Datele arată că particule microscopice de plastic circulă deja prin aer, apă, sol, hrană şi chiar pot ajunge în corpul uman, iar pentru a limita criza asta e nevoie de un mix de legislaţie, tehnologii de filtrare și schimbări majore în modul de producţie și consum.

Pentru a-ţi reduce expunerea la microplastice în viața de zi cu zi, poţi adapta câteva obiceiuri:

- încearcă să porți haine din fibre naturale precum bumbac, lână, in, în loc de poliester sau alte materiale sintetice care eliberează microfibre la spălat;

- de asemenea, evită plasticul de unică folosință sau recipiente plastice, mai ales când încălzești mâncarea, și folosește sticlă, ceramică sau metal;

- filtrează și apa pe care o bei — apa la robinet cu filtru este de preferat față de apa îmbuteliată tot în plastic.

Cantitatea de deșeuri electrice și electronice generate a crescut mult în 2025, dar colectarea și reciclarea lor rămân insuficiente, arată specialiștii, deşi am putea recupera din ele materiale prețioase și reduce poluarea cu plastic și metale grele. 

Pentru a consuma mai puține aparate și a reduce impactul asupra mediului, poți adopta câteva practici simple: 

- Cumpără doar echipamente de care ai cu adevărat nevoie, prelungește viața aparatelor prin reparare sau recondiționare;

- Optează pentru baterii reîncărcabile în loc de cele de unică folosință;

- Predă aparatele vechi spre reciclare într-un punct autorizat când nu mai sunt utile.

(câteva linkuri utile aici: ecolectare.ro; surubelcollect.ro; deee-uri.ro)

Astfel, vei contribui la reducerea deșeurilor periculoase și la o mai bună economie circulară.

Guvernul a propus recent ca tăierile ilegale de arbori din parcurile sau spaţiile verzi ale oraşelor să devină infracțiuni pedep­sibile cu închisoare de la șase luni până la 3 ani. 

Dacă observi o tăiere sau degradare a unor arbori într-o zonă urbană şi suspectezi că e ilegală, fotografiază, filmează, notează datele, orele și locurile ca să ai dovezile la un loc. Raportează totul la poliţia locală, la direcția de mediu al primăriei sau la Garda de mediu. Poți trimite și sesizări sau mailuri cu dovezile aferente.

Chiar dacă birocrația instituțională poate părea o frână și poate dura mult primirea oricărui răspuns, cu cât punem mai mulți presiune din diferite locuri, spre mai multe instituții, cu atât vor fi mai greu de ignorat problemele cetățenești. 

Între 5 și 7 decembrie, în peste 1.000 de magazine din toată țara, românii sunt invitați să doneze alimente neperisabile pentru persoanele vulnerabile. Este o mobilizare impresionantă, organizată de Federația Băncilor pentru Alimente, alături de mii de voluntari.

Tema din acest an: „Împreună hrănim speranța de Crăciun.”

Invitatele emisiunii sunt Lacrămioara Rediu, director fundraising, parteneriate și evenimente la Federația Băncilor pentru Alimente și Ana Sima, voluntar al Băncii pentru Alimente București.

Elena-Alexandra Miron, președintă și Co-fondatore Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate este invitata emisiunii. Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, este o organizație care reușește să mobilizeze mii de tineri și să transforme preocupările lor într-o voce coerentă pentru decidenții din România.

Vorbim despre unul dintre cele mai ambițioase proiecte de tineret din România dedicate sustenabilității și luptei împotriva schimbărilor climatice.

Vorbim despre LCOY România 2025 – conferința locală a tinerilor pe climă, organizată sub egida YOUNGO, divizia oficială a tinerilor în cadrul UNFCCC, adică organismul ONU care gestionează negocierile globale privind clima.

O analiză a WWF a arătat recent că, între 2021 şi 2023, consumul țărilor din Uniunea Europeană a dus la dispariţia a circa 149 de milioane de arbori — adică o medie de 100 de copaci pierduţi pe minut. 

Dacă vrei să-ți reduci consumul individual ce derivă din aceste defrişări globale, poți limita cantitățile de ciocolată, de cacao în general; de carne şi produse din vită; de ulei de palmier sau produse care conţin soia. Sigur, te poți uita, în general, și la consumul de alimente care implică lanţuri mari de creştere precum carne, lactate, ouă.

Altfel, poți urmări și alege ambalajele cu etichetă Fair Trade, care indică faptul că produsul, cum ar fi ciocolata sau cafeaua, a fost obținut respectând standarde sociale și de mediu, susținând fermieri care primesc preț corect și folosesc metode de cultivare care reduc defrișările și impactul asupra pădurilor

România gestionează defectuos deşeurile textile — deşi anual se generează sute de mii de tone de haine vechi, doar o mică parte este colectată separat, refolosită sau reciclată, restul ajungând la gropi de gunoi sau incinerare.

Nu uita că ajută mai mult – și mediul, și pe tine – să cumperi mai rar haine, dar să alegi unele piese durabile și care se pot combina în mai multe feluri și pot fi, altfel, purtate mai mult timp. 

Hainele vechi le poți vinde sau dona, sau să le duci la containerele speciale pentru textile, ca ele să poată fi refolosite sau reciclate.

Poluarea, mâncarea tip fast-food sau microplasticele din alimente şi băuturi pot declanşa boli autoimune ale pielii. Spre exemplu, dermatita atopică afectează în România peste un milion de oameni.

Pentru a reduce riscul declanşării de boli autoimune, poți adopta un stil de viaţă mai grijuliu, adică să reducem, spre exemplu, expunerea la substanţe toxice. Evită, pe cât posibil, alimentele ultraprocesate, plasticul și microplasticele în ambalaje sau recipiente. Ajută să mănânci hrană bogată în nutrienţi și cu cât mai puţini aditivi, să fii atent la greutate și să eviți fumatul și sedentarismul. 

Nu uita să mergi regulat la controale medicale pentru a monitoriza eventuale probleme de piele sau sistem imunitar. 

Dacă n-ai apucat încă să umpli desaga lui Moș Nicolae, mai sunt câteva zile și te poți uita și la afacerile sociale care sunt tot mai creative în fabricarea unor sacoșe textile, ornamente și decorațiuni lucrate manual în ateliere locale, de multe ori din materiale naturale sau reciclate. 

Astfel de variante poți găsi la Asociația Viitor Plus sau Atelierul de Pânză.

Și pe Moș Crăciun îl putem ajuta să aleagă pentru cei dragi lumânări din ceară naturală sau din materiale recuperate, cosmetice artizanale cu ingrediente curate sau mici kituri zero-waste pentru copii și adulți. 

Astfel de cadouri nu doar reduc amprenta ecologică, ci și susțin comunități vulnerabile, meșteșugari locali și proiecte cu impact social.

Valentina Vesler, director PR și Comunicare la Valvis Holding este invitata emisiunii de astăzi