Planul de scădere a deficitului bugetar poate fi criticat dur. Dar, nu trebuie uitat că este un program reformist. Poate printre ultimele.

Programul de guvernare, chiar dacă nu a fost prezentat oficial, a apărut ieri în mass-media. O dată cu planul de ajustare bugetară au venit și comentariile.

Este clar că programul de guvernare poate fi criticat, până la a fi făcut praf. Se poate vorbi foarte mult despre efectele adverse pentru economie pe care le pot avea unele măsuri. Evident, cele mai vehemente reacții le-au stârnit creșterile de taxe și impozite. Cota standard de TVA nu crește, dar sunt mărite cotele reduse, cu excepțiile numite alimente și medicamente. Au început deja calculele cu cât vor crește prețurile sau tarifele pentru unele sectoare, cum ar fi de exemplu, industria ospitalității sau domeniul imobiliar.

De asemenea, planul include și o creștere a accizelor cu 10%, fără însă a preciza clar dacă este vorba despre toate accizele sau doar despre o parte dintre ele. Dacă adăugăm și creșterea cotei pentru impozitul pe dividende vom avea imaginea efectului acestor majorări de taxe sau impozite asupra prețurilor.

Este probabil ca multe companii să arunce direct în prețuri creșterile de taxe și impozite dintr-un motiv atât de simplu și anume mulți antreprenori și oameni de afaceri s-au săturat să suporte reducerile de deficit bugetar.

Mai complicat este că o creștere a inflației va amâna reducerea dobânzii de politică monetară și ar putea avea ca efect și o reducere a consumului. Nu este obligatoriu ca toate aceste evoluții să se întâmple, dar nici nu pot fi excluse. Deocamdată, nu sunt precizări legate de creșterea impozitului pe proprietate, de taxarea ecologică și de creșterea valorii pentru taxa de rovignetă, dar toate vor crește.

Pensionarii pot fi dezamăgiți de programul de guvernare, pentru că varianta publicată de mass-media include introducerea plății unei contribuții de sănătate în cuantum de 10% din suma care depășește 4.000 de lei. Obiecția esențială care s-a ridicat a fost aceea că pragul de la care se aplică plata CASS este prea mic. Va trebui să vedem dacă programul care va fi prezentat de premier va menține pragul la 4.000 de lei sau îl va crește.

Nemulțumirea este legată și de modul în care a fost prezentat programul de guvernare. Acesta a urmat modelul construirii bugetului, în fiecare an cheltuielile sunt sigure, veniturile sunt incerte. La fel se întâmplă și în programul de guvernare. Creșterile de taxe și impozite sunt certe, în timp ce reformele asumate prin program pot rămâne doar pe hârtie.

Sunt, totuși, câteva ținte ambițioase în materie de reducere a cheltuielilor. Cea mai interesantă dintre ele este reducerea personalului cu 20%. Nu este clar dacă programul vorbește despre angajații din administrația centrală sau despre cei din administrația locală.

De asemenea, programul de guvernare vrea să întărească lupta cu evaziunea, fie prin schimbarea legislației, fie prin întărirea controalelor fiscale în zone în care nivelul de evaziune este ridicat. La acest punct observația esențială este că multe guverne și-au propus să combată evaziunea, dar niciunul nu a reușit. Și atunci, întrebarea este: de ce ar reuși acest Executiv?

Dincolo de planul de ajustare bugetară, sunt semne de întrebare și în cazul unor miniștri. Fie din cauza studiilor, fie din cauza lipsei de experiență pentru portofoliile pe care le-au primit, fie din cauza păstrării în guvern a unor vechi demnitari.

Sunt o mulțime de motive pentru care planul bugetar poate fi criticat sau ar putea genera efecte negative în economie. Sunt multe rele care pândesc programul de guvernare. Dar, în esență, programul este șansa care ne ferește de răul cel mare și anume derapajul finanțelor publice românești. În esență, programul are obiective reformiste. De aceea, este condamnat să reușească. Poate fi una din ultimele șanse.