Institutul de Statistică european, Eurostat, a publicat datele privind evoluția consumului populației în acest an, dar și în comparație cu anii trecuți.

Astfel, prima serie statistică pe care o putem considera interesantă este legătura dintre consumul gospodăriilor și creșterea veniturilor populației. Concluzia este că an de an, începând cu 2016 consumul și veniturile au crescut constant, cu excepția numită pandemie.

Atunci, în criza sanitară, în primele două semestre ale anului 2020, atât consumul, cât și veniturile au scăzut. Datele se referă la zona euro și este de menționat că în prima jumătate a anului 2020 consumul a căzut cu aproape 13%, dar este adevărat că scăderea a fost recuperată imediat, în trimestrul al treilea 2020, când creșterea a fost cu 12,4% față de cel precedent. Aceste variații sunt cunoscute, pandemia a dat naștere unui fenomen de „dinți de fierăstrău”, adică o scădere bruscă și de anvergură urmată de o creștere pe măsură.

După pandemie, situația creșterii consumului și investițiilor gospodăriilor s-a stabilizat, doar în câteva trimestre ale anilor 2021 și 2022 înregistrându-se scăderi, dar foarte mici. Evoluția rămâne la fel și în ceea ce privește consumul gospodăriilor și veniturile pe cap de locuitor, un indicator mult mai sintetic decât cel cantitativ.

Datele Eurostat arată și rata economisirii pentru gospodăriile populației. Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în zona euro, economisirea a crescut în raport de trimestrul anterior. Sunt, însă, de remarcat câteva state membre care excelează la acest capitol, respectiv Danemarca (plus 6,1%) și Ungaria (plus 5%). În același timp, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1%) și Irlanda (-0,8%).

Investițiile populației au scăzut la nivelul Uniunii Europene, dar și în zona euro. Patru state (Olanda, Ungaria, Suedia și Spania) au avut creșteri ale investițiilor făcute de populație în al doilea trimestru al anului 2024 în comparație cu trimestrul precedent, iar opt state membre, printre care se află și Germania, Portugalia, Italia și Danemarca, au înregistrat scăderi.

Există aici un mic paradox și anume că Danemarca este lider detașat al trimestrului al doilea în materie de economisire, dar se află sub linia de plutire în ceea ce privește investițiile populației.

Ce ne arată aceste ierarhii? Că danezii, de exemplu, manifestă o prudență ridicată atunci când vine vorba despre investirea banilor puși deoparte. Este posibil ca danezii să se ferească de o viitoare criză pe care populația o poate doar bănui în acest moment. Desigur, de la criza din anii 2007-2008 nu a trecut un an fără să apară un profet al crizei, dar deocamdată în afară de criza pandemică, de cea de energie creată de războiul Rusiei în Ucraina, nu a apărut nicio criză economică majoră. Și niciun economist nu poate spune cu certitudine că va urma o criză.

Iese din tipare și creșterea Danemarcei cu 6,1% în trimestrul al doilea față de cel precedent. Fie este o anomalie de culegere a datelor, fie vorbim de un efect de bază. Celelalte state membre, pentru care există date statistice au cifre mult mai mici decât Danemarca.

Un alt stat care apare cu cifre mari este Ungaria, dovadă că economia maghiară se sprijină mult pe consumul populației. Ca și România, de altfel, doar că datele statistice ale țării noastre lipsesc cu desăvârșire, la aceste capitole, de la Eurostat.

În schimb, Institutul Național de Statistică a comunicat că în luna august a.c., față de august 2023, creșterea consumului a fost cu 9,2%. O cifră semnificativă la nivel european care ne arată că în continuare consumul populației poate duce la creșterea economiei. Consumul este bun, doar că trebuie, totuși, folosit cu măsură.