Moment important în Parlamentul European. Eurodeputații sunt chemați să voteze marți o rezoluție privitoare la Scutul European pentru Democrație, o strategie majoră lansată  de Comisia Europeană în noiembrie 2025 pentru a apăra procesele democratice din cadrul Uniunii. Mai multe pasaje din rezoluție se referă la alegerile anulate din România.

În rezoluție, eurodeputații își exprimă poziția față de inițiativa Comisiei și fac o serie de recomandări executivului de la Bruxelles.  Și trebuie să spunem din capul locului că România se află în atenția eurodeputaților.

Mai precis, proiectul de rezoluție invită Comisia să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a Regulamentului privind serviciile digitale în legătură cu ingerințele străine în alegerile prezidențiale din România din 2024.                      

Aceste alegeri – se afirmă în proiectul de rezoluție - au scos la iveală vulnerabilități importante ale mediului informațional online, existând relatări credibile că s-a recurs pe scară largă la conturi false, boți și conținut amplificat algoritmic pentru a promova anumite discursuri politice și a denatura competiția electorală.

Textul amintește că TikTok, una dintre platformele cele mai utilizate de tinerii alegători, a susținut că a blocat crearea a peste 116.000 de conturi de spam și a eliminat 59.000 de conturi false în cadrul unei acțiuni de curățare desfășurate după alegeri. 

Rezoluția constată că societățile democratice din UE sunt din ce în ce mai mult vizate de amenințările hibride, (...) cu o intensitate deosebită în sfera digitală.

Aceste activități generează și amplifică dezbinarea în societățile democratice prin conturi false, „fabricil de troli” sau amplificarea bazată pe boți. Conținutul care produce diviziune este amplificat artificial, inclusiv prin monetizare.

O amenințare de dată mai recentă o constituie deepfake-urile și alte conținuturi generate de IA, diverse tehnici de „otrăvire” a datelor, prin care sistemele de IA sunt alimentate în mod răuvoitor cu discursuri părtinitoare, înșelătoare sau false.  

Instrumentele de combatere a acestor tehnici și fenomene rămân în mare măsură insuficiente, se afirmă în textul rezoluției.

O atenție specială este acordată rețelei Telegram. Aceasta este considerată drept un vector de dezinformare, ingerințe străine și activități ilicite, inclusiv pentru răspândirea de conținut extremist, recrutarea în vederea comiterii de acte de sabotaj și dezinformare. Telegram a devenit un canal de bază pentru recrutarea de „agenți de unică folosință” și desfășurarea de operațiuni hibride.  

Dezbaterile se anunță animate și este de urmărit felul în care se vor poziționa eurodeputații români de la extrema dreaptă, care au contestat ingerințele străine în alegerile anulate din 2024.

Imediat după alegerea sa, după scrutinul repetat din mai 2025, președintele Nicușor Dan a promis un raport detaliat cu privire la alegerile anulate din 2024. Ulterior, surse din Administrația Prezidențială au declarat în mass media că raportul va cuprinde o analiză în detaliu a ingerințelor rusești în România ultimelor două decenii.

Însă raportul promis nu a fost prezentat până acum.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un parteneriat fără precedent prinde contur între Uniunea Europeană și Canada. Înțelegerea este menită să contrabalanseze puteri majore precum Statele Unite și China. Premierul canadian, Mark Carney, se va adresa joi Parlamentului European, în hemiciclul de la Strasbourg. Miercuri, Carney va asista la prezentarea de către președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a Raportului anual privind Starea Uniunii.

Primele detalii privitoare la acest parteneriat transatlantic au început deja să apară.

Ambasadoarea Uniunii Europene la Ottawa, Geneviève Tuts, a prefațat evenimentele într-un interviu pentru agenția canadiană La Presse. Ea a afirmat că noul parteneriat va fi unul fără precedent în comparație cu toate legăturile de până în prezent.

„Ceea ce preconizăm este diferit de relațiile pe care le avem cu alte țări. Va fi ceva unic”, a asigurat diplomata europeană.

Potrivit Agenției Bloomberg, UE și Canada lucrează la o alianță transatlantică menită „să contrabalanseze influența unor mari puteri precum Statele Unite și China”. Această nouă relație ar urma să fie oficializată prin acorduri și să vizeze o gamă largă de sectoare, „inclusiv comerțul, securitatea, lanțurile de aprovizionare și materiile prime critice”.

Astfel, UE și Canada ar dori să se apropie cât mai mult posibil, în limitele legale, fără ca țara nord-americană să devină membru cu drepturi depline al blocului european. Bloomberg amintește că cele două entități au semnat deja un acord de securitate și apărare și sunt legate printr-un acord comercial cuprinzător, CETA.

Citeste siO nouă ordine mondială cu UE și Canada împotriva SUA?

Tot potrivit Bloomberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta liniile generale ale acestui parteneriat în discursul din 16 septembrie, în prezența premierului canadian Mark Carney.

Prim-ministrul Mark Carney a făcut o prioritate din consolidarea legăturilor cu Europa pe fondul perturbărilor tot mai mari provocate de președintele american Donald Trump – inclusiv tarifele și, mai nou, interdicțiile la import. Președintele american a lansat chiar ideea anexării Canadei.

Și relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite sunt tensionate din cauza politicilor tarifare ale Casei Albe și pe fondul amenințărilor lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză. Europenii sunt nemulțumiți și de concesiile pe care Donald Trump este gata să le facă Rusiei în detrimentul Ucrainei.

Conform Politico, planul transatlantic a primit „sprijinul guvernelor de pe întreg spectrul politic, inclusiv al celor care, în general, sunt reticente în a-și atrage furia administrației Donald Trump”.

Citeste siLecțiile pentru lume ale războiului comercial SUA-Canada

Surse citate de publicația specializată în afaceri europene afirmă că ambasadorii celor 27 au discutat despre această propunere pe 9 septembrie, în cadrul unei reuniuni confidențiale la Bruxelles, potrivit Courrier International.

Anunțul privind parteneriatul transatlantic consolidat vine după ce Canada  și-a întărit legăturile și cu Ucraina.

Cele două state au semnat săptămâna trecută un parteneriat strategic și politic pe 100 de ani care, printre altele, pune bazele producerii a milioane de drone pentru apărarea ambelor țări.

Acordul vizează domenii precum apărarea și securitatea, comerțul și investițiile, dar și energia și mineralele critice.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O scrisoare semnată de 122 de parlamentari europeni din întregul spectru politic solicită redeschiderea unei dezbateri care s-a dovedit dificilă: cea privind utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru ajutorarea Ucrainei. Chestiunea rămâne însă una sensibilă.

 

Cei peste 100 de eurodeputați le-au cerut liderilor Uniunii Europene să reia discuțiile privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Aceasta, în timp ce Kievul semnalează un deficit de 23 de miliarde de euro în finanțarea apărării, iar țările UE rămân reticente în a aloca fonduri suplimentare din bugetele naționale.

Demersul vine astfel în sprijinul inițiativei lansate la sfârșitul lunii august de patru țări UE pentru deblocarea activelor imobilizate – este vorba despre  Polonia, Țările de Jos, Spania și Suedia.

Scrisoarea, consultată de Euronews, îndeamnă Comisia Europeană să vină cu o nouă propunere pentru a depăși obiecțiile ridicate de unele state membre, în special de Belgia, care s-a opus planului încă de la început.

UE deține active rusești în valoare de peste 200 de miliarde de euro, majoritatea fiind stocate în Belgia. În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a propus un plan de transformare a acestora într-un împrumut fără dobândă, destinat finanțării apărării Ucrainei împotriva invaziei la scară largă a Moscovei.

Citeste siUE aprobă ca activele blocate ale Rusiei să poată fi folosite pentru Ucraina fără vot unanim

Totuși, statele membre nu au reușit să ajungă la un acord privind deblocarea fondurilor, din cauza temerilor legate de riscurile juridice, iar planul a eșuat în cadrul unui summit al liderilor desfășurat la Bruxelles.

Guvernul belgian, condus de premierul Bart De Wever, se temea să nu rămână expus unor litigii cu Rusia, având în vedere că Belgia găzduiește Euroclear, principalul custode al activelor. Și alte țări, printre care Italia, Bulgaria și Malta, și-au exprimat îngrijorarea.

La începutul acestui an, blocul celor 27 a dat undă verde finală unui împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cu toate acestea, eurodeputații avertizează că suma nu va fi suficientă, având în vedere că valoarea estimată a distrugerilor provocate de Rusia depășește deja 600 de miliarde de euro.

Citeste siActivele rusești « înghețate » la Bruxelles generează miliarde de euro cam degeaba

Scrisoarea inițiată acum în Parlamentul European a fost semnată de parlamentari din grupurile Partidul Popular European, Renew Europe, Socialiști și Democrați, Verzi/ALE, Conservatori și Reformiști Europeni și Stânga, fiind inițiată de liberalii Karin Karlsbro, Nathalie Loiseau și Petras Auštrevičius.

Documentul este adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefei diplomației UE, Kaja Kallas, comisarului pentru economie, Valdis Dombrovskis, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputații propun transferul activelor într-un nou instrument al UE, care ar prelua obligațiile juridice față de Banca Centrală a Rusiei. Această măsură ar oferi sprijin financiar Ucrainei și ar proteja statele membre expuse, menținând în același timp presiunea economică asupra Moscovei.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vladimir Putin este încolțit și plănuiește să intensifice războiul - iată concluzia unei analize a revistei The Economist. Jurnaliștii de la publicația britanică susțin că, după câteva săptămâni de reflecție pe timpul verii, liderul de la Kremlin a ales escaladarea.

Pentru jurnaliștii de la The Economist, refuzul lui Putin de a da înapoi este înrădăcinat în politica gangsterilor din Rusia.

Pe 29 august, la o universitate din Moscova, el a remarcat că orcile se hrănesc cu urși polari. „Acesta este lanțul trofic”, a declarat președintele Rusiei. „Copiii ar trebui învățați despre asta, astfel încât să înțeleagă în ce fel de lume trăim și de ce desfășurăm operațiunea militară specială” - adică războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Afirmația era fantezistă: nu există un caz cunoscut în care o orcă să fi mâncat un urs polar. Dar a oferit o perspectivă asupra viziunii prădătoare a președintelui rus.

Țările NATO au devenit din ce în ce mai îngrijorate. Armata Rusiei a fost în mare parte blocată timp de ani de zile. Dar Putin nu dă înapoi.

Surse apropiate Kremlinului spun că, după câteva săptămâni de reflecție pe parcursul verii, acesta a ales să escaladeze. Un asociat de lungă durată al președintelui rus spune că este probabil ca el să fi văzut vizita directorului CIA John Ratcliffe din august drept un semn de slăbiciune americană.

Citeste siCasa Albă afirmă că emisarii Steve Witkoff şi Jared Kushner au discutat despre „planuri substanţiale” cu Putin/ Kremlin: Discuții „extrem de utile”

Aceasta, spune sursa, a fost și interpretarea cu privire la vizita lui Bill Burns, directorul CIA al lui Joe Biden, la Moscova, din noiembrie 2021, pentru a-l avertiza împotriva invadării Ucrainei.

”Nimeni nu poate ști ce este în capul domnului Putin”, conchid cei de la The Economist.

Dar motivele sale pentru escaladare, la fel ca decizia de a invada, sunt interne. Obiectivul său cheie a fost întotdeauna păstrarea propriei puteri și, în cele din urmă, a vieții sale.

O preocupare pentru Kremlin este evaporarea consimțământului tacit al publicului pentru război.

Rata de aprobare a președintelui rus este în scădere. Starea de spirit în rândul elitelor este și mai acră. Cea mai mare problemă, spune o sursă din interior, este timpul pierdut de război: indiferent de rezultat, aproape cinci ani reprezintă un eșec.

Există un sentiment tot mai mare că țarul este gol,

spune un altul.

Cum ar escalada Rusia nu este clar. Este probabil să intensifice războiul hibrid împotriva aliaților Ucrainei și să vizeze rutele lor de aprovizionare către Ucraina.

Citeste siCât de pregătită este Uniunea Europeană să răspundă războiului hibrid al Rusiei?

Agențiile de informații occidentale se tem că Putin ar putea viza fabricile din Europa care produc arme pentru efortul de război. Dar tot ele cred că nu dorește o confruntare directă cu NATO.

Surse rusești spun că Putin este hotărât să arunce încă 300.000-400.000 de oameni în mașina de tocat carne de pe front.

De asemenea, regimul intensifică represiunea presupușilor „dușmani interni”, nu pentru că aceștia reprezintă o amenințare, ci pentru a-și demonstra puterea.

Pe 2 septembrie, poliția a arestat-o ​​pe Lidia Moniava, fondatoarea unui hospice pentru copii bolnavi în fază terminală. Ea riscă o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru o postare antirăzboi pe rețelele de socializare din 2023.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Victoria AfD în alegerile din landul german Saxonia Anhalt a stârnit un val de entuziasm în rândul liderilor AUR, dar vestea nu a fost primită peste tot la fel în mediile de extremă dreapta din Europa. În Franța, bunăoară, extrema dreaptă își menține o atitudine rezervată.

Reuniunea Națională (RN), cu Marine le Pen pe primul loc în sondajele de opinie pentru alegerile prezidențiale, păstrează distanța față de omologul său din Germania.

Relațiile dintre cele două partide sunt reci și se pare că așa vor rămâne.

Colegii de la secțiunea RFI în limba engleză reamintesc că, acum doi ani, în mijlocul campaniei electorale europene -  pe când RN și AfD erau încă aliate - Maximilian Krah, candidatul principal al partidului german, a stârnit o controversă. Într-un ziar italian, el a declarat că ”un membru SS nu este automat un infractor”.

O declarație rău primită în Franța, cu experiența ei istorică legată de ocupația nazistă. Ca partid naționalist, RN nu putea accepta așa ceva.

Mai ales că partidul tocmai se afla în ascensiune după ani de eforturi pentru a se desprinde de imaginea negativă dată de simpatiile fondatorului, Jean-Marie Le Pen, față de regimul de la Vichy, aliat al Axei.

Așa că Marine Le Pen și tânărul ei discipol Jordan Bardella au decis să rupă legăturile și să nu mai facă parte din același grup parlamentar cu AfD, în ciuda încercărilor de conciliere ale copreședintelui partidului, Alice Weidel.

 

Citeste siRuptură franco-germană pe frontul naționalist – și un semnal pentru Europa

Relațiile erau și până atunci tensionate după ce Marine Le Pen își exprimase în mod special „opoziția flagrantă” față de politica de „remigrare” susținută de AfD; partidul elaborase un plan de expulzare a cetățenilor străini - sau de origine străină - considerați slab asimilați, un grup estimat la două milioane de persoane. Nici asta nu a plăcut în Franța.

Pe scurt, situația devenise prea toxică pentru Reuniunea Națională.

După cum relatează France 24, întrebat sâmbătă despre posibilitatea ca RN să se reconecteze cu AfD în urma succesului scontat al formațiunii germane, președintele RN, Jordan Bardella, a declarat că acest lucru „nu este pe ordinea de zi”.

Însă alți comentatori, precum editorialistul săptămânalului L’Express, văd doar o ruptură superficială. Deși partidul lui Jordan Bardella s-a rupt public de AfD, în practică, atitudinile lor  din Parlamentul European  rămân adesea identice.

Citeste siAfD, între izolare și guvernare în Saxonia-Anhalt

Povestea, însă, spune ceva despre felul în care guvernele ar interacționa în Europa în cazul în care ar fi controlate de partidele din extrema dreaptă. În Europa, naționalismele sunt de sens contrar, îndreptate împotriva unor alte națiuni rivale. Trimiterile la istorie joacă un rol esențial.

Și nu doar Franța și Germania împărtășesc un trecut amar. La fel, Austria și Italia, Germania și Polonia, Ungaria și Slovacia sau România. Ca să nu mai vorbim despre Balcani, unde fiecare națiune se vrea ”mare”, ceea ce înseamnă, automat, niște vecini ”mici”.

Toate acestea au dus la războaie îndelungate și sângeroase în istorie. Ceea ce Uniunea Europeană încearcă să evite, prin aducerea tuturor împreună și desființarea granițelor interne.

Problema este că extrema dreaptă contestă exact Uniunea Europeană. Și asta numai a pace nu miroase.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sunt Casele Rusiei adevărate agenții de spionaj ale Moscovei implantate în diverse țări ale Europei? Colegii noștri de la ediția RFI în limba franceză reiau această întrebare, după ce Berlinul a anunțat închiderea Casei Ruse de Știință și Cultură. Germania consideră Moscova „responsabilă” pentru „atacul hibrid” de la aeroportul din Leipzig din 4 august.

Teoretic, aceste Case ale Rusiei ar trebui să funcționeze ca orice centru cultural al unei țări în străinătate – Institutul Goethe în cazul Germaniei, Institutul Francez sau, dacă vreți, Institutul Cultural Român.

Dar, de la începutul invadării la scară largă a Ucrainei, suspiciunile în jurul caselor Rusiei s-au tot adunat, la Berlin și în întreaga Europă.

Acestea sunt frecvent acuzate că acționează ca niște canale pentru ideologia Kremlinului sau chiar că adăpostesc operațiuni ale serviciilor secrete.

Apelurile pentru închiderea sediului din Berlin au fost formulate în mod regulat timp de patru ani.

Mutarea Ministerului German pentru Afaceri Digitale într-o clădire vecină cu Casa Rusiei, în iulie 2026 a reaprins îngrijorările legate de securitate – cu toate că anumite departamente sensibile ale ministerului au rămas în cele din urmă la Bonn, potrivit publicației Euractiv.

Dezbaterea a fost alimentată și mai mult după ce, în Franța, un document al Ministerului de Interne afirma că sediul din Berlin al Casei Ruse era „folosit ca acoperire de către serviciile de informații”. Această acuzație a apărut în ordinul de expulzare care o viza pe Xenia Fedorova, fosta șefă a RT Franța, care ar fi încercat să preia ea însăși conducerea Casei Ruse din Berlin.

Citeste siXenia Fedorova, portavocea Kremlinului la Paris, nu va reveni în Franţa dacă nu i se suspendă decizia de expulzare

Un număr de cincisprezece Case Ruse apar încă în cadrul Uniunii Europene - în special la Paris, Roma, Bruxelles sau Budapesta.

Acestea operează sub autoritatea Ministerului de Externe rus și „susțin în mod explicit direcțiile diplomatice, principiile geopolitice și valorile promovate de organele guvernamentale ale Moscovei”, potrivit specialistului în Rusia citat de RFI.

„Să vezi Rusia cu ochii tăi...”

Casa Rusă din Paris continuă să ofere - pentru anul 2026-2027 - cursuri de limba rusă cu plată, activități pentru copii, concerte și șederi în Rusia, în special programul „Noua Generație” pentru tineri profesioniști. Scopul: „Să vezi Rusia cu ochii tăi, să întâlnești tineri ruși, să găsești prieteni și oameni cu aceleași idei.”

În special, centrul adoptă și diseminează - către un public deja receptiv - unele dintre argumentele pe care Moscova le folosește pentru a justifica războiul din Ucraina. „Nu încearcă să convingă întreaga Franță să fie de acord cu Rusia. În schimb, ei caută să consolideze un public care simțea deja o anumită afinitate pentru Rusia”, explică expertul consultat de RFI.

Cu toate acestea, alte țări europene au ales să întrerupă acest canal.

Citeste siÎnchiderea Centrului cultural rus din R. Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău

România, de exemplu, a adoptat o abordare mai directă, ordonând închiderea Casei Ruse din capitala sa încă din februarie 2023. Motivul oficial: centrul s-a angajat în mod repetat în acțiuni care „au distorsionat realitatea și adevărul istoric”, iar aceste încălcări s-au agravat în urma invaziei Ucrainei. La rândul său, Moldova a ordonat închiderea centrului de la Chișinău în iulie 2026. În total, nouă țări europene au închis Casele Rusești.

În schimb, Ungaria nu a luat nicio măsură, în ciuda promisiunilor noului șef al guvernului, Peter Magyar, de a combate influența Kremlinului.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acum mai bine de un an, RFI România lansa primul program integral destinat Republicii Moldova. Reluăm emisiunea începând de astăzi, ca de obicei, după jurnalul de la ora 10.00. De data aceasta, într-un nou format, cu voci și rubrici noi – dar și într-o nouă realitate geopolitică.

Un lucru este cert: RFI rămâne singurul post de radio românesc cu o emisiune zilnică destinată Republicii Moldova. De fapt, un program transfrontalier despre ceea ce ne unește, de la economie și infrastructură la cultură și istorie și până la răspunsul în fața provocărilor regionale.

Focus Moldova vorbește despre toate acestea începând de azi, într-un climat geopolitic tot mai complicat.

Avem, pe de o parte, presiunea tot mai intensă exercitată de Rusia, cu războiul ei neconvențional îndreptat împotriva democrațiilor europene. Un război în forme tot mai diverse și mai agresive.

Drone, atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj, acte de spionaj. Toate, însoțite de o intensă campanie de influențare și dezinformare pe rețelele sociale, menită să întunece minți și să divizeze societățile. Până într-acolo încât democrațiile occidentale par să nu mai găsească răspunsul potrivit.

În războiul hibrid al Rusiei, România și Republica Moldova sunt ținte predilecte.

Moscova nu-i poate ierta Chișinăului desprinderea de influența rusească și orientarea către Occident. Și nici Bucureștiului sprijinul constant față de o Moldovă liberă și europeană. De aici, întregul arsenal de provocări pe care trebuie să le gestionăm în comun.

Și vine apoi provocarea din interior la adresa orientării europene a Republicii Moldova și a destinului european comun.

În România, extrema dreaptă consideră Republica Moldova un ”stat artificial” și cere încetarea oricărui sprijin românesc. La fel cum cere și cum își dorește cu ardoare Kremlinul.

În România, extrema dreaptă vrea ca Ucraina să nu mai fie susținută. Așa cum vrea și Vladimir Putin.

Rusia poate câștiga războiul împotriva Ucrainei doar în condițiile în care sprijinul european încetează. De aici și propaganda rusească pentru încetarea acestui sprijin și minciunile molfăite de extrema dreaptă românească, zisă ”suveranistă” și înfășurată de dimineața până seara în tricolor.

În realitate, căderea Ucrainei, departe de a aduce mai multă bunăstare în România, ar duce, implicit, la prăbușirea Republicii Moldova din nou sub șenilele Rusiei, la fel ca la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Și de-abia atunci ar obliga România la costuri imense pentru propria securitate.

Vom vorbi despre toate acestea la Focus Moldova. Nu vom înceta să explicăm. Să combatem minciunile. Și să arătăm câte lucruri minunate putem face împreună, în Europa. Suntem convinși că merită.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O declarație fals atribuită premierului Cehiei, Andrej Babis, privitoare la Ucraina, face mare trafic pe rețelele sociale. Doar că declarația nu a fost făcută. Iar realitatea îi contrazice pe cei care au lansat postarea. Minciuna, însă, are succes.

Mai multe postări de pe rețelele sociale reiau o declarație atribuită premierului eurosceptic ceh Andrej Babis care sună așa. ”Nu-mi voi trimite oamenii să moară pentru Ucraina”. Ce urmează în comentarii nu e greu de imaginat.

Laude, aplauze, entusiasm: iată un lider patriot, nu ca ai noștri.

Există însă niște mici detalii.

Primul: că Andrej Babis nu a făcut o asemenea declarație. Ea nu poate fi găsită niciunde în vreo sursă oficială sau în presă.

Al doilea detaliu: nimeni, de fapt, în Uniunea Europeană, nu a trimis vreun cetățean să lupte – și să moară – pentru Ucraina.

Au fost lansate, într-adevăr, în sfera virtuală românească, mari valuri de dezinformare cu privire la mobilizarea generală și trimiterea românilor să lupte pe frontul din Ucraina. Mobilizarea ar fi ”trebuit” decretată, mai întâi, la începutul lui iunie 2025, apoi la început de septembrie.

Bineînțeles, astfel de campanii, susținute de sute de conturi false cu milioane de urmăritori s-au dovedit minciuni grosolane.

Citeste siIntră lumea într-o eră a prostiei?

Este adevărat – și probabil asta îi deranjează cel mai tare pe promotorii acestui fals – că Europa susține financiar rezistența Ucrainei în fața Rusiei.

Dar sumele, poate impresionante în valoare absolută, nu sunt atât de mari, raportate la PIB-ul Uniunii Europene, încât să-I sărăcească pe cetățeni. Dacă mâine am opri tot ajutorul financiar și l-am împărți în pensii, salarii și ajutoare sociale nici nu s-ar simți.

Mai degrabă, mecanismul din spatele unor astfel de falsuri – pentru că despre un fals este vorba – folosește unui alt scop. Este vorba despre slăbirea Ucrainei și creșterea șanselor Rusiei de a supune această țară. Și de-abia atunci, cu Rusia în imediata vecinătate, costurile noastre pentru propria securitate ar crește exponential și ne-ar afecta direct veniturile.

Ba chiar am putea, de-abia atunci, să ajungem în situația de a ne apăra libertatea cu armele. Și unii dintre noi chiar să-și piardă viața.

Întorcându-ne la premierul populist al Cehiei, el nu doar că nu a făcut declarațiile care i se atribuie. Ci, mai mult, continuă livrarea de muniție către Ucraina, contrazicând astfel declarațiile pe care le făcea în campania electorală.

În mai, ministerul ceh al Apărării a confirmat livrarea către Ucraina a aproximativ 1 milion de cartușe în 2026.

Astfel, guvernul de la Praga continuă programul de sprijin pentru Ucraina, inițiat în 2024 prin care au fost trimise 1,5 milioane de cartușe în 2024 și 1,8 milioane anul trecut.

Așa că, precum în celebrul banc cu Radio Erevan, nu era o mașină ci era un ceas și nu i s-a dat ci i s-a furat.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Marți seara, fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel s-a aflat la București, cu ocazia lansării volumului de memorii intitulat ”Libertate”. Dialogul din sala Atheneului Român, condus de jurnalistul și diplomatul Emil Hurezeanu, a prilejuit câteva motive de reflecție cu privire la modul în care liderii iau deciziile în momente complicate, la responsabilități și greșeli.

Angela Merkel a fost criticată pe scară largă în România – și nu numai – pentru apropierea prea mare a Germaniei de Rusia, fapt care a încurajat, în cele din urmă, agresivitatea Kremlinului.

Îndeosebi cooperarea germano-rusă în domeniul resurselor energetice a făcut Europa mult prea dependentă de Rusia, o situație pe care am ajuns s-o plătim scump odată cu începutul războiului pe scară largă din 2022 și apoi mai târziu.

Așadar, care este varianta Angelei Merkel pentru cele întâmplate?

Ei bine, fosta cancelară și-a justificat alegerile de atunci fără a lăsa impresia că vrea să se ascundă.

Citeste siAngela Merkel revine în prim-plan. Și nu în sensul cel mai bun

Pur și simplu a considerat că interesele comerciale vor menține Rusia în limite rezonabile și, în plus, a asigurat nu doar Germaniei ci și întregii Uniuni Europene acces la resurse energetice ieftine.

În definitiv, nu doar Germania a fost dependentă de gazul rusesc, ci și alte state central-europene precum Ungaria sau Slovacia, în timp ce Polonia a reușit să se elibereze din această dependență.

Dar ce s-a întâmplat la summitul NATO de la București din 2008?

Întrebarea a fost legitimă câtă vreme, după masacrele rusești de la Bucea, președintele Zelenski a spus că Angela Merkel ar trebui să vină la locul ororilor, pentru a vedea rezultatele deciziei ei de atunci, din capitala României.

Din perspectiva Angelei Merkel, povestea de la București s-a desfășurat așa: președintele american George W Bush a propus ca Ucraina și Georgia să primească acel Membership Action Plan (MAP), ceea ce ar fi însemnat intrarea în ”sala de așteptare” a NATO.

Angela Merkel, la fel ca președintele francez Nicolas Sarkozy, a considerat Ucraina nepregătită pentru acest statut, inclusiv din cauză că majoritatea populației nu susținea atunci apartenența la Alianță.

În plus, exista deja un tratat între Kiev și Moscova privind menținerea flotei Rusiei la Marea Neagră în Crimeea. Merkel și Sarkozy au crezut atunci că deschiderea către Ucraina ar putea antrena foarte repede o reacție ostilă a Rusiei.

Citeste si”Non, je ne regrette rien...” Angela Merkel și-a publicat memoriile

Sigur, până la urmă reacția agresivă a Rusiei tot a venit – la câteva luni după summitul de la București în cazul Georgiei. Și apoi în 2014, după ce ucrainenii l-au îndepărtat pe președintele Ianukovici și au semnat asocierea cu Uniunea Europeană.

Dar, spune Angela Merkel, decizia a fost luată cu datele din aprilie 2008. Suntem întotdeauna mai inteligenți după ce lucrurile se produc.

Și aici merită să ne oprim pentru un moment de gândire. Este ușor să vorbești despre soluții simple la probleme complicate, mai dificil este să iei deciziile în momentele cele mai grele. Iar liderii democrați au, totuși, responsabilitatea deciziilor lor în fața întregii societăți, care are opinii și interese diverse.

Nu întotdeauna iei soluția cea mai pună, poate că o iei pe cea mai puțin rea care ți se pare în acel moment. Așa cum Angela Merkel recunoaște că a hotărât în cazul închiderii reactoarelor nucleare după dezastrul de la Fukusmina.

Și mai e ceva. Întrebată dacă democrația garantează libertatea și bunăstarea, Angela Merkel a răspuns: numiți un alt sistem care le garantează mai bine.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Serbia pregătește funeralii naționale pentru Ratko Mladić. Fostul general sârb bosniac supranumit „Măcelarul Bosniei”, a murit săptămâna trecută în Unitatea de Detenție a Națiunilor Unite din Haga. El a fost condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 2017 pentru crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Funeraliile anunțate de guvernul de la Belgrad generează semne de întrebare.

Acum trei ani, traversam, cu mașina, Serbia și Republica Srpska, entitatea sârbă din Bosnia și Herțegovina. Pe lângă sărăcie și decădere, vizibile la tot pasul, în sate și orașe, altceva m-a frapat: mulțimea de graffiti-uri cu litera ”Z”, simbolul agresiunii ruse din Ucraina, cu chipurile fostului președinte Slobodan Miloșevici și ale ”Măcelarului Bosniei”, Ratko Mladić.

Într-un tur consacrat războiului, în capitala bosniacă Sarajevo, tocmai aflasem câteva lucruri zguduitoare. Ghidul meu, cam de o vârstă cu mine, luptase în război de partea Bosniei, iar acum activa într-un ONG consacrat reconcilierii între foștii combatanți, bosniaci și sârbi.

Citeste siS-a stins din viață Ratko Mladic, cunoscut drept "măcelarul din Balcani"

Ne aflam undeva pe înălțimile care domină orașul. În timpul războiului, aceste cote fuseseră ocupate de armata sârbă, care a ținut capitala bosniacă sub asediu patru ani de zile. A fost cea mai lungă blocadă din istoria contemporană.

Locuitorii asediați din Sarajevo reușiseră să sape un tunel care trecea pe sub pista aeroportului păzit de forțele ONU și dădea undeva în zona rurală din afara orașului. Tunelul era gestionat de armata bosniacă, dar pe acolo se transporta nu numai echipament militar ci și tot felul de mărfuri dar mai ales prețioasa ”răchie”.

Hrană era suficientă, asigurată de ajutoarele internaționale care veneau pe aeroportul controlat de ONU, îmi povestea ghidul. Mai greu era cu tăria. Dar și altceva mai intra prin tunel, în orașul asediat: oameni. Oameni din satele care înconjurau capitala.

Citeste siReacţii internaţionale la decesul lui Ratko Mladic, "măcelarul din Balcani"

Pentru ei, Sarajevo, aflat sub asediul sârb, era un loc mai sigur. Cum așa? Simplu, mi-a explicat ghidul. În regiunea rurală, soldații lui Ratko Mladic sau paramilitarii lui Željko Ražnatović zis Arkan făceau prăpăd. Bărbații și băieții erau uciși, femeile violate în masă.

Aveai cu mult mai multe șanse să scapi în Sarajevo. Erai mai sigur sub tirurile lunetiștilor sârbi.

Președintele sârb Aleksandar Vučić motivează acum că ”au fost victime de ambele părți” – ca și cum aceasta ar scuza crimele unora sau altora.

Citeste siONU: Genocidul de la Srebrenica va fi comemorat anual, în ciuda opoziției Serbiei și Rusiei

După cum subliniază ziarul italian Corriere della Sera, Mladić nu a încetat niciodată să-i fascineze  pe radicali. Cum ar fi australianul care a ucis zeci de musulmani în Christchurch în 2019. Sau Anders Breivik, adept al supremației albe, care a comis masacrul de la Utøya. El a susținut că a fost inspirat de Mladić.

Și este de-a dreptul înspăimântător să vezi de câte laude are parte ”Măcelarul Bosniei” printre internauții români.

Revenind la ghidul meu de la Sarajevo, el mi-a explicat în două cuvinte revărsarea de violență dintr-o societate iugoslavă care, la vremea aceea, ne apărea ca mult mai civilizată și europeană decât cea românescă: senzația impunității.

Sugerează-le oamenilor că vor putea ucide, tortura, jefui, viola fără să plătească pentru aceste fapte. Și destui dintre ei le vor face. Pe astfel de oameni s-au bazat toți criminalii istoriei.

Iar istoria se poate repeta – și asta este cu adevărat terifiant.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România