La intrarea în cel de-al cincilea an de la declanșarea războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European și-a afirmat poziția cu privire la condițiile unei păci corecte și durabile. În cadrul unei sesiuni extraordinare consacrate Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski s-a adresat adunării europene. Iar deputații au adoptat cu o largă majoritate o rezoluție cu privire la condițiile păcii.

Parlamentul European indentifică Rusia drept principalul vinovat  pentru declanșarea războiului. Alături de Rusia, regimul din Belarusul învecinat, de unde trupele rusești au lansat atacuri asupra Ucrainei. De asemenea, Parlamentul European a condamnat implicarea regimurilor iranian și nord-coreean.

Cu privire la actualele negocieri de pace, eurodeputații atrag atenția că nicio decizie despre Ucraina și despre Europa nu poate fi luată fără participarea acestora – o reacție la actualele formate în care Statele Unite și Rusia caută să impună condiții Kievului.

Parlamentul European consideră că trebuie decise noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a opri definitiv războiul de agresiune, inclusiv interzicerea completă a importurilor din Rusia și Belarus.

Totuși, în acest moment, un nou pachet de sancțiuni rămâne blocat prin veto-ul a două state membre, ale căror guverne sunt favorabile Rusiei – este vorba de Ungaria și Slovacia.

Potrivit Parlamentului European, acordurile de pace nu trebuie să limiteze dreptul Ucrainei de a se apăra și, de asemenea, trebuie să includă despăgubiri plătite de Rusia pentru pagubele provocate Ucrainei.

Deputații condamnă, de asemenea, deportarea copiilor ucraineni în Rusia și sprijină eforturile internaționale de a asigura returnarea acestora. Rezoluția mai cere desemnarea Grupului Wagner și a entităților sale succesoare drept organizații teroriste.

Cât despre eventuala ridicare a sancțiunilor, invocată de partea americană în contextual negocierilor, Parlamentul European este ferm. sancțiunile nu pot fi ridicate înainte ca Rusia să dovedească respectarea pe termen lung a acordurilor de pace.

Salutând eliminarea treptată a importurilor de gaz rusesc și pregătirea eliminării importurilor de petrol, eurodeputații  cer renunțarea totală la importurile din Rusia pentru petrol și produse petroliere, uraniu, uraniu îmbogățit, combustibil și servicii nucleare.

În sfârșit, deputații susțin idea unei o „forțe de asigurare” propusă de aliații occidentali ai Ucrainei, combinată cu garanții de securitate, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea actuală a SUA a negocierilor de pace.

Să mai spunem că mai mulți europarlamentari din România nu au susținut rezoluția de condamnare a Rusiei.

Europarlamentarii Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, aleși pe listele SOS România, au votat împotrivă. La fel, Șerban-Dimitrie Sturza, ales pe listele AUR. Eurodeputatul Claudiu Târziu, intrat și el pe listele AUR dar care între timp a fondat o altă formațiune politică, s-a abținut de la vot.

Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna.

Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană.

Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război.

Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură.

Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării.

Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei.

De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei.

Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră.

Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război.

Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații.

Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului.

Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul.

Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități.

Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni.

Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost.

I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”.

Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului.

Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Suntem aproape de împlinirea patru ani de la declanșarea de către Rusia invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei. Se va întâmpla marți, 24 februarie. Iar Uniunea Europeană are de rezolvat o problemă complicată pentru a  putea finanța în continuare efortul de război al țării atacate. Problema se numește Ungaria.

 

Împrumutul de 90 de miliarde de euro, aprobat de UE pentru Ucraina, este în pericol, ceea ce ar pune Kievul într-o situație financiară foarte complicată începând din aprilie. Aceasta, după ce Budapesta a amenințat vineri că va bloca acordul până când fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba va fi reluat.

Ambasadorii UE urmau să dea aprobarea finală pentru împrumut înainte de marți, ziua care marchează împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Dar, ca în atâtea alte rânduri, veto-ul Ungariei ține lucrurile blocate.

Ungaria, alături de Slovacia, sunt ultimele țări ale UE care se aprovizionează cu petrol din Rusia, prin conducta Drujba, datând din epoca sovietică. De la sfârșitul lunii ianuarie, fluxurile au fost perturbate. Kievul pune aceasta pe seama atacurilor rusești care au deteriorat echipamente cheie.

Efectele încep să se facă simțite pe piața ungară.

Orbán, care în aprilie se va confrunta cu un scrutin legislativ ce se anunță problematic, acuză Ucraina că generează în mod intenționat o criză a petrolului în Ungaria, în cooperare cu Comisia Europeană. Potrivit premierului ungar, scopul ar fi schimbarea puterii la Budapesta, după alegerile din această primăvară.

De partea sa, Kievul respinge aceste afirmații, argumentând că atacurile rusești sunt cele care au deteriorat infrastructura energetică.

„Ultimatumuri și șantaj”

Ministerul ucrainean de externe a condamnat sâmbătă ceea ce descris drept „ultimatumuri și șantaj” din partea Ungariei și Slovaciei. Budapesta și Bratislava, unde se află guverne favorabile Rusiei, au amenințat că vor opri furnizarea de energie electrică către Ucraina dacă Kievul nu reia fluxurile de petrol rusesc.

Și aceasta într-o perioadă în care Ucraina se confruntă cu o criză majoră a energiei, în urma atacurilor rusești. Kievul vorbește despre transformarea de către Rusia a energiei în armă, o armă cu care, iată, amenință acum și cele două țări central-europene, Ungaria și Slovacia.

Potrivit părții ucrainene, prim-ministrul Viktor Orbán încearcă să transforme sentimentul anti-Ucraina în armă înaintea unor alegeri cheie în care riscă să piardă puterea după mai bine de 15 ani.

După cum relatează Euractiv, ambasada Ucrainei la UE a sugerat într-o scrisoare adresată Comisiei Europene să continue furnizarea de petrol Slovaciei și Ungariei „fie prin sistemul de transport al petrolului din Ucraina, fie printr-o rută maritimă”.

Iar Politico transmite că la începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență pentru a soluționa disputa privind conducta Drujba.

Grupul de coordonare petrolieră al UE, care reunește reprezentanți ai tuturor statelor membre, dar nu și ai Ucrainei, se întrunește miercuri, în timp ce Bruxelles-ul îndemnă la calm.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat vineri că nu se observă vreo urgență pe termen scurt. Atât Ungaria, cât și Slovacia au menținut stocurile petroliere de rezervă pentru un consum de nouăzeci de zile.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Extraordinar de complicat baletul pe care președintele Nicușor Dan a fost nevoit – sau a ales – să îl facă la Consiliul pentru Pace, forumul inițiat de Donald Trump...

 

Privită cu suspiciune de majoritatea europenilor, adunarea a reunit categorii diferite de lideri.

Unii – și încă mulți – autocrați de toată mâna. Ei au simțit ocazia nesperată de a obține de la cel considerat omul cel mai puternic de pe planetă sprijinul pentru continuarea și eventual consolidarea regimurilor lor abuzive și hrăpărețe.

Alții, precum Nicușor Dan, care dintr-un motiv sau altul, au nevoie să-l îmbuneze pe Donald Trump.  

Cum ar fi argentinianul Milei, care are nevoie disperată de banii americani. Sau monarhiile din Golf, care încă speră să-l înduplece pe Donald Trump să nu dea drumul câinilor războiului împotriva Iranului cu riscul de a destabiliza întreaga regiune.

De partea sa, Nicușor Dan, cel mai înalt în rang dintre observatorii europeni, are nevoie să repare o relație încă avariată cu Casa Albă și mai cu seamă cu gruparea radicală MAGA.

Citeste siConsiliul pentru Pace | Donald Trump a încurcat funcția lui Nicușor Dan: „Prim-ministrul Dan”

Astfel că, prezent în sala Institutului American pentru Pace, redenumit recent Institutul Donald J. Trump pentru Pace, cu șapca roșie MAGA primită de la amfitrion, ascultând discursul autolaudativ al lui Donald Trump și cântecele de la ceremoniile sale politice, președintele Nicușor Dan a avut toate motivele să se gândească acasă.

La democrația considerată încă hibridă, în urma anulării alegerilor. La ratingul de țară pe buza prăpastiei junk.

La politicienii de extremă dreapta care caută să se lipească de sprijinul politic, logistic și financiar promis de MAGA și administrația Trump tuturor forțelor de pe Vechiul Continent care vor acționa pentru distrugerea Uniunii Europene.

Citeste siObiectivele ascunse ale unei vizite în America (SpotMedia)

Și, evident, să primească și binecuvântarea electorală a liderului de la Casa Albă, precum Viktor Orban. Care, însă, a și plătit un miliard de dolari.

Dar mai cu seamă, s-a putut gândi la societatea atât de divizată, la acea parte semnificativă care îi contestă vehement legitimitatea.

A reușit, oare, Nicușor Dan, ca prin prezența sa la Washington să repare măcar într-o anumită măsură, fractura socială? Viitorul o va spune.

Va fi atitudinea sa trecută cu vederea de către partenerii europeni, atât de reticenți față de inițiativa lui Trump? Poate, în speranța că aceștia înțeleg situația complicată a României și a președintelui său.

Mai greu îi va fi cu acel nucleu al propriului electorat care a văzut în prezența la Consiliul pentru Pace o îndepărtare de valorile europene și o cedare în fața ideologiei MAGA.

Într-o echilibristică grea, pe această linie subțire, președintele a vorbit, evident, și despre Gaza, ca toată lumea. Și asta, într-o reuniune în care toată lumea știa că, în realitate, este vorba despre Donald Trump....

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La câteva zile după summitul european informal din Belgia, ministrul român al finanțelor, Alexandru Nazare și-a declarat susținerea față de propunerea privind o uniune cu două viteze. Ideea a fost discutată de liderii europeni, cu scopul de a permite  unui număr de cel puțin nouă țări să își unească forțele pentru a adopta inițiative care altfel ar fi imposibil de aprobat din cauza lipsei de consens.

Într-un interviu acordat rețelei de televiziune Euronews, ministrul Nazare și-a exprimat sprijinul pentru această măsură.

Mai întâi de toate, să spunem că instrumentul juridic pentru o cooperare consolidată a intrat în prim-plan anul trecut, când liderii UE au decis să acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei fără aprobarea Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe - un punct de cotitură care pare să indice că liderii prioritizează acum viteza în detrimentul unanimității. Cu alte cuvinte, cine vrea merge înainte. Cine nu, rămâne pe dinafară.

În interviul acordat Euronews, ministrul Alexandru Nazare a afirmat că România susține formarea unei piețe unice de capital, propusă în Raportul Draghi din 2024 privind competitivitatea.

De asemenea, susține și așa-numitul Club E6 al greilor economici.

Grupul include Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia. Reprezentanții lor au avut deja mai multe întâlniri pentru a discuta modalități de accelerare a integrării piețelor de capital europene. Dar a stârnit îngrijorări că interesele țărilor mai mici vor fi sacrificate.

De partea sa, ministrul român al finanțelor consideră că, dacă grupul va reuși, va fi „un lucru bun” pentru întreaga Europă.

Potrivit lui Alexandru Nazare dacă formatul numit ”uniunea cu două viteze” ne va permite să accelerăm în unele dintre problemele pe care le avem deja, atunci este o idee bună.

Strategia „Fabricat în Europa”

„Cred că trebuie să vedem ce va ieși în cele din urmă din E6”, dar ”ar putea fi foarte pozitiv” a declarat ministrul român, adăugând că a discutat această problemă cu omologii săi francez și german în marja reuniunii ECOFIN de marți.

„Nu cred că intenționează să lase pe nimeni în urmă”, a mai precizat ministrul.

El a susținut, de asemenea, propunerile înaintate de Franța pentru strategia „Fabricat în Europa”, care ar introduce cerințe minime de conținut european pentru bunurile produse local, un subiect abordat și la summitul de săptămâna trecută.

Întrebat despre riscul ca acest lucru să dăuneze relațiilor României și Europei cu parteneri comerciali cheie, precum Statele Unite, Nazare a subliniat importanța unui mediu investițional favorabil în Europa.

O altă idee discutată, susținută și de Franța, este emiterea de datorii comune ale UE - euroobligațiuni - menite să stimuleze investițiile în sectoare strategice precum tehnologiile verzi, apărarea și securitatea.

Nazare a apărat această propunere, menționând că UE a folosit-o deja în trecut pentru planul european de redresare postpandemie NextGenEU.

După cum amintește Euronews, ideea utilizării datoriei comune pentru a stimula competitivitatea a fost susținută și de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, în raportul său privind competitivitatea. Însă propunerea se confruntă cu o puternică opoziție din partea Germaniei și a unor state membre nordice.

 

Întregul interviu poate fi consultat AICI.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisia Europeană și-a confirmat planurile de a adopta o nouă rundă de sancțiuni, a 20-a, împotriva Rusiei. Și aceasta până pe 24 februarie, când se vor împlini patru ani de la începutul invaziei pe la scară largă asupra Ucrainei. Anunțul de la Bruxelles coincide cu începutul unor negocieri complicate între Rusia și Ucraina, la Geneva.

Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ar urma să includă o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolul brut rusesc, notează publicația Caleaeuropeană.ro. Sunt vizate un număr de 43 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă.

Se adaugă interdicții privind furnizarea de servicii de întreținere și alte servicii pentru navele care transportă gaz petrolier lichefiat și spărgătoarele de gheață, pentru a afecta și mai mult proiectele de export de gaze naturale — o măsură care ar împiedica aceste nave să utilizeze porturile europene.

Pachetul introduce noi interdicții la importul de metale, produse chimice și minerale critice, precum și restricții suplimentare la exportul de articole și tehnologii utilizate în efortul de război al Rusiei, cum ar fi materialele utilizate pentru producerea de explozivi.

Intențiile Bruxelles- ului au fost anunțate aproape concomitent cu începerea la Geneva a celei de-a patra runde de convorbiri ruso-ucrainene.

Însă așteptările privind evoluții semnificative pe frontul diplomatic rămân la cote scăzute, câtă vreme Moscova nu se arată dispusă să dea niciun milimetru înapoi de la revendicările sale maximaliste pentru teritoriul ucrainean.

Trump reia retorica Moscovei

Ucraina este, de asemenea supusă și presiunilor lui Donald Trump, care i-a cerut aproape imperativ lui Zelenski să vină la masa negocierilor și să încheie un acord.

Liderul de la Casa Albă reia astfel narativul Moscovei, atunci când îl zugrăvește pe președintele ucrainean drept principalul obstacol în calea păcii.

Vorbind la Conferința de securitate de la München, președintele Zelenski a respins din nou solicitarea Rusiei ca forțele ucrainene să se retragă din zonele pe care le controlează în regiunea Donbas. O solicitare a Kremlinului care pare a avea ecou și la Casa Albă.

Agenția Bloomberg dezvăluia acum câteva zile planurile unui parteneriat economic amplu cu al Rusiei SUA, ca parte a unui acord legat de Ucraina.

Rusia a părut să confirme existența unei propuneri economice ample dintre SUA și Rusia, cunoscută la Kiev sub numele de „pachetul Dmitriev”.

Președintele ucrainean spunea, la rândul său că serviciile de informații i-au prezentat așa-numitul «pachet Dmitriev» care se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari.

Zelenski se referea la Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei și se află în contact cu înalți oficiali americani, inclusiv cu trimisul special Steve Witkoff.

Casa Albă a refuzat să confirme existența unor astfel de propuneri.

În aceste condiții , mulți experți se tem că președintele Trump ar putea favoriza afacerile în detrimentul aspectelor strategice. Iar în cazul unei asemenea înțelegeri – după patru ani de război – eficiența sancțiunilor europene ar rămâne sub un mare semn de întrebare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Organizația paramilitară rusă Wagner nu a dispărut după încercarea nereușită de lovitură de stat din 2023. După cum relatează presa britanică, gruparea este acum prezentă în Europa. Și caută agenți pentru a-i implica în acte de sabotaj.

În iunie 2023, gruparea paramilitară Wagner, prezentă pe frontul din Ucraina, a încercat o lovitură de stat împotriva armatei și conducerii ruse. Manevra a eșuat. Două luni mai târziu, liderul grupării, Evgheni Prigojin, alături de alți colaboratori apropiați, a murit într-un accident de avion ale cărui circumstanțe rămân neelucidate.

Dar cu sau fără Prigojin, Wagner continuă. Ba, mai mult, organizația este implicată în operațiuni de sabotaj în Europa, după cum au dezvăluit oficiali ai serviciilor secrete occidentale în Financial Times. Potrivit ziarului britanic, foști membri ai grupării paramilitare joacă un rol major în aceste atacuri orchestrate de Kremlin.

Iată și câteva exemple.

În 2023, de exemplu, proprietatea ministrului estonian de interne, Lauri Läänemets, a fost vizată cu un cocktail Molotov. Atacuri incendiare au vizat și depozite care conțineau ajutoare pentru Ucraina. În 2024, cinci bărbați au fost condamnați la Londra, găsiți vinovați de declanșarea unuia dintre aceste incendii.

Unul dintre autorii operațiunii de la Londra a fost condamnat la 23 de ani de închisoare.

Dylan Earl, un infractor mărunt din orașul englez Leicester, a fost recrutat online. Și nu este singurul. Potrivit Financial Times, rețelele de socializare, și în special aplicațiile de mesagerie criptată precum Telegram, sunt favorizate de Wagner pentru recrutarea agenților săi de sabotaj în Europa.

O nouă generație de recruți

Se naște, așadar, o nouă generație de recruți după ce, în urma valurilor de expulzări diplomatice din 2022, serviciile de informații interne rusești s-au confruntat cu o reducere semnificativă a numărului de agenți secreți din Europa. Iar implicarea acestor recruți în misiuni de sabotaj nu lasă loc de îndoială, spun sursele din serviciile occidentale pentru Financial Times.

Citeste siPrigojin, prototipul uman al Rusiei actuale: o carte despre “iobagul” lui Putin

Activi din 2014, mercenarii Wagner au sarcina de a apăra interesele externe ale Rusiei. Până să se implice pe frontul din Ucraina, gruparea acționa mai ales pentru exploatarea diverselor resurse naturale din Africa.

Militanții săi sunt cunoscuți pentru violența lor extremă, pentru execuțiile sumare, utilizarea torturii și a violului ca armă de război.

De asemenea, gruparea era anterior specializată în recrutarea de tineri din regiuni izolate ale Rusiei pentru a lupta în Ucraina.

Acum, însă, obiectivul pare să se fi schimbat: recrutarea de europeni vulnerabili din punct de vedere economic pentru a comite acte de violență pe teritoriul NATO.

Citeste siMali: Ȋnchisori secrete și "sute de civili" torturaţi de mercenarii ruşi de la Wagner (investigație Forbidden Stories)

Scopul este de a semăna haosul pe continent, a declarat pentru Financial Times un oficial occidental al serviciilor de informații.

Această exploatare a rețelelor de socializare nu este deloc nouă pentru gruparea paramilitară.

În 2023, Prigojin a recunoscut că este fondatorul Agenției de Cercetare a Internetului – cunoscută și sub numele de „ferma de troli” a Kremlinului. Rolul acesteia: să semene haos în țările democratice prin dezinformare și propagandă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță.

Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb.

Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă.

În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei.

Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance.

„Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.”

”Relația transatlantică nu se încheie”

Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance.

Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”.

Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.”

Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump.

Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”.

Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor.

„Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lipsa locuințelor accesibile și creșterea costurilor au devenit o preocupare socială majoră pentru cetățenii europeni. Un plan al Comisiei și al Parlamentului European vizează construirea a 10 milioane de locuințe, pentru a răspunde acestei crize. Dar pentru aceasta, autoritățile locale trebuie să se mobilizeze foarte repede.

Din 2013, prețurile locuințelor în UE au crescut cu peste 60%, în timp ce chiriile medii au crescut cu aproximativ 20%, în zonele urbane chiar și mai mult, arată un raport al Comisiei Europene.

Doar 6-7% din fondul locativ din UE este reprezentat de locuințe sociale, în timp ce 20% dintre locuințe rămân neocupate.

În schimb, închirierile pe termen scurt – îndeosebi pentru scopuri turistice -  au crescut cu 93% între 2018 și 2024.

Uniunea Europeană își dorește acum construirea a aproximativ 10 milioane de locuințe suplimentare în Europa pentru a răspunde cererii crescânde. Și este gata să plătească pentru asta.

În sesiunea din această săptămână, Comisia pentru Locuințe din parlamentul European a adoptat recomandările sale finale privind criza locuințelor, solicitând executivului UE o legislație pentru construirea de noi locuințe.

Însă primăriile nu au motive să aștepte și trebuie să se mobilizeze imediat pentru studiile tehnice. Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul PPE, membru al Comisiei pentru Locuințe, explică urgența momentului. 

Europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Locuințe a Parlamentului European, atrage atenția autorităților locale că trebuie să acționeze repede pentru a putea accesa banii europeni.

 

”Am dat votul în cadrul acestei comisii speciale și fac apel, prin intermediul dumneavoastră, la toți actorii economici, pe de o parte, dar și primării și autorități publice locale, să identifice terenuri, să identifice mecanisme prin care pot să dezvolte construcția de locuințe.

Va fi o pâine bună de mâncat pentru noi pe fonduri europene. Primăriile însă trebuie să-și identifice terenurile unde să vină, cu aceste parteneriate public-private, pentru aceste locuințe.

În același timp, avem bani europeni pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rețelelor de infrastructură apă, canal, lumină și așa mai departe și, în același timp, vom avea bani inclusiv pentru edificarea acestor construcții.

Dar este important să înțelegem că nu vor putea fi ridicate aceste construcții dacă primăriile sau autoritățile publice locale nu-și fac treaba din perspectiva a ceea ce înseamnă cadastrarea terenurilor, planurile tehnice, planurilor de urbanism.

Trebuie să le pună la punct pentru a putea să absoarbă banii europeni. Dacă nu își vor fi făcut de pe acum proiectele tehnice,  evident că vom pierde și aceste oportunități, așa cum de altfel, din păcate, am mai pierdut și altădată oportunități din partea Comisiei Europene sau din partea structurilor europene.

Dar pentru România este o bună oportunitate de a-și dezvolta această rețea de infrastructură de locuințe, pentru că în momentul de față avem probleme cu ceea ce înseamnă accesibilitatea la locuințe”.

Peste 28,5%, din tinerii de astăzi de până în 30 de ani stau mai departe împreună cu părinții, de aici probleme cu natalitatea.

Toate acestea sunt de fapt înlănțuite și de aceea Comisia Europeană, pe bună dreptate, și Parlamentul European, vin cu această abordare pentru a pune la îndemână instrumentele necesare pentru acest fond locativ”. 

 

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Momentul independenței Europei este acum”. Sunt cuvintele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, rostite în plenul Parlamentului European. Un discurs în pregătirea summitului informal care începe joi în Belgia. Și o prefigurare a marilor schimbări care vor avea loc în Europa în următorii ani. Iar întrebarea este: unde se va regăsi România în tot acest tablou?

Simplificare, eliminarea barierelor, debirocratizare, unificare. Ar fi cuvintele cheie ale discursului, înainte de reuniunea liderilor europeni.

Tot mai multe voci de pe continent cer o Europă mai consolidată, pentru a face față unei triple provocări – comerciale și ideologice din partea Statelor Unite. Militare și ideologice, din partea Rusiei. Comerciale din partea Chinei.

Toată lumea e de acord că trebuie acționat. Dar, cum?

Aici opiniile diferă. Președintele Macron vorbește despre o consolidare imediată a suveranității europene, preferințe europene în sectoare cheie și împrumuturi comune. Cancelarul Merz, pe de altă parte, nu agrează împrumuturile comune și, înaintea preferinței europene, pune accentul pe mai multă competitivitate.

Citeste siSpre Europa federală. Cu sau fără români

Prinsă la mijloc, șefa Comisiei a încercat, așadar, să preia câte ceva din ambele poziții.

Ea a afirmat că

O Europă competitivă poate fi doar o Europă independentă, iar astăzi dependențele riscă să devină arme de coerciție.

Apoi, s-a referit la competitivitate și la necesitatea de a desființa reglementări naționale care încă afectează piața unică.

Avem de 20 de ori mai multe reglementări statale în comparație cu piața unică a Statelor Unite, de exemplu – economia noastră merge, așadar, cu frâna de mână trasă.

Avem 27 de sectoare bancare, vreo 300 de centre de tranzacționare – toate acestea trebuie reunite pe o piață unică. Președinta Comisiei a mai promis intrarea rapidă în vigoare a sistemului EUInc, prin care orice antreprenor va putea deschide o companie în 48 de ore în orice stat membru.

O altă prioritate: piața europeană a energiei – de la resurse până la distribuție. Și cu o componentă ecologică puternică.

Citeste siSummit informal cu ... Donald Trump în cameră

Argumentul șefei Comisiei: electricitatea din gaz costă în medie peste 100 de euro pe megawatt-oră. Cea din energie solară este de 34 de euro. Din energie nucleară: 50 până la 60 de euro.

Deci, a spus ea, cifrele sunt grăitoare. Energiile cu emisii reduse nu sunt doar locale și curate. Ne oferă mai multă independență, mai multă siguranță și reduc costurile.

Și o altă formulare cheie, care trebuie să ne dea de gândit: tratatele europene nu pot fi modificate, deci aceste schimbări vor veni prin așa-numita cooperare consolidată. În sensul în care cei care vor mai mult își asumă mai mult. Cei care nu-și asumă rămân în afară. Aceasta este, de fapt, mult discutata Europă cu două viteze. Ai atâta Europă câtă vrei să-ți asumi.

Iar întrebarea este: ce va alege România, sufocată de discursul populist și împotriva Europei?

Poate alege calea reformelor care să o ducă în Europa cu viteză sporită - asta înseamnă inclusiv aderarea la zona euro. Și aici înțelegem ce avantaj competitiv au luat vecinii noștri bulgari.

Sau, refuzând mai multă Europă, să rămână într-o zonă marginală. Și foarte vulnerabilă.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România