul se confruntă cu o problemă serioasă de întreținere a vegetației și că va fi nevoie de personal calificat pentru a păstra în timp calitatea acestor spații pe măsură ce suprafața de spațiu verde crește. 

Privind spre viitor, Horhat mai subliniază că Parcul Est, proiect câștigat de biroul său, ar urma să fie cu totul diferit față de ce există astăzi: un parc mare cu caracter natural, o „junglă urbană" care ar oferi clujenilor o experiență autentică de contact cu natura chiar în oraș.