Ecofrecvența

Un copac tânăr crește repede și absoarbe mult CO2, dar o pădure care îmbătrânește, e tăiată mai des sau e lovită de secetă și dăunători absoarbe tot mai puțin.

În UE, absorbția netă a terenurilor și pădurilor a scăzut cu aproape 30% între 2012 și 2022, deși suprafața împădurită e cu 6% mai mare decât în 1990.

Finlanda, cu aproape 70% din teritoriu acoperit de pădure, a ajuns ca sectorul ei funciar să emită în unii ani mai mult decât absoarbe.

Suedia, Franța, Germania și Estonia au probleme asemănătoare.

Ce fac europenii? Bruxelles-ul și-a fixat ținta de 310 milioane de tone absorbite net până în 2030, dar Agenția Europeană de Mediu avertizează că măsurile de acum nu ajung.

Germania, unde pădurile curăță cam 6% din emisii, a primit aprobarea Comisiei pentru un ajutor de 200 de milioane de euro pentru păduri adaptate la climă. 

La Turnu Măgurele proiectul Technobuild aduce elevii Liceului tehnologic General David Praporgescu mai aproape de construcțiile sustenabile, printr-un laborator practic. Ce învață acolo și ce ar trebui să se întâmple pentru ca modelul să funcționeze și în alte orașe? Aflăm de la doamna Corina Fugaru, coordonator direcția educație EFdeN Romania.

Platforma online dezvoltată de ”Harta Reciclării” include o hartă cu 17.000 de puncte de colectare din toată țara unde poți duce diferite tipuri de deșeuri și un dicționar cu sfaturi despre cum se colectează și se gestionează peste 60 de tipuri de materiale. Discutăm astăzi cu doamna Angela Boghiu, coordonator voluntari și responsabil pentru relația cu comunitatea la ”Harta Reciclării”.

Sectorul forestier din România fixează anual circa 23,5 milioane de tone de CO2, adică aproximativ 30% din emisiile totale ale țării, conform raportărilor LULUCF, care în română s-ar traduce prin Utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, un sector cheie în politicile de mediu și combaterea schimbărilor climatice, reglementat la nivel european.  

Această cantitate absoarbe și neutralizează aproximativ 30% din emisiile totale de dioxid de carbon generate anual de industria, transporturile și activitățile omului din România 

Dacă pădurile ar fi singura noastră soluție, ar trebui să capteze de aproximativ trei ori mai mult. Din fericire, nu trebuie să ne bazăm doar pe arbori pentru adaptarea la schimbările climatice, însă putem să reducem emisiile cu ajutorul lor și să ținem pădurile existente în viață.

Potrivit INS, fondul forestier național a crescut în 2025 cu doar 170 de hectare. În același timp, suprafața pe care s-au făcut lucrări de regenerare a scăzut cu 10,1%, iar volumul de lemn recoltat a crescut cu 4,1%.

Ca o evoluție pe termen lung, între 2016 și 2025, fondul forestier a înregistrat un plus total de aproximativ 58.000 de hectare.

Cu alte cuvinte, tăiem ceva mai mult și refacem ceva mai puțin, deci creșterea de pe hârtie nu garantează o pădure sănătoasă, iar fiecare hectar regenerat contează.

România are cele mai întinse păduri virgine și cvasivirgine din Europa, iar Caraș-Severin ține prima poziție pe țară, cu 26% din total, după statisticile Ministerului Mediului. 

Din 2017, zeci de mii de hectare de păduri de fag sunt în patrimoniul UNESCO, cu opt situri în România, în total aproape 24.700 de hectare.

Trei dintre ele sunt în Caraș-Severin: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei–Beușnița și Domogled–Valea Cernei.

Izvoarele Nerei singur are aproape 4.700 de hectare, la altitudini între 620 și 1.400 de metri, așa că nu mai aștepta – plănuiește-ți o vizită în Cheile Nerei, unde te poți plimba pe lângă ele, prin pădurile din jur, sau spre lacuri și cascade vecine. 

Dacă ești un ONG care caută teren de plantat pentru primăvara viitoare, începe cu terenurile degradate, publice și neproductive. Asta fac de ani buni, spre exemplu, voluntarii de la „Plantăm fapte bune în România”.

Printre altele, o fostă groapă de gunoi de la Mogoșoaia a devenit plantație, cu ajutorul voluntarilor.

Legea 100/2010 permite și donarea terenurilor degradate către stat, care le preia prin Romsilva și le include în fondul forestier.

Înainte de orice, verifică cine e proprietarul, ce arată cadastrul și dacă solul chiar poate susține copaci.

Dacă te-ai înscris la prima ta acțiune de împădurire în perioada asta, ai nevoie de câteva lucruri simple: Mănuși rezistente, bocanci sau cizme care pot suporta noroi, haine în straturi și o sticlă de apă sunt de ajuns. Lopețile și puieții vin, de obicei, de la organizatori.

Ia-ți și un rând de haine de schimb pentru drum, pentru că vei ieși de acolo plin de pământ. Dar cel mai important este să asculți instructajul de la începutul zilei. 

Un puiet plantat corect, cu rădăcinile drepte și pământul bine tasat are mult mai multe șanse să prindă. Important e să nu te grăbești.

Delta Sălbatică – cine are nevoie de cine: omul de natură sau natura de om?. O discuție cu domnul Dan Dinu, regizorul filmului documentar ”Delta Sălbatică”.

Dacă vrei un companion bun în descoperirile tale de păsări, Merlin Bird ID, aplicația gratuită a Cornell Lab of Ornithology, e un fel de Shazam pentru păsări.

Poți înregistra în timp real sunetele păsărilor și vei afla în câteva secunde ce fel de zburătoare ai în preajmă și câte tipuri, în caz că auzi mai multe feluri de voci.

Pe ecran apar numele și pozele păsărilor, iar cele auzite în momentul respectiv se evidențiază.

Mai poți încărca o fotografie sau răspunde la câteva întrebări simple – mărime, culoare, locul în care ai văzut pasărea – ca să primești o listă de candidate. 

Merlin te ajută mai ales pentru păsările pe care le auzi, dar nu le vezi, cum se întâmplă des în parcuri și păduri.

Însă nu te lăsa convins fără verificări, pentru că identificarea după sunet poate da greș, mai ales când sunt mai multe păsări deodată, sau când e vânt și zgomot de oraș. Confirmă cu binoclul și cu un ghid.