La 14 iulie ne amintim valorile libertății, egalității și fraternității. Iar aceste valori sunt amenințate în lumea de azi. Iată ce spune la RFI România ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery. În interviul acordat postului nostru, ambasadorul francez a vorbit mai întâi despre semnificația momentului 14 iulie în lumea de azi.
Nicolas Warnery: A devenit o mică tradiție, dar una foarte plăcută și prietenoasă, să vin alături de dumneavoastră chiar în ajunul zilei de 14 iulie. Așadar, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră, cred că este vorba despre Revoluția Franceză, despre deviza „Libertate, egalitate, fraternitate”. Aceasta cuprinde noțiuni foarte vechi acum, dar care rezonează diferit în funcție de epocă. Acum zece ani, acum 20 de ani, trăiam altfel. Mesajul putea fi diferit față de zilele noastre.
Astăzi trăim într-o epocă destul de tulbure. Mi se pare foarte complicat să o descifrez, să o înțeleg. Dar tocmai de aceea trebuie să ne amintim de aceste valori ale libertății, egalității și fraternității.Trebuie să ne întoarcem puțin la origini și să ne amintim că libertatea poate fi amenințată, că inegalitățile se adâncesc în întreaga lume, în societățile noastre occidentale, dar și în întreaga lume, și că fraternitatea, la rândul ei, nu este întotdeauna prezentă.
Așadar, trebuie să revenim la aceste valori fundamentale. Pentru noi, este vorba de un fel de întoarcere la origini pe care trebuie să o facem, poate cu ocazia acestei zile naționale.
Rep: Să ne apropiem acum și de România, unde există o comunitate franceză foarte puternică, foarte dinamică.Ce reprezintă această zi pentru această comunitate?
Nicolas Warnery:În primul rând, comunitatea franceză de aici este fericită și, dacă spun asta cu plăcere, este pentru că în unele țări în care am avut ocazia să lucrez în trecut, comunitatea nu este întotdeauna la fel de fericită cum este în România. Aici este foarte bine integrată.
Mulți oameni rămân mai mult decât au prevăzut - mă refer la expatriați, la cei care lucrează în companii. Vin pentru trei sau patru ani. Și apoi rămân șapte ani, opt ani, zece ani etc. Unii rămân pentru totdeauna, desigur.
Așa că, iată, comunitatea este fericită. Sau cred că este. Este atentă la ceea ce se întâmplă în regiune, având în vedere că ne aflăm într-o regiune tulburată, dar, în general, este foarte senină. Simt că această comunitate este senină.
Rep: Așadar, vorbim acum despre relațiile franco-române, care au o legătură istorică și profundă. Iar puterea acestor relații se manifestă în momentele cele mai dificile. Aceasta este puterea unei relații. Ne aflăm într-un context regional extrem de tensionat. Iar Franța, în acest context regional, este țara care coordonează grupul tactic NATO din România. Ce înseamnă acest angajament pentru Franța?
Nicolas Warnery: Vă mulțumesc că ați reamintit că avem o istorie foarte veche, un parteneriat foarte vechi.
Această prietenie datează, în esență, din jumătatea secolului al XIX-lea, când a luat naștere, într-un fel, România modernă. Apoi a cunoscut un nou avânt în timpul Primului Război Mondial, odată cu misiunea Berthelot.
Negocierile au fost conduse, în parte, de regina Maria împreună cu Clemenceau și au dus la România Mare.
Așadar, istoria noastră, din când în când, se repetă în ceea ce privește identitatea României, teritoriul și securitatea sa.
Și de aceea am venit, de aceea ne-am oferit voluntari la începutul anului 2022, chiar înainte de agresiunea rusă asupra Ucrainei, pentru a veni ca națiune-cadru a NATO aici, în România.
Știam că vom fi bine primiți și doream să venim la ”verii” noștri latini, românii, eram pregătiți să îndeplinim această misiune. Și o îndeplinim încă din 2022.
Deci, din 2022, această forță „Aigle” despre care ați vorbit, grupul de luptă, s-a consolidat. A avut un mare succes în cadrul exercițiului „Dacian Fall” din octombrie anul trecut. Și apoi a apărut o nouă dimensiune în ultimii ani, prin această Coaliție a Voluntarilor.
România este membră a Coaliției Voluntarilor, iar luni seară, la Paris, a avut loc un summit al Coaliției Voluntarilor, la care a participat președintele Nicușor Dan.
La 14 iulie are loc o paradă a unui număr de țări membre ale acestei coaliții. Așadar, steagurile lor vor defila însoțite de garda de onoare, adică de aproximativ douăzeci de soldați în jurul lor, în fața șefilor de stat și de guvern, într-un gest simbolic.
Așadar, în ziua obișnuită a defilării militare franceze, va fi prezent și steagul românesc, iar garda de onoare a steagului românesc va defila în fața președinților, printre care și președintele Nicușor Dan.
În cadrul defilării, va fi și o unitate a Forței „Aigle” care a servit în România cu două sau trei mandate în urmă. Nu vor fi cei care se află chiar în acest moment la Cincu. Ar fi fost prea complicat. Ei au misiunea lor de îndeplinit aici, pe teritoriul românesc, dar predecesorii lor vor defila cu steagul Forței „Aigle”. Așadar, este un gest foarte simbolic.
România, NATO, Coaliția Voluntarilor – acestea sunt ca niște cercuri concentrice. Țara, Alianța și regiunea în care ne desfășurăm acțiunea, incluzând, desigur, Ucraina, întrucât Coaliția Voluntarilor are ca scop instaurarea păcii în Ucraina și asigurarea acestei viitoare păci la care sperăm cu toții acum.
Rep: Și în acest context, cum percepeți rezultatele summitului NATO de la Ankara în ceea ce privește securitatea colectivă?
Nicolas Warnery: De fapt, au avut loc două summituri în decurs de câteva zile: mai întâi, summitul G7, care, inițial, era în primul rând unul economic, dar care, din ce în ce mai mult, în ultimii ani, a căpătat și o dimensiune politică și strategică.
Acest summit s-a desfășurat bine. Aveam câteva îngrijorări, dar totul a decurs bine, iar summitul de la Ankara s-a desfășurat, la rândul său, fără probleme.
Ce vreau să spun prin „a decurs bine ”? Înseamnă că toți aliații și-au confirmat solidaritatea și angajamentul de a asigura securitatea comună. Toți și- au confirmat, de asemenea, angajamentul de a-și spori efortul bugetar pentru a achiziționa echipamente și a se dota corespunzător, pentru a fi face față oricărei amenințări și să se poată ajuta reciproc.
NATO este foarte importantă. Anul trecut i-am sărbătorit aniversarea; anul acesta nu a fost o aniversare, dar poate că ar trebui să ne amintim anul acesta că singura dată când a fost invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington, care a stat la baza înființării NATO, a fost în beneficiul americanilor, în Afganistan, după 11 septembrie 2001.
Așadar, să nu uităm realizările noastre, să nu uităm succesele noastre. NATO a trecut cu bine prin Războiul Rece, NATO și-a demonstrat solidaritatea după 11 septembrie. NATO trebuie să fie capabilă astăzi, în contextul actual, să reziste. Și a rezistat. Da, a rezistat la summitul de la Ankara. Așadar, este un lucru bun.
Rep: Domnule ambasador, am vorbit despre comunitatea franceză din România care, așa cum spuneam, este foarte implicată în viața economică. Franța este foarte implicată în economia română. Ea contribuie la stabilitatea economică a României într-un context bugetar complex. Care este, în opinia dumneavoastră, rolul Franței în economia românească și care sunt evenimentele importante care au avut loc în ultima perioadă?
Nicolas Warnery: Să recunoaștem, prezența franceză actuală datează de la sfârșitul anilor ’60. De fapt, odată cu stabilirea companiei Renault aici, apropierea de Dacia și asocierea dintre cele două.
Apoi, în 1999 a fost semnat acordul între cei doi producători, iar astăzi, pentru noi, acesta reprezintă, într-un fel, un succes industrial emblematic.
Renault a venit cu un model de mașină care a fost produs aici. Astăzi, autoturismele Dacia sunt proiectate, produse, testate și încercate pe pista de testare în întregime, iar apoi, desigur, sunt fabricate și comercializate în România. Așadar, este un succes total. Este exemplul pe care îl folosim adesea când dorim să creăm alte parteneriate industriale cu alte companii, în alte domenii decât cel al industriei auto. Prin urmare, este un succes emblematic.
Există, de asemenea, alte întreprinderi franceze, foarte importante, în industrie, în domeniul energiei, al serviciilor și al distribuției. Așadar, spunem adesea – și nu din mândrie nejustificată, ci din satisfacție - că dintre cele mai mari întreprinderi franceze, grupate în indicele CAC 40, adică dintre cele mai mari 40 de companii, 35 sunt prezente în România.
Așadar, dezvoltăm aceste relații în toate domeniile. Anul acesta, cooperarea este importantă într- un domeniu-cheie, și anume cooperarea în domeniul nuclear, al energiei nucleare civile, întrucât au fost semnate două acorduri importante: un acord între Nuclaerelectrica și compania Arabelle pentru renovarea reactorului numărul unu al centralei nucleare de la Cernavodă.
Există un alt acord semnat în aceeași zi, de asemenea, între Nuclearelectrica și Framatome, privind producția de izotopi – mai precis, un izotop utilizat în tratarea cancerului.
Nu sunt om de știință, dar este vorba de materie nucleară care permite tratarea cancerului, „bombardarea” cancerului, dacă pot spune așa, pentru a vindeca pacientul.
Așadar, în două domenii - viitorul energiei nucleare și viitorul medicinei de vârf din România - au fost semnate aceste două acorduri, ceea ce ne-a bucurat foarte mult. Acestea sunt victoriile recente. Sperăm că vor urma și alte victorii în curând. Dar acestea sunt cele mai recente.
Rep: Și, în final, domnule ambasador, care este mesajul dumneavoastră pentru ascultătorii RFI România cu ocazia zilei naționale a Franței?
Nicolas Warnery: Eu că spun uneori că sunt un pesimist activ. Îmi cer scuze pentru termenul „pesimist”.
Dar înseamnă că, dacă nu facem nimic, lucrurile vor merge prost. În schimb, dacă acționăm, dacă suntem activi, putem salva situația.
Așadar, urarea pe care o adresez tuturor, fie că suntem români, fie că suntem francezi, este să ne aflăm în contextul despre care vorbeam. În această lume dificilă, să fim pesimiști activi.
Iar al doilea mesaj este că îmi dau seama de asta venind pentru a nu știu câta oară aici, în studioul vostru, alături de ascultătorii voștri: atunci când vorbesc la microfonul vostru, formăm o mică comunitate, o mică familie RFI în sud-estul Europei, nu doar în România, ci în întreaga regiune, deoarece sunteți un nod de comunicare remarcabil, lucru de care ne bucurăm foarte mult.
Așadar, iată, am sentimentul că facem parte dintr-o mică familie, inclusiv împreună cu ascultătorii pe care nu-i vedem, dar pe care îi intuim în spatele microfoanelor și pe care îi salut.
