”Împreună suntem mai putertnici” – iată cum ar suna deviza Europei, în viziunea lui Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014. Ulterior a devenit decanul Școlii de Afaceri Internaționale din cadrul Sciences Po Paris. Este președintele Institutului Jacques Delors și în septembrie 2023 a primit mandatul din partea instituțiilor europene pentru a elabora un Raport privind viitorul pieței unice.
Intitulat „Mult mai mult decât o piață”, raportul a fost publicat în aprilie 2024 și subliniază necesitatea ca UE să-și extindă și să-și consolideze piața unică pentru a putea să facă față concurenței Chinei și a Statelor Unite.
Enrico Letta a venit la București pentru a participa la conferința ”Romania Government Roundtable - South-east Europe’s Next Leap Forward”, organizată de publicația The Economist.
Cum vedeți consecințele războiului din Orientul Mijlociu asupra României?
Războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil. Este o necesitate absolută, nu numai pentru că orice război aduce moarte, distrugere și toate aceste lucruri negative.
Dar în acest caz, pentru că Europa a experimentat deja o creștere bruscă, neașteptată și vertiginoasă a prețurilor la energie. Aceasta a avut loc deja în anii 2022- 2023 și a lăsat pagube enorme în termeni de inflație, costuri și lipsă de competitivitate.
Și este clar că o Europă care nu este suficient de integrată în piața unică a energiei - și aceasta face parte din raportul meu privind piața internă - plătește un preț ridicat.
Atâta timp cât vor exista tensiuni insuportabile, precum cele care afectează în prezent prețurile la energie, există riscul ca prețurile să explodeze și inflația să crească.
Mai mult, este posibil ca acest lucru să fie asimetric, așa cum a fost în 2022-2023, deoarece unele țări au spațiul fiscal necesar pentru a interveni și a reduce impactul creșterii prețurilor, în timp ce altele, nu.
Și, în mod evident, creșterea asimetriei ar putea avea ca rezultat scăderea competitivității europene.
Cred că criza din Iran este astăzi o criză existențială pentru redresarea competitivă a Europei, deoarece riscă să blocheze alegerile structurale pentru crearea pieței unice a energiei și, în același timp, obligă țările membre să intervină, dar numai câteva dintre ele pot face acest lucru, cele cu un spațiu fiscal mare. Germania este, evident, cel mai simplu exemplu.
Citeste siEnrico Letta la RFI România: Războiul din Iran, o criză existențială pentru competitivitatea Europei (VIDEO)
Ați spus odată că în Europa, piața unică este încă un șantier. Deci, avem obstacole. Unde sunt obstacolele? În statele membre, în sistemul decizional european, care este foarte complicat?
Primul obstacol este lipsa de conștientizare a problemei. Opinia publică europeană nu este suficient de conștientă
Care este diagnosticul? Diagnosticul este lipsa de integrare în domenii-cheie pentru competitivitate: energie, conectivitate și piețe financiare. În aceste trei domenii, nu suntem o Europă, ci 27 de țări membre, total independente unele de altele, fiecare pentru sine.
Și toate acestea înseamnă că nu avem dimensiunea, care vine doar din unitate. Aceasta, pentru a fi competitivi cu giganții lumii - există China, există India, există Statele Unite. Noi suntem 27, iar dacă rămânem 27, suntem prea mici. Asta este tot. Deci adevărata problemă este că nu suntem conștienți de asta.
Există domenii în care suntem cu un pas față de americani. Există Airbus în Europa. Nu poți spune că este spaniol sau portughez sau suedez.
Este european, deci există unul, și este puternic și câștigă în fața americanilor.
Fiecare națiune are propriul campion și în cele din urmă toate se duc la vale pentru că americanii sunt uniți pe piața financiară.
Diferența fundamentală este că dimensiunea companiilor americane este de opt ori, de șapte ori, de cinci ori mai mare față de cea a companiilor europene.
De ce se întâmplă asta? Pentru că americanii au o singură piață financiară. Noi avem 27 de piețe financiare, în care îi obligă pe toți să fie prea mici.
Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi cu inteligența artificială. Totul este american sau chinezesc. De ce este așa? Pentru că au avut capacitatea, datorită pieței lor financiare unice integrate, de a pune atât de mulți bani în această cursă. Și unii, și ceilalți ne-au învins.
Noi avem 27 de piețe financiare, dar nu am fost capabili să le integrăm, așa că avem proiecte de inteligență artificială țară cu țară. Și vă puteți imagina cum se poate compara asta cu americanii și chinezii?
Avem nevoie de fuziuni, integrări și extinderi. Așa că trebuie să le facem. Airbus este modelul pozitiv.
Dacă nu o facem, pur și simplu, vom deveni o colonie a Statelor Unite în domeniul financiar și tehnologic. Și vom fi o colonie a Chinei în domeniul producției. Uitați-vă la ceea ce se întâmplă astăzi cu mașinile, energia solară și tehnologia energiei regenerabile.
Chinezii sunt capabili să producă la prețuri unitare mult mai mici, deoarece, în mod evident, dimensiunea țării le oferă posibilitatea de a face acest lucru, iar noi ajungem să cumpărăm numai produse chinezești. Dacă nu ne integrăm și nu ne extindem, riscăm să fim într-un declin continuu.
Ce șanse are o țară ca România, o țară oarecum periferică în Uniunea Europeană, în această lume a marilor economii?
Pentru moment, uitați-vă la ce s-a întâmplat cu România în acești 30 de ani. România este țara europeană care a crescut cel mai mult în raport cu trecutul său. România a avut performanțe excepționale. Datorită cui, până la urmă?
Datorită faptului că a fost integrată în piața unică europeană. A fi parte a pieței unice europene îți oferă oportunități enorme.
Gândiți-vă la diferența dintre țările europene care au aderat la piața unică și țările europene care au decis să rămână în afară.
Belarus, și Lituania, de exemplu, sunt două țări vecine. Când Lituania a aderat la Europa, erau la același nivel. Astăzi, Letonia este de 20 de ori mai bogată decât Belarus.
România a beneficiat mult de pe urma pieței unice. Dar viitorul poate fi de succes dacă această piață unică europeană crește într-adevăr în dimensiune și oferă posibilitatea pentru investiții în cercetare și inovare.
Aceasta înseamnă reguli mai simple și am propus în raportul meu această idee a ”regimului 28”, adică un sistem de reguli care sunt aceleași peste tot pentru toate companiile, pentru a face totul mai simplu.
Astăzi, pentru a lucra în Italia, în Franța, în Suedia, o companie românească trebuie să schimbe complet regulile, pentru că sistemul de reguli de drept al afacerilor este diferit. Cel din Italia este diferit de cel din Franța, și așa mai departe. Este un haos total de reguli.
Astăzi, România este o țară dinamică, cu o economie dinamică. Și aceste companii pot beneficia de piața unică. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este evident că regulile trebuie să fie mult mai simple și mai unitare decât sunt astăzi.
Dacă ați putea rescrie motto-ul Uniunii Europene, care ar fi acesta?
Motto-ul? Cel mai bun este ”Împreună suntem mai puternici”. Acesta este cel mai important lucru. Este cel mai bun mod de a ne spune că merită să fim împreună. Împreună suntem mai puternici - și acesta este adevărul.
Să ne uităm la ceea ce se întâmplă astăzi. Trump amenință țările europene, iar țările europene răspund împreună, la amenințarea taxelor vamale, de exemplu.
Dacă am fi reacționat de la o țară la alta, nu am fi reușit, n-ar fi avut niciun sens.
Dar când țările europene se guvernează împreună, oricine lansează o astfel de amenințare este obligat să dea înapoi. Deci este adevărat că dacă suntem împreună, suntem mult mai puternici.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
