Conceptul de oraș rezilient este definit ca abilitatea unui sistem urban de a absorbi o perturbare și de a-și recupera funcțiile ca rezultat al acestei perturbări. Dar dincolo de aspectele tehnologice, construirea rezistenței materiale, reziliența este o perspectivă interesantă pentru interogarea serviciilor urbane, a relațiilor dintre conducători și cetățeni și, în general, a resurselor aduse de oraș. Participarea cetățenilor la (re)construirea acestui oraș este esențială, precum și dezvoltarea unui mod de guvernare mai orizontală, o implicare mai mare a societății civile. În contextul retragerii, ridicării zidurilor și privatizării spațiului public, unii actori și inițiative participative contribuie la resubiectivarea locuitorilor, la deschiderea socială și astfel afirmă necesitatea de a face 'comun' și de a crea orizonturi alternative în breșele orașului planificat.

With Lala Panait, István Szakáts, Marko Aksentijevic, Bianca Felseghi