O controversă a apărut în spațiul public odată cu un vot din Parlamentul European privind controlul asupra comunicațiilor private – așa-numitul Chat Control. Propus inițial pentru protecția copiilor în fața abuzurilor sexuale, sistemul este criticat la scară largă pentru că i-ar transforma în suspecți pe toți utilizatorii platformelor online.

O procedură parlamentară mai puțin folosită în plenul legislativului european a permis extinderea controlului în masă asupra comunicațiilor private.

Este vorba despre Chat Control 1.0 — o derogare temporară de la normele privind caracterul privat al corespondenței digitale. Procedura a fost concepută pentru a detecta abuzul sexual online asupra copiilor.

Iar regulamentul va rămâne în vigoare până la 3 aprilie 2028, oferind o marjă pentru negocierea unui nou un acord, Chat Control 2.0.

După cum explică Euronews, în martie, deputații europeni au respins extinderea Chat Control 1.0. Repunerea la vot, inițiată de PPE, s-a bazat pe un regulament schimbat, care a generat un vot haotic. Joi, în ultima zi înaintea vacanței, mulți deputați nu au știut exact pentru ce votează, înțelegând, în cele din urmă, că au prelungit derogarea. 

Dar de ce acest Chat Control este controversat?

Mecanismul își propune să combată răspândirea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor precum și a agresiunii online.

Platformele online și serviciile de mesagerie sunt obligate să detecteze, să raporteze și să elimine conținutul ilegal, încă de la sursă, deci înainte ca mesajele să se răspândească.

Avocații propunerii susțin că o criptare puternică îngreunează semnificativ anchetele. Organizațiile pentru protecția copiilor susțin că mii de victime ale abuzurilor ar putea rămâne neidentificate dacă nu vor fi îmbunătățite capacitățile de detectare.

Criticii susțin că scanarea mesajelor private înainte de a fi livrate transformă efectiv fiecare cetățean într-un potențial suspect, mai degrabă decât să vizeze persoane deja investigate.

După cum relatează Politico, în timp ce rețelele de socializare abundă de critici, conversațiile la nivelul statelor membre sunt rare. Și doar un număr mic de țări sunt angajate într-o dezbatere activă pe această temă. Cel puțin, deocamdată.

Ce se va întâmpla mai departe?

Poziția PE va fi acum trimisă Consiliului, care are la dispoziție trei luni pentru a aproba sau a respinge amendamentele. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele, va urma procedura de conciliere între cele două instituții.

Susținătorii legii temporare spun că acum copiii vor rămâne protejați online, până când legislatorii vor elabora un acord privind o soluție juridică permanentă. Acel ControlChat 2.0, care urmează a fi discutat. Criticii se tem însă de un  blocaj pe termen lung.

Iar adevărata bătălie se va da începând din viitoarea sesiune parlamentară, care va începe în septembrie. Până la adoptarea unei noi legislații, măsurile de control rămân, așadar, în vigoare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România