Ecofrecvența

Flavia Popa, Secretar General BRD - Société Générale și Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions, sunt invitatele emisiunii Ecofrecvența.

Specialiștii care lucrează cu oameni copleșiți de îngrijorări legate de mediu revin constant la câteva strategii simple, dar eficiente. 

Primul pas e să-ți setezi limite clare în consumul de știri: nu trebuie să renunți complet la informare, dar poți alege momente fixe din zi în care te informezi, în loc să dai scroll constant la conținut alarmant, mai ales seara. 

Al doilea pas e să transformi îngrijorarea în acțiune concretă, oricât de mică, fie că plantezi ceva, participi la o curățenie de cartier sau te alături unui grup local, pentru un minim sentiment de control. 

Al treilea pas, poate cel mai simplu pentru fiecare, e să petreci timp în natură cât mai des posibil, o provocare prin care să-ți folosești toate simțurile: adică să fii atent la sunetele, mirosurile și texturile din jur.

Dacă simți că nu mai poți citi vești proaste, contul de Instagram The Happy Broadcast, creat de ilustratorul Mauro Gatti, e un cont dedicat exclusiv veștilor bune din lume, inclusiv din zona de mediu, prezentate prin ilustrații colorate și pline de viață. 

Printre poveștile expuse de-a lungul timpului se numără momentul în care energia regenerabilă a depășit combustibilii fosili în Europa sau cazul din Noua Zeelandă în care un oraș a închis un drum aglomerat timp de o lună, ca un leu de mare pe cale de dispariție să-și poată crește puiul în siguranță. 

Contul te invită să-ți amintești că, în paralel cu problemele lumii, se întâmplă și lucruri bune, așa că dă un follow.

Uneori cel mai bun remediu pentru anxietatea climatică este s-o privești din altă perspectivă. Asta a făcut Ilinca Mănescu, absolventă de medicină și studentă la film la UNATC, în romanul ei, ”Copiii Ecosistemului”. 

A vrut ca povestea să fie construită în jurul ecologiei, dar fără scenariul apocaliptic devenit aproape clișeu în literatura de gen, așa că a imaginat o lume de peste milioane de ani, în care oamenii au învățat să se apropie de natură, iar Pământul e protejat cu un strat de particule de carbonat de calciu, iar arborii banyan devin simbolul adaptării reușite. 

„Prin felul în care trăim acum stricăm în jur, și pe noi”, spune autoarea într-un interviu mai vechi pentru DoR, dar cartea ei caută tocmai acel compromis, care nu implică nici întoarcerea la origini, nici resemnarea.

Clubul de carte de mediu de la Seneca Anticafe, din București, se reunește o dată pe lună. La reuniunea din 24 septembrie au discutat despre Imperfecțiune. O istorie naturală, de Telmo Pievani, o carte care pornește de la ideea că natura funcționează atât de bine tocmai pentru că nu e perfectă, ci rezultatul a milioane de ani de compromisuri și improvizații.

Asta poate fi o perspectivă liniștitoare și pentru cei care se simt copleșiți de propria imperfecțiune ecologică. 

Intrarea la întâlniri este liberă, așa că dacă vrei să discuți despre mediu cu alți oameni cu preocupări similare, merită să urmărești următoarele ediții. 

Cât ești acolo, nu uita să arunci un ochi și la colecția de cărți despre ecologie a Editurii Seneca, tipărite pe hârtie reciclată – un detaliu mic, dar simbolic.

Una dintre ideile tot mai populare printre psihologii climatici e conceptul de ”make it personal”. În loc să privești obiectivele climatice globale – precum limitarea încălzirii la 1,5°C –, ca pe ceva abstract și îndepărtat, încearcă să le traduci în acțiuni personale concrete.

Practic, în loc să te copleșească un obiectiv global imposibil de atins individual, alege-ți o „misiune” proprie, mică și realistă. Spre exemplu să mergi mai mult pe jos, să reduci risipa alimentară din casa ta sau să te implici într-un singur proiect local.

Uneori, senzația de control asupra unei probleme de la firul ierbii te poate ajuta să vezi o schimbare în jurul tău și să capeți speranță, din aproape în aproape.

Ce schimbă ANPC pentru consumatori? Reclame „verzi”: promisiuni sau dovezi? România la conducerea ICPEN: ce avem de câștigat? Csaba Lajos, Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – ANPC, Doctor în Sociologie al Universității din Oradea și lector universitar în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, este invitatul emisiunii Ecofrecvența 

Dacă vrei să citești mai mult pe subiectul eco-anxietății, Surviving Climate Anxiety pornește de la ideea simplă că grija pentru planetă poate coexista cu o viață funcțională și oferă instrumente pentru a transforma îngrijorarea în acțiune.

Pe lângă cartea lui Thomas Doherty, ”Oameni anxioși”, de Fredrik Backman, este o altă carte care surprinde cu umor cum anxietatea, indiferent de sursa ei, ne face pe toți mai umani și mai puțin singuri în frământările noastre. 

Wintering, de Katherine May, e o invitație la încetinit numai bună pentru frigul de iarnă ce urmează. O meditație despre cum să accepți perioadele dificile ale vieții (și, prin extensie, ale planetei) fără să te forțezi să fii mereu productiv.

Merită atenția ta pentru momente memorabile petrecute la murat legume și la observat natura în repaus. 

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bath și Stanford, pe 10.000 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani din 10 țări, a scos la iveală cifre greu de ignorat: trei sferturi dintre respondenți considerau că „viitorul e înspăimântător”, iar aproape jumătate spuneau că anxietatea climatică le afectează direct funcționarea zilnică.

Un detaliu esențial al studiului e legătura strânsă dintre anxietate și sentimentul de trădare din partea guvernelor, care nu acționează suficient de rapid, deci nu vorbim doar despre frică față de natură, ci și despre neîncredere instituțională. 

Dacă recunoști aceste sentimente în tine, ține minte că exprimarea lor – către prieteni, terapeut sau într-un grup comunitar – e un prim pas dovedit util pentru a nu rămâne blocat în ele.

E important să-ți amintești că responsabilitatea însănătoșirii planetei nu stă doar pe umerii tăi. De ani buni, poluarea și soluționarea ei au fost puse mai mult pe umerii cetățenilor: sortează gunoiul, redu, refolosește, reciclează. În același timp, marile companii se ascund adesea în spatele unor proiecte care nu rezistă întotdeauna la o analiză atentă.

Realitatea e că niciun individ și niciun grup de cetățeni, oricât de conștiincioși, nu pot rezolva singuri o problemă sistemică generată de politici industriale și decizii economice la scară mare. 

Când te mai simți copleșit, amintește-ți că poți contribui, prin alegerile tale zilnice, dar că avem nevoie ca presiunea reală pentru schimbare să meargă și către decidenți.