Pentagonul a publicat, vineri, noua Strategie de Apărare Națională – a nu se confunda cu Strategia de securitate publicată de Casa Albă. Documentul marchează o schimbare de priorități fără precedent. China încetează a mai fi văzută drept amenințarea principală. Iar în ce-i privește pe aliații europeni, ajutorul militar american va deveni „limitat”. De partea lor însă, europenii sunt gata să-și asume propria apărare, după cum arată rezultatele unui recent sondaj de opinie.

Noul raport de 34 de pagini urmează Strategiei de Securitate Națională a SUA publicate în decembrie anul trecut, care afirma că Europa se confruntă cu colapsul civilizației și nu prezenta Rusia drept o amenințare pentru SUA. La acea vreme, Moscova declara că documentul era „în mare măsură în concordanță” cu viziunea sa.

Citeste siDispariţia „ameninţării ruse” din strategia de securitate naţională a SUA, un lucru pozitiv (Kremlin)

Potrivit noii strategii publicate de Pentagon, securitatea Europei devine o preocupare secundară, sugerând că aliații de pe Vechiul Continent ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare.

În schimb, Groenlanda devine o de preocupare centrală pentru securitatea internă a Statelor Unite – așadar, o continuare a discursului cu care președintele Donald Trump a generat atâta iritare în rândul europenilor.

Potrivit strategiei, Statele Unite vor rămâne implicate în Europa, căreia, la nevoie, îi vor acorda un sprijin ”critic dar limitat” în timp ce Washingtonul va da prioritate apărării teritoriului național.

Washingtonul – se afirmă în document - a neglijat mult timp „interesele concrete” ale americanilor și nu dorește să confunde interesele americane „cu cele ale restului lumii. Astfel că o amenințare la adresa unei persoane aflate într-o cu totul altă parte a lumii nu poate fi considerată aceeași ca și la adresa unui american”.

Dacă în 2018, în precedentul mandat al lui Donald Trump, Pentagonul descria China și Rusia drept „puteri revizioniste”,  și o „provocare centrală” la adresa securității SUA, acum abordarea se schimbă.

Rusia este văzută drept o amenințare gestionabilă de către aliații europeni de pe flancul estic. Cât privește China, documentul precizează că relațiile cu marea putere asiatică trebuie să rămână respectuoase. Taiwanul nu este menționat, deși în numeroase documente anterioare apărarea insulei se afla în centrul preocupărilor strategice ale Washingtonului.

De partea lor, europenii sunt gata să-și asume propria apărare independent de Statele Unite.

Un amplu sondaj de opinie european realizat de Cluster 17 și publicat de revista franceză Le Grand Continent relevă o ruptură fără precedent în felul în care europenii percep Statele Unite.

Circa 73% dintre europeni consideră acum că Uniunea trebuie să se bazeze exclusiv pe ea însăși pentru a-și apăra independența.

Europenii se declară pregătiți să folosească și forța în acest scop - inclusiv împotriva aliatului lor istoric, SUA. În proporție de 81% ei consideră că o operațiune militară americană în Groenlanda ar constitui „un act de război împotriva Europei”, iar 63% susțin trimiterea de trupe europene pe insulă.

44% dintre europeni îl consideră acum pe Trump ca fiind un dictator, iar o majoritate absolută (51%) îl consideră un „dușman” al Europei. Pentru 64% dintre respondenți, politica externă americană este definită prin cuvintele  „recolonizare” și „prădare”.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Călătoriile cu avionul au devenit, în zilele noastre, pe cât de populare pe atât de pline de restricții. Probabil vi s-a întâmplat adeseori să plătiți suplimentar pentru un bagaj de mână pe care să-l puteți lua în cabină. Mulți s-au văzut nevoiți să plătească în plus doar pentru că au ales să imprime cartea de îmbarcare pe suport de hârtie în loc să o salveze pe telefonul mobil. Ei bine, Parlamentul European vrea ca aceste practici să înceteze.

Groenlanda, Mercosur, Rusia... sesiunea plenară din această săptămână a Parlamentului European a avut subiecte grele pe agendă. Un altul a rămas puțin în umbră, deși afectează direct un foarte mare număr de cetățeni europeni printre care și români, firește.

Vorbim despre pasagerii curselor aeriene. În 2025, românii au călătorit pe calea aerului de peste 21 de milioane de ori, în creștere cu peste 8% față de anul precedent.

Ei bine, în această sesiune, Parlamentul European a respins propunerile Consiliului – deci, ale guvernelor statelor membre – de limitare a drepturilor pasagerilor.

În iulie 2024, Consiliul a adoptat o serie de măsuri privind drepturile pasagerilor aerieni, care ar fi diminuat unele compensații în vigoare din 2004. În baza acestor reglementări puteți primi, de exemplu, compensații financiare pentru zboruri întârziate sau puteți fi cazați la hotel pe cheltuiala companiilor în cazul unor întârzieri majore.

Așadar, ca să trasăm exact terenul: politicieni naționali, care adesea pretind că își apără cetățenii în fața stihiilor europene, au vrut să restrângă o serie de drepturi ale pasagerilor. Europa cea urâtă vine să le apere.

Concret, Parlamentul propune sume compensatorii pentru perturbările zborurilor între 300 și 600 EUR, în funcție de distanța de zbor. Guvernele statelor membre doresc să stabilească o compensație între 300 și 500 EUR.

O schimbare remarcabilă

Știm bine că acum, multe companii taxează suplimentar inclusiv bagajul de mână.

Parlamentul dorește ca pasagerii să aibă dreptul de a transporta cu ei în avion, fără costuri suplimentare, un articol personal (cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop) și un mic bagaj de mână cu o greutate maximă de șapte kilograme. Aceasta ar fi o schimbare remarcabilă în politicile companiilor aeriene.

Eurodeputații doresc, de asemenea, să elimine taxele suplimentare pe care călătorii sunt uneori obligați să le plătească pentru corectarea erorilor de ortografiere ale numelor pasagerilor sau pentru înregistrare (check-in) înaintea zborului.

De asemenea, Parlamentul European vrea să elimine practica unor companii de a taxa călătorii în cazul în care aleg să-și imprime cărțile de îmbarcare pe suport de hârtie. Pur și simplu, călătorii ar trebui să aleagă ei înșiși modalitatea de prezentare a cărții de îmbarcare.  

Votul din Parlamentul European mai stabilește obligația operatorilor de a le oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și o cazare de până la trei nopți pentru întârzieri prelungite.

Ce urmează acum?

Poziția Parlamentului va fi transmisă Consiliului. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele Parlamentului, dosarul va ajunge în discuția unui comitet de conciliere pentru a se ajunge la o formula agreată de ambele părți.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

 

Cerul Europei nu este deloc senin în aceste zile. Continentul nostru este supus unei duble presiuni, din partea Rusiei lui Putin și Americii lui Trump. În această perioadă complicată, Tratatul de la Élysée, semnat la 22 ianuarie 1963 între președintele francez Charles de Gaulle și cancelarul german Konrad Adenauer, reprezintă un reper important.

În mesajul său de Ziua Franco-Germană, ambasadorul francez Nicolas Warnery subliniază că tratatul nu a consolidat doar reconcilierea dintre cele două națiuni după multiple războaie, ci a constituit și un fundament al construcției europene.

”Celebrăm astăzi 63 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée urmare a inițiativei unui mare francez, generalul Charles de Gaulle și a unul mare german, cancelarul Adenauer, un document care și-a propus să prezideze reconcilierea franco-germană. O reconciliere într-un ansamblu mai vast, al construcției europene. Dar și al cooperării bilaterale, în domenii mai extinse, cum ar fi cel al apărării, afacerilor externe, educației, tineretului, sfârșind prin a genera o prietenie profundă între cele două popoare.

În epoca noastră, de resurgență a conflictelor, de tensiuni trebuie să ne amintim de toți cei care au pus în operă acest tratat și această reconciliere.

 

Azi, în România celebrăm cele două limbi, cele două culturi, cele două sisteme școlare, cele două centre culturale, aici, la  București, la Cluj, la Iași, la Timișoara.

Anul 2025 a fost unul de intensificare a cooperării bilaterale franco-germane cu un nou cancelar care a discutat cu președintele francez, incluzând o agendă economică franco-germană și o acțiune foarte puternică a celor doi lideri în cadrul Alianței Atlantice sau în sânul Uniunii Europene.

Aici, în România, Franța și Germania au conlucrat în privința programului SAFE.

Știți că România este al doilea beneficiar al programului de finanțare din partea Comisiei Europene în ce privește reconstrucția industriei de armament.

Lucrăm împreună și pe frontul luptei împotriva dezinformării, prin cooperarea consolidată dintre France Medias Monde si Deutsche Welle.

Cu ceva timp mai în urmă în timp, cooperarea franco-germană s-a manifestat s-a manifestat prin prezența  Airbus în România, în cadrul IAR, care asigură mai mult de 8.000 de locuri de muncă și un important transfer de tehnologie și pentru economia României. Un alt sector este cel al automobilelor foarte important pentru România, Renault, cu Dacia și Continental care aici lucrează împreună în beneficiilor economiei românești”, transmite ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery.

 

De partea sa, ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, amintește că în aceste vremuri de incertitudine, prietenia franco-germană este mai importantă ca niciodată: 

”Cu 63 de ani în urmă, Germania și Franța au deschis un nou capitol al relațiilor bilaterale prin încheierea Tratatului de la Elysée. Acest tratat stă la baza reconcilierii dintre țările noastre după trei războaie în decursul a 75 de ani și reprezintă de atunci un simbol pentru o prietenie franco-germană puternică și durabilă.

Aceasta nu înseamnă că, de atunci, Germania și Franța sunt mereu în consens și împărtășesc aceeași perspectivă, dar am găsit o modalitate de a ne cunoaște reciproc mult mai bine, prin schimburi și parteneriate la multe niveluri și de a ne coordona strâns și bazat pe încredere.

Totodată, datorită prieteniei franco-germane și alături de alți parteneri, am impulsionat integrarea europeană. O Europă puternică rămâne fundamentul politicii noastre externe și de securitate, dar și al politicii noastre economice.

Relațiile franco-germane se bazează pe încredere și pe un dialog permanent la toate nivelurile: în anul 2025, Consiliul de miniștri franco-german, condus de Președintele francez și de Cancelarul german, s-a reunit pentru a 25-a oară. Concret, dorim să colaborăm cu partenerii noștri pentru consolidarea competitivității și productivității europene, precum și a securității Europei.

 

Cooperarea strânsă nu există doar la nivelul capitalelor noastre. La 2 decembrie, France Médias Mondes și Deutsche Welle au semnat aici, în România, un acord pentru aprofundarea cooperării lor, cu precădere în ceea ce privește combaterea dezinformării.

Aici, în România, aniversăm împreună și Ziua franco-germană. Este important pentru noi să demonstrăm că dușmănia poate fi depășită, prietenia adevărată poate apărea și crește.

Acest lucru presupune deschidere, curaj și disponibilitatea de a ne asculta reciproc și de a semnala nedreptățile. O cale care a fost benefică pentru ambele noastre țări și pentru Europa. În aceste vremuri de incertitudine geopolitică, prietenia noastră este mai importantă ca niciodată.

Institutul Francez și Centrele culturale germane de la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara desfășoară astăzi acțiuni comune.

 Împreună cu ambasadorul Franței am programat discuții cu elevi de la Lycée Anna de Noailles, Internationale Deutsche Schule Bukarest, Colegiul German Goethe și Școala Germană Hermann Oberth.

Nu vrem să ne culcăm pe laurii ultimilor 63 de ani. Prietenia franco-germană se bazează pe idei mereu noi și originale și pe faptul că și generațiile viitoare sunt entuziasmate de aceste idei”, spune ambasadoarea Germaniei în România, Angela Ganninger.

 

 

Acest articol a fost articol realizat în colaborare de redacțiile în limba română ale RFI și Deutsche Welle

Când a ridicat pretenții teritoriale asupra Danemarcei și i-a amenințat cu războiul comercial pe cei care îndrăznesc să-i sară în ajutor țării nordice, Donald Trump a făcut o greșeală asemănătoare cu cea a lui Vladimir Putin, atunci când a pornit războiul la scară largă asupra Ucrainei: a mizat pe lipsa de solidaritate a europenilor.

Iată că, după toate amenințările, Donald Trump primește un răspuns ferm.

Fie că a fost vorba despre cele opt țări amenințate direct, unele membre sau nu ale Uniunii Europene; fie că a fost vorba despre lideri sau instituții, răspunsul a fost același – nu ne vom lăsa intimidați.

Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a avertizat că răspunsul Uniunii Europene la amenințările președintelui american va fi ”neclintit”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un răspuns ferm și proporțional. El a invocat chiar folosirea mecanismului anti-coerciție, o adevărată ”opțiune nucleară” europeană în materie de comerț.

Citeste siEmmanuel Macron, la Davos: «Intrăm într-o lume fără legi, în care dreptul internaţional este călcat în picioare»

De partea lor, miniștrii finanțelor din zona euro și-au afirmat solidaritatea cu Danemarca (țară care nu face parte din ”eurozonă”) și s-au declarat gata să-și apere interesele economice.

Joi, la Bruxelles, șefii de state și de guverne vor participa la o reuniune extraordinară consacrată Groenlandei – și chiar dacă unu, doi sau trei membri eurosceptici vor căuta să se izoleze din nou, răspunsul majorității covârșitoare va fi unul la fel de ferm.

Toate acestea reflectă acum starea de spirit dominantă din politica europeană și din societate.

Să observăm că până și partidele de extremă dreapta, care au luat drept model mișcarea MAGA a lui Donald Trump, bulversate de ultimele sale mișcări, încep să se delimiteze pentru a nu-și speria electoratul – de pildă, AfD din Germania și Reuniunea Națională din Franța.

La fel ca și Vladimir Putin în 2022, Donald Trump obține cu totul altceva decât s-ar fi așteptat din partea unor europeni pe care îi credea slabi, fricoși, dezbinați și gata să-și trădeze partenerii pentru propriile interese.

Citeste siParlamentul European va suspenda ratificarea acordului comercial dintre UE și SUA

Modalități de răspuns sunt multe, dar dincolo de aspectele tehnice și politice, întrebarea este: cum se face că, totuși, acești europeni atât de pașnici, iubitori de viață bună și concedii lungi, pot să strângă, dintr-odată, ca un arici?

Una dintre explicații este, desigur, legată de valorile comune și de înțelegea faptului că împreună putem fi puternici dar separat suntem frunze în vânt.

Dar poate, mai importantă este memoria istorică. Ca european, ești conștient că o cedare în fața pretențiilor teritoriale aduce nu liniște ci un întreg șir de nenorociri. Lecțiile celui de-al doilea război mondial sunt vii, locurile de aducere aminte se întâlnesc în Europa la tot pasul.

Ca est-european, știi la fel de bine că un lider cu ego supradimensionat, lăsat în afara controlului instituțiilor, nu aduce nici strălucire, nici măreție.

Și mai este ceva. Răspunzându-i ferm lui Donald Trump pe tema Groenlandei, europenii îi transmit un semnal și lui Vladimir Putin: că va trebui să gândească de două ori înainte de a le testa solidaritatea.  

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu puțin timp înainte de Conferința de securitate de la München, președintele acestui for, ambasadorul Wolfgang Ischinger atrage asupra riscurilor care decurg dintr-o acțiune în forță a Statelor Unite pentru preluarea Groenlandei. Într-un articol din The New York Times, diplomatul atrage atenția că aceasta se va întoarce împotriva Statelor Unite.

Diplomat german de carieră, Ischinger a ocupat funcția de ambasador la Washington și Londra. Din 2008 este președintele Conferinței de Securitate de la München.

De la bun început, Ischinger atrage atenția că dacă președintele Trump este aparent serios în ceea ce privește dorința de a prelua Groenlanda, și europenii sunt la fel de serioși în a o apăra.

”Nu este nevoie să se speculeze despre cele mai pesimiste scenarii (...). Așa cum a avertizat prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, un atac asupra Groenlandei ar fi sfârșitul NATO. Asta ar priva Statele Unite de o rețea imbatabilă de aliați, ar crea rupturi prin care dușmanii noștri comuni le-ar putea exploata și ar putea eradica superioritatea morală colectivă a alianței, care a contribuit la proiectarea puterii soft americane în Europa și în lume timp de decenii. Pe scurt, ar face America mai slabă, nu mai sigură”, spune președintele Conferinței de la München.

Amenințarea la adresa Groenlandei ”lovește în inima ideii de Europa, de suveranitate, drept internațional și încredere. (...) Potențialul unei crize este real, iar ceea ce este cel mai derutant este că aceasta ar fi o criză complet inutilă și ușor de evitat.

Dl. Trump poate indica în mod credibil realizări semnificative în consolidarea NATO. Deși nu tuturor le-a plăcut abordarea sa, aceasta s-a dovedit eficientă. (...) Membrii NATO s-au angajat acum să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru apărare până în 2035.

Un pilon european mai puternic permite Statelor Unite să se concentreze asupra altor provocări strategice, în special în emisfera vestică și în Indo-Pacific. Conform oricărei evaluări corecte, NATO este pe cale să devină mai puternic din punct de vedere militar datorită presiunilor președintelui Trump. Cu toate acestea, tot din cauza președintelui Trump este acum în pericol însăși supraviețuirea NATO.

NATO nu este doar o grupare militară; este o comunitate de democrații liberale care a rezistat tocmai pentru că membrii săi au încredere reciprocă - și nu se amenință unii pe alții.

Citeste siTrump încununează eforturile de 70 de ani ale Moscovei: bulversarea NATO

Această cultură politică comună nu este un lux - este cel mai mare atu strategic al NATO. Ne diferențiază de cei care depind de amenințări și trucuri pentru a-și menține „prietenii” împreună.

Dacă aliații încep să se îndoiască de faptul că suveranitatea lor va fi respectată de partenerii lor, de ce ar trebui adversarii să creadă că alianța ne va apăra suveranitatea împotriva amenințărilor externe? Ceea ce este în joc aici nu este Groenlanda în sine, ci viitorul relației transatlantice.

Acest atu unic este acum în pericol. Președintele Trump a sugerat că ar putea fi nevoit să aleagă între Groenlanda și NATO. Pentru europeni, aceasta este o declarație profund tulburătoare. Pentru americanii care prețuiesc NATO, ar trebui să fie la fel de alarmantă.

Problema Groenlandei nu trebuie să devină o ruptură. Gestionată cu înțelepciune, ar putea deveni, dimpotrivă, un alt exemplu al punctelor forte durabile ale NATO: consultarea, compromisul și rezolvarea colectivă a problemelor. (...) Nu este prea târziu să facem acest lucru din nou”, scrie în The New York Times Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Donald Trump a amenințat că va impune noi tarife țărilor europene dacă nu se ajunge la un acord pentru achiziționarea Groenlandei. Trump a declarat că va impune un tarif de 10% pentru „orice bunuri” din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda începând cu 1 februarie, care va crește la 25% de la 1 iunie, până la ajungerea la un acord.

Amenințarea lui Donald Trump vizează țările care au desfășurat militari – fie și în mod simbolic – în jurul Groenlandei.

Acesta reprezintă o demonstrație semnificativă de sprijin pentru Danemarca și subliniază tensiunile din cadrul alianței transatlantice.

Dintre statele amenințate, Germania, Franța, Olanda, Suedia și Finlanda sunt economii puternice ale Uniunii Europene. De fapt, dacă va lovi aceste țări, Casa Albă va lovi întreaga Uniune Europeană.

Amenințarea președintelui cu taxe vamale a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la începutul acestei săptămâni.

Dar cât de constructivă a fost, în cele din urmă, întâlnirea de la Casa Albă?

Judecând după felul în care înaltul demnitar danez trăgea cu sete din țigară, la sfârșitul reuniunii, se pare că, înăuntru, tensiunea era groasă de puteai să o tai cu cuțitul.

La scurt timp după ce Donald Trump și-a lansat amenințările pe rețeaua sa socială, premierul britanic Keir Starmer a afirmat că ”aplicarea de tarife vamale aliaților pentru urmărirea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron  a replicat că amenințările tarifare sunt inacceptabile și nu au ce căuta în acest context. El a spus că europenii vor răspunde într-un mod unit și coordonat dacă va fi confirmat. ”Vom ști cum să aplicăm suveranitatea europeană”, a continuat președintele francez, dând totodată asigurări că va rămâne ferm în sprijinul Ucrainei.

Această amenințare de ultimă oră a președintelui american vine să spulbere, în cele din urmă, orice speranță într-o așa-zisă politică a ”îmbunării”. În sensul că anumite cedări în fața liderului de la Casa Albă îl vor putea face pe acesta un partener viabil și predictibil.

Două mari exerciții de îmbunare a lui Donald Trump au avut loc în 2025.

În iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit cu Donald Trump un acord-cadru comercial prin care UE plafonează la 15% tarifele pentru mărfurile europene exportate pe piața americană. În același timp, Europa devine mult mai permisivă față de produsele provenite din Statele Unite – un acord criticat de multe voci, la vremea respectivă, fiind văzut ca o capitulare în fața lui Donald Trump.

Un alt exercițiu de îmbunare a fost făcut la summitul NATO de anul trecut, de la Haga, în care partenerii europeni și secretarul general Mark Rutte s-au întrecut în lingușiri la adresa lui Donald Trump, cu gândul că astfel vor menține America în Alianță.

Iată însă că tactica nu a funcționat. Președintele Donald Trump este pe cale să distrugă solidaritatea transatlantică. Și astfel, să încununeze eforturile de aproape 70 de ani ale URSS și ale urmașului său, Vladimir Putin.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale discursului de joi către forţele armate franceze al președintelui Emmanuel Macron este cel legat de sprijinirea Ucrainei. Mai precis, sprijinul în materie de informații, despre care se credea că rămâne apanajul Statelor Unite. Iată însă că lucrurile par să nu stea chiar așa.

În discursul ținut la baza aeriană de la Istres, în sud-estul Franței, președintele Macron a afirmat că serviciile franceze furnizează Ucrainei două treimi din capacitățile de informații în războiul cu Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres și Caleaeuropeana.ro.

„Acolo unde Ucraina depindea eminamente de capacităţile informative americane într-o majoritate zdrobitoare în urmă cu un an, astăzi două treimi sunt furnizate de Franţa”, a spus președintele francez. El a mai afirmat că cele 34 de state membre ale Coaliţiei de Voinţă finanțează integral mijloacele de informare ale Kievului.

Declarația vine după ce în noiembrie anul trecut, surse Reuters transmiteau că printre mijloacele de presiune folosite de preşedintele american Donald Trump asupra Ucrainei, pentru aprobarea planurilor lui de pace, a fost și amenințarea că Washingtonul va sista transferul de informaţii către Kiev.

Afirmațiile publice ale președintelui francez sugerează că o mișcare importantă a avut loc, în condițiile în care Casa Albă a încercat prin diferite mijloace să forțeze mâna Ucrainei pentru a semna acorduri favorabile Rusiei. Kievul pare să se fi reorientat pe frontul informațiilor, nemaiavând deplină încredere în partenerul american.

Declarația vine și în contextual tensiunilor de dată recentă dintre aliații Europeni, pe de o parte și Statele Unite pe de alta, cauzate de pretențiile lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

Franța se numără printre națiunile care au deplasat trupe în jurul insulei arctice, un gest simbolic menit a-i arăta lui Donald Trump dimensiunea prejudiciilor pe care o acțiune militară a Statelor Unite le-ar aduce relației transatlantice.

Mesajul este îndreptat și către capitalele europene care ar ezita să ia o atitudine fermă față de pretențiile teritoriale ale administrației de la Washington, gândindu-se că ar putea pune în pericol implicarea Statelor Unite în sprijinul Ucrainei în ce privește informațiile.

Afirmațiile președintelui francez apar ca o asigurare că Ucraina rămâne sigură pe frontul informațional, chiar și fără Statele Unite.

Statele Unite și-au redus oricum, la nivel minim sprijinul pentru țara invadată de Rusia. Echipamentele militare americane care ajung pe front sunt cumpărate din banii europenilor. Tot Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a contribui la continuarea funcționării statului ucrainean.

Să mai spunem că, în ultimele luni, Ucraina a reușit câteva lovituri spectaculoase asupra infrastructurii petroliere a Rusiei, în timp ce Vladimir Putin i s-a plâns lui Donald Trump că forțele Kievului i-ar fi lovit una dintre reședințe.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nici nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului comercial UE-Mercosur, că atenția se mută către una dintre marile economii ale lumii. Uniunea Europeană și India se află mai aproape ca niciodată de semnarea unui mare acord de liber schimb. Mișcarea are numeroase consecințe, nu doar asupra celor două economii, ci și asupra unor actori importanți, precum Statele Unite și China.

În această săptămână, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat într-o vizită în India, prilej cu care a invocat posibilitatea semnării unui acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie.

Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului – iată însă că ne aflăm sub semnul urgenței.

De altfel, președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India chiar la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna documentul.

Creșterea tensiunilor comerciale cu Statele Unite, inclusiv majorarea tarifelor și înăsprirea normelor de vize, au pus presiune atât asupra Indiei, cât și asupra UE pentru a-și diversifica parteneriatele. În același timp, reducerea dependenței de China a devenit o prioritate comună.

Un asemenea acord este important pentru ambele economii.

Europa este alarmată de controlul tot mai dur al Chinei asupra materiilor prime critice. Beijingul a restricționat exportul de minerale din pământuri rare către mai multe țări europene, creând temeri de închidere a fabricilor.

În acest context, India poate deveni o importantă sursă de aprovizionare.

Avantaje

De asemenea, revizuirea taxelor de 60% pentru importul mașinilor europene complet asamblate va da un impuls sectorului auto din Europa.

În ce privește India, se așteaptă ca exporturile de servicii către UE să crească brusc, cu aproape 20%, potrivit estimărilor estimărilor revistei americane de afaceri Forbes.

India ar putea câștiga, de asemenea, pe frontul talentelor. Odată cu înăsprirea restricțiilor privind vizele pentru SUA, accesul mai ușor la piețele europene ale muncii ar putea oferi noi oportunități pentru profesioniștii indieni, în special în domeniile înaltelor tehnologii,

Un alt aspect important: cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia.

O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia. Dar odată ce Europa tocmai a decis să investească masiv în propria industrie de apărare, India poate deveni un partener important pentru produsele europene.

În definitiv, războiul Rusiei în Ucraina a arătat Indiei că nu poate avea mare încredere în tehnica militară rusească.

De asemenea, acordul ar putea pune India într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China.

Acordul ar putea remodela dinamica comerțului global și ar putea marca un nou capitol în cooperarea economică. După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unilaterală a tarifelor.

De partea sa, Europa și-ar extinde galeria partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă și acum, India.

Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii.

Iar această realitate face din Europa un partener atractiv, în condițiile unei Americi impredictibile.

Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un nou episod se adaugă lungului șir de confruntări dintre autoritățile europene și platforma X a miliardarului Elon Musk. Chatbot-ul Grok, legat de platforma lui Elon Musk, a permis recent utilizatorilor să dezbrace digital persoanele, pe baza unor fotografii.

După ce au fost publicate mii de postări cu imagini sexualizate cu femei și minori, autoritățile din mai multe țări europene au luat măsuri. X a răspuns limitând accesul la această funcție doar abonaților plătitori, dar autoritățile europene sunt presate să facă mai mult împotriva platformei lui Elon Musk.

Comisia Europeană a confirmat că investighează sistemele X/Grok care permit generarea de conținut illegal precum imagini sexualizate realizate fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri sexuale care vizează femei sau minori.

Rețeaua lui Elon Musk a fost obligată să păstreze documentele relevante până la sfârșitul anului 2026, în conformitate cu reglementările europene cuprinse în Digital Services Act.

Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele legale, transmite Caleaeuropeana.ro.

Potrivit Comisiei, evaluarea nu se schimbă odată cu decizia recent anunțată de X de a permite generarea de imagini doar pentru plătitori. Din perspectiva europeană, problema nu este cine are acces, ci faptul că sistemul nu ar trebui să permită generarea de conținut ilegal în niciun scenariu.

Un paywall nu este soluția pentru gestionarea imaginilor nud generate de inteligența artificială, susține și o analiză a revistei britanice The Spectator:

„Legile tradiționale care protejează împotriva imaginilor sexuale neconsensuale au fost construite în jurul existenței unei fotografii originale. Inteligența artificială ocolește acest lucru. Poate genera o imagine folosind doar material disponibil publicului - o față, un videoclip, chiar și o fotografie de profil - și poate manipula acea imagine într-un mod sexual. ... Inteligența artificială permite perverșilor de pe internet să-și creeze fantezia perfectă cu un clic de mouse - și femeile nu pot face nimic pentru a-i opri.”

În timp ce ziarul elvețian Le Temps observă că dezbrăcarea digitală folosind inteligența artificială nu a dispărut deloc – doar a fost doar mutată în spatele unui paywall.

Această tendință problematică nu a fost oprită; a fost monetizată. De când Elon Musk a preluat rețeaua X, această logică a devenit marca sa comercială. El nu abordează efectele nocive ale platformei sale - în schimb, le organizează și le permite să prospere..”

În Germania, Frankfurter Rundschau cere autorităților europene măsuri mai ferme împotriva lui Elon Musk: 

„Încălcările legislației digitale a UE sunt atât de flagrante, iar pericolul reprezentat de X este atât de mare, încât UE trebuie să acționeze rapid. Musk a spus clar de suficiente ori că nu crede în reguli. Chatbot-ul său a scăpat de sub control în repetate rânduri, iar platforma sa X este o amenințare pentru democrații întregi. Acest lucru trebuie acum să se încheie – ca o consecință finală, prin închiderea X în Europa”

Grok este deja investigat de autoritățile de la Bruxelles în legătură cu folosirea ilegală a datelor personale ale cetățenilor europeni pentru antrenarea chatbot-ului.

Comisia Europeană a amendat în decembrie rețeaua X cu 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență în gestionarea conturilor.

În replică, Elon Musk a informat că Europa ar trebui desființată.

 

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosită drept sursă publicația Eurotopics.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În acest an se va împlini un deceniu de la referendumul care a deschis calea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Și tot mai multe semnale politice de la Londra vizează acum o nouă apropiere a Insulei de Continent. Însă europenii se întreabă ce se va întâmpla dacă Nigel Farage, cunoscut pentru atitudinea sa împotriva Uniunii Europene, va ajunge la putere în 2029, când sunt programate următoarele alegeri.

Desigur, principalele considerente pentru această apropiere sunt cele strategice. Invadarea Ucrainei a adus Londra mai aproape de cei 27, ca un răspuns direct în fața agresivității Rusiei.

De asemenea, Londra s-a poziționat alături de europeni în chestiunea Groenlandei.

În fața pretențiilor Casei Albe, Marea Britanie s-a pronunțat, alături de Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca,  în apărarea principiilor „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”.

Alături de Germania, Marea Britanie se află în centrul unei inițiative de constituire a unei forțe aliate care să asigure securitatea în jurul Groenlandei, amenințată, conform Casei Albe, de prezența unor vase rusești și chinezești.

Citeste siStarmer este pregătit pentru alinierea mai strânsă la UE „în interesul național”

Potrivit ziarului britanic The Independent, unii experți din Marea Britanie spun că publicarea Strategiei de Securitate Națională a SUA (NSS) în decembrie a schimbat, de asemenea, contextul relațiilor Regatului Unit cu Europa.

În decembrie, Marea Britanie a revenit în programul de schimburi universitare Erasmus, dând astfel un semnal politic de apropiere cu Uniunea Europeană.

Însă Londra vizează mai mult. Premierul Keir Starmer a vorbit, la începutul anului, de o ”apropiere” de Uniunea Europeană, pentru a repara daunele cauzate de Brexit.

În acest moment, după cum relatează Financial Times, Regatul Unit și Uniunea Europeană negociază ridicarea unor constrângeri administrative impuse de Brexit. Cum ar fi reducerea sarcinilor administrative asupra comerțului cu alimente și băuturi care apasă asupra exporturilor britanice către UE.

Citeste siStarmer pregătește un proiect de lege de transfer al competențelor către UE

Un astfel de acord ar putea stimula exporturile agroalimentare britanice către UE cu 22%, potrivit unui studiu realizat de universitățile din Aston și Bristol, publicat în 2024.

Dar la  Bruxelles există și temeri. De exemplu, că toate aceste eforturi ar putea fi subminate de revenirea lui Nigel Farage în prim-planul politicii britanice.

Farage, un important susținător al Brexit-ului și partidul său de extremă dreapta, Reform UK, promit să rupă din nou legăturile cu continentul dacă va ajunge la putere.

Pentru a continua discuțiile, Uniunea Europeană a cerut Londrei să se angajeze să ofere compensații financiare în cazul în care guvernul britanic își va schimba din nou poziția.

Conform presei britanice, diplomații de la Bruxelles au numit această prevedere „clauza Farage”.

Citeste siAnul 2026 în Marea Britanie: Teste electorale cruciale pentru Partidul Laburist

Propunerea – observă postul francez de televiziune BFMTV - este explozivă din punct de vedere politic. Reform UK și Conservatorii au promis deja că o vor abroga, denunțând-o ca o încălcare a suveranității Regatului Unit.

După ce a fost în fruntea sondajelor anul trecut, impulsul lui Nigel Farage pare să scadă. La sfârșitul lunii decembrie, Reform UK avea un procent de 25% în sondaje, cel mai scăzut nivel din ultimele peste șase luni, după ce a atins un vârf de 32% în septembrie, potrivit unui sondaj YouGov relatat de The Independent.

Partidul Laburist și cel Conservator au înregistrat creșteri ușoare (20%, respectiv 19% din intențiile de vot), dar rămân în dificultate serioasă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România