Zilele de 9 și 11 iunie au o semnificație importantă pentru națiunea noastră. Din păcate, aceste zile sunt departe de a se bucura de atenția cuvenită în spațiul public.

Probabil prea ocupați cu formarea guvernului, sau pur și simplu pentru că istoria nu le spune mare lucru, liderii noștri politici au scăpat din vedere în aceste zile un moment important din trecut.

Și care ar fi meritat să fie invocat în această atmosferă politică tensionată și în acest peisaj social sumbru, marcat de diviziunea până la limita ciocnirii violente între viziunea europeană și cea răsăriteană.

La 9 iunie 1848, revoluționarii din Țara Românească citeau proclamația de la Islaz iar la 11 iunie, sub presiunea bucureștenilor, domnitorul Gheorghe Bibescu se vedea nevoit să accepte termenii proclamației și guvernul provizoriu.

Citeste siDomnitorul reformist și recuperarea de către societate a patriotismului

Textul proclamației, în 22 de puncte, prevedea printre altele desființarea rangurilor feudale, egalitatea tuturor în fața legii, abolirea sclaviei romilor, înființarea unei adunări legislative alese de cetățeni, libertatea tiparului și desființarea cenzurii, reformă agrară, emanciparea mănăstirilor închinate, dreptul la educație pentru ambele sexe, domn ales pentru cinci ani din toate straturile societății (un fel de președinte, am punea spune azi)  și așa mai departe.

Un text foarte liberal pentru acel an 1848, care a măturat o întreagă Europă ridicată împotriva tiraniilor. De fapt, nu chiar pe toată, românii fiind singura națiune ortodoxă luată de valul revoluționar.

Cum de a fost posibil?

Desigur, grație generației de tineri educați la Paris și a legăturilor lor cu Occidentul. Grație dorinței lor de a scutura țara de praful Orientului și de a o aduce lângă națiunile din centrul și vestul Europei.

Cum s-ar spune în ziua de azi, ei erau niște ”globaliști” ai acelor vremuri.

De altfel, puteau fi lesne deosebiți pe ulițele Bucureștilor, pentru că purtau haine occidentale, într-un oraș încă dominat de veșmintele otomane. Iar schimbarea pe care ei o propuneau era cu adevărat una revoluționară. În esență, ei au inversat ceea ce azi s-ar numi ”vectorul geopolitic” al țării.

 

Guvernul provizoriu nu a ținut decât o vară – la propriu. Dar ideile și evenimentele de atunci au modelat națiunea pentru totdeauna – Unirea de la 1859, independența, regatul, Marea Unire de la 1918, toate și-au avut rădăcinile în acel act din 9-11 iunie 1848.

De ce merită repetată astăzi această poveste?

Pentru a nu uita că România modernă este creația unor elite liberale educate în Europa, că proiectul României a fost realizat cu fața către Occident, nu către Moscova. Că adevăratul patriotism românesc privește spre Vest, nu spre Est.

Așa cum au privit, la 1848, și acei tineri care au renunțat la straiele tradiționale și le-au adoptat pe cele occidentale.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Victoria clară a formațiunii premierului Nikol Pașinian în fața oligarhului ruso-armean Samvel Karapetian, în alegerile din Armenia, este o veste bună pentru Uniunea Europeană: încă o națiune întoarce spatele Rusiei și vede în Europa garanția stabilității și dezvoltării.

Scrutinul din Armenia a fost un adevărat referendum pentru orientarea țării: spre Europa sau în continuare alături de Rusia.

Tabăra pro-europeană a câștigat clar, consfințind încă o înfrângere la urne a Rusiei, după Ungaria și, mai devreme, Republica Moldova sau România.

O tendință, așadar, în care s-a încadrat și micuța Armenie.

Unul dintre motive ține, desigur, de conflictul prelungit cu Azerbaidjanul legat de regiunea Nagorno-Karabah.

Citeste siAlegerile din Armenia s-au desfășurat după modelul celor din Republica Moldova - Rezultatele contestate la Moscova

Armenia se baza pe susținerea Rusiei, care însă nu a mișcat un deget atunci când Azerbaidjanul, susținut de Turcia, a preluat regiunea, în 2023, alungându-i pe etnicii armeni.

O umilință pentru Armenia și o conștientizare a unei realități: Moscova nu este aliatul pe care să te poți baza.

Aceste alegeri au fost marcate de imixtiunea Rusiei și de presiunile exercitate de Kremlin.

La sfârșitul lunii mai, Vladimir Putin cerea Armeniei să organizeze un referendum „cât mai curând posibil” privind aderarea la UE sau rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

Liderul de la Kremlin a amenințat că Armenia va pierde avantajele sale economice în relația cu Rusia în caz că ar iniția legături mai strânse cu Occidentul .

Și, pentru ca armenii să înțeleagă că Moscova nu glumește, rușii au interzis importurile de flori, apă minerală, coniac, legume și fructe proaspete din Armenia.

De această dată, administrația americană s-a situat de partea formațiunii pro-europene conduse de Nikol Pașinian și nu de partea pro-rusă, cum a fost cazul în Ungaria.

Nu același lucru se poate spune despre exponenți ai MAGA.

Citeste siRusia denunţă "ingerinţele din scrutinul din Armenia". UE, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron îl felicită pe Nikol Paşinian

Potrivit unei ample analize a publicației Context.ro, unul dintre promotorii tezei potrivit căreia biserica ortodoxă din Ucraina este sub atac, americanul Brian Brown, un reprezentant al mișcării Make Europe Great Again (MAGA), s-a implicat de partea partidei pro-ruse. Brown s-a afirmat în ultimii doi ani drept unul dintre susținătorii și promotorii lui George Simion.

Potrivit analizei, implicarea Rusiei a cuprins operațiuni de hacking, achiziționarea de interacțiuni false, mesaje plătite netransparente sau promovare prin influenceri, crearea și utilizarea de conturi și comportamente inautentice.

Cu o zi înainte de alegeri, autoritățile armene au anunțat arestarea a peste 40 de persoane sub suspiciunea de cumpărare de voturi într-o schemă la scară largă care ar fi implicat Armenia Puternică, formațiunea oligarhului pro-rus Samvel Karapetian.

Dar presiunile din partea Rusiei nu au înfrânt voința armenilor de a se îndrepta către Uniunea Europeană, pe care o văd ca pe o garanție a stabilității și dezvoltării.

Kremlinul își vede astfel din nou subțiată influența în regiunea fostei URSS, pe care se obișnuise să o considere drept terenul său de joacă. Agresivitatea regimului Putin nu a făcut decât să îndepărteze națiunile învecinate. Iar politica fricii s-a dovedit falimentară.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După ce a criticat vehement influența miliardarului George Soros în Europa, președintele american se pregătește să-i calce pe urme. El va pune la dispoziție un program de granturi pentru sprijinirea politicilor sale pe Vechiul Continent, scrie revista americană Foreign Policy .

Poate Departamentul de Stat să facă Europa din nou măreață? – se întreabă revista Foreign Policy (FP) încă din titlul articolului.

Este vorba despre granturile pe care Departamentul de Stat de la Washington le pregătește pentru a sprijini cauzele administrației Trump în Europa.

Să ne amintim că încă de la preluarea celui de-al doilea mandat, Donald Trump a evidențiat Europa ca o țintă majoră.

El și apropiații săi, cum ar fi vicepreședintele JD Vance consideră că Europa a suprimat libertatea de exprimare, tot ei au acuzat  anularea alegerilor din România, și au avertizat că Vechiul Continent se confruntă cu „ștergerea civilizației” din cauza Uniunii Europene și a imigrației.

Administrația Trump are, așadar, o mulțime de argumente potrivit căror Europa trebuie să se schimbe. Și este gata să plătească pentru asta.

Astfel că Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, implicat istoric în promovarea democrației în locuri precum Cuba, Iran sau Rusia, se va afla în fruntea ofensivei președintelui Trump în Europa.

Citeste siSUA pregătesc decizii privind securitatea Europei, anunţă Pete Hegseth

Câți bani va aloca exact fondul este încă incert dar – notează FP - este probabil ca Europa să fie o prioritate de prim rang.

Fondurile ar putea viza proiecte precum combaterea imigrației, drepturile religioase și libertatea de exprimare.

Totuși, după cum comentează revista americană, în timp ce mulți europeni sunt interesați de limitarea imigrației, ei sunt și din ce în ce mai puțin religioși.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, majoritatea cetățenilor din principalele națiuni europene chestionați în 2025 au declarat că ei consideră internetul ca fiind liber.

Tensionare a unei relații deja tensionate

Ar putea fi susținute și partide politice prin aceste granturi? Nu direct, din cauza obstacolelor de ordin legislativ, dar FP crede că o susținere indirectă a partidelor naționaliste și anti-europene de extremă dreapta ar fi posibilă.

Cu toate acestea, criticii se tem că această acțiune ar putea tensiona și mai mult relațiile deja tensionate dintre unii politicieni europeni și Statele Unite.

Percepțiile negative despre Statele Unite au crescut în Europa în urma încercării lui Donald Trump de a cuceri Groenlanda și a războiului din Iran. Astfel că impactul acestor fonduri ar putea fi estompat.

Un sondaj realizat în martie în rândul cetățenilor din Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia a constatat că doar 12% dintre cei chestionați consideră Statele Unite un „aliat apropiat”.

Percepția negativă despre SUA este de așa natură încât chiar și mulți populiști europeni s-au îndepărtat de Trump. Cum ar fi extrema dreaptă franceză, dar nu numai.

În cel mai important test privind influențarea sprijinului SUA pentru alegătorii europeni, vicepreședintele JD Vance a pledat puternic pentru fostul lider ungar Viktor Orban -  și asta doar pentru a-l vedea pierzând clar alegerile din aprilie.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Eurodeputata română Diana Ivanovici-Șoșoacă a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, patronat de Vladimir Putin. Având în vedere pozițiile exprimate frecvent de eurodeputată, aceasta nu mai miră pe nimeni. Și tocmai aceasta este problema.

Prezența europarlamentarei Diana Ivanovici-Șoșoacă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, patronat de Vladimir Putin, nu trebuie să treacă neobservată.

După cum relatează publicația din Republica Moldova ”News Maker”, ea a făcut parte dintr-un panel al conferinței, alături de Marina Tauber. Numele acesteia din urmă, probabil, vă este cunoscut.

Este o fostă deputată a partidului oligarhului fugar Ilan Șor, condamnată la 7 ani și jumătate de închisoare  în Republica Moldova și dată în căutare internațională. Motivul: finanțarea formațiunii sale politice prin intermediul crimei organizate.

Potrivit aceleiași publicații de la Chișinău, la forum au mai participat și fostul președinte  moldovean Igor Dodon, fostul prim-ministru Vasile Tarlev, ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, și lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună.

Aceasta din urmă, veche parteneră de conferințe a partidului român de extremă dreapta AUR, militează pentru constituirea unui stat moldovean extins, prin anexarea părții din Moldova care azi este parte a României.

Citeste siȘi totuși, de ce nu se delimitează AUR de proiectul separatist ”Moldova Mare”?

Mulți ar putea vedea în prezența Dianei Ivanovici-Șoșoacă la forumul lui Putin un simplu gest de extravaganță, una dintre acele exagerări grotești cu care eurodeputata, președintă a partidului SOS, ne-a obișnuit în ultimii ani.

 

În definitiv, mai degrabă ne puteam întreba cum de tocmai ea ar lipsi de la un eveniment care a adunat atâția bizari de pe tot cuprinsul planetei.

Cândva, era un for al elitelor economice globale.

Dar pe măsură ce Rusia este tot mai izolată din cauza războiului ei de agresiune împotriva Ucrainei, iată-l devenind o vitrină a ciudaților – cum ar fi Andrew Tate, cel acuzat de multiple infracțiuni în România.

 

Și totuși, nu este vorba doar despre extravaganță, în prezența Dianei Ivanovici-Șoșoacă la forumul patronat de Putin. Aceasta servește foarte bine intereselor propagandei Kremlinului.

Prin prezențele sale repetate la  evenimentele rusești sau prin apărarea fără jenă a poziției Kremlinului – cum a fost în cazul dronei care a lovit un bloc din Galați – ea consolidează zi de zi în societatea românească ideea că Rusia este aici, că are ceva de spus și, mai ales, că are parteneri în România.

Ceea ce la început poate părea absurd sau de neacceptat, prin repetare poate deveni ceva obișnuit  și, în cele din urmă, acceptabil.

Aceasta se numește ”normalizare” și o vedem în discursul extremei drepte în legătură cu multe aspecte: de la cultul criminalilor de război la antisemitism sau pur și simplu promovarea violenței publice. 

Toate acestea produc la început indignare în societate.

Cu timpul, prin repetare, se banalizează. Oamenii obosesc să se revolte în fiecare zi. Și totul devine ceva obișnuit. La fel ca prezența Dianei Ivanovici-Șoșoacă de partea Rusiei lui Putin.

 

Mai multe despre legăturile dintre AUR și formațiunea Moldova Mare, aici

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De câteva zile, în Albania au loc proteste ample împotriva unui proiect de dezvoltare imobiliară susținut de o companie legată de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner. Construcțiile ar urma să fie ridicate într-o zonă sensibilă din punct de vedere ecologic a coastei Adriatice.

Mii de albanezi au ieșit marți seară pe străzile din Tirana, în semn de solidaritate cu protestele locuitorilor din orașul de coastă Vlora.

Aici, mișcarea a început după ce dezvoltatorii au ridicat garduri mari din sârmă ghimpată într-o zonă de plajă.

Sâmbătă, câteva sute de persoane s-au ciocnit cu paznicii unei firme private, iar unii au fost răniți, a declarat un martor pentru Reuters.

Proiectul în valoare de 1,4 miliarde de euro este condus de firma de investiții a lui Kushner, Affinity Partners. În proiect sunt implicați și proeminenții antreprenori qatarezi Moutaz și Ramez Al-Khayyat.

Planurile vizează o insulă din largul Albaniei și o porțiune de coastă nedezvoltată din apropierea zonei protejate Vjosa-Narta, care găzduiește păsări flamingo, foci și locuri de cuibărit ale țestoaselor marine.

Potrivit Euronews, alarma publică a crescut la începutul lunii mai, când excavatoarele au început să defrișeze pădurile de pini și dunele pentru a deschide noi drumuri de acces și șantiere de construcții.

Dar rănirea, sâmbătă, a unui activist de mediu de către paznicii firmei private a fost scânteia care a inflamat protestele.

Dezvoltarea a primit sprijin din partea guvernului albanez, determinând protestatarii să ceară demisia prim-ministrului Edi Rama.

Ruptură diplomatică cu Grecia

Protestele s-au amplificat după ce parchetul albanez anticorupție a decis să înghețe activele dezvoltatorului imobiliar pe fondul unei anchete extinse privind presupuse titluri de proprietate frauduloase.

Criza a generat și o ruptură diplomatică accentuată cu Grecia vecină, acuzată de susținătorii albanezi ai proiectului că s-ar afla în spatele protestelor.

Potrivit unui articol de opinie din publicația albaneză TemA, dacă furia cauzată de rănirea tânărului a fost justificată, mulți sunt, de fapt,supărați din cauza investiției.

Iar cei mai furioși sunt la Atena.

”Ei spun că zona în care se dezvoltă stațiunea este pământ grecesc și că tânărul care a fost bătut era un membru discriminat al minorității grecești. În realitate, nimeni nu l-a întrebat cum îl cheamă înainte de a-l bate, huliganii nu se obosesc cu asta”, spune comentatorul.

”De fapt, Grecia este îngrijorată de o  investiție care aduce familia Trump la Vlora, împreună cu miliardari din lumea arabă, creează un nou standard pentru Albania nu doar din punct de vedere economic, ci și geopolitic”.

Autorul amintește că Grecia a petrecut mai mult de doi ani luptând împotriva proiectului aeroportului din Vlora prin rapoarte la Bruxelles și mobilizarea grupurilor de mediu.

Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a anunțat planuri de a construi stațiunea în 2024, ca parte a unei investiții mai ample care includea și un fost sediu al armatei din capitala sârbă Belgrad. Anul trecut, a renunțat la proiectul din Serbia în urma protestelor stradale.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, convenit anul trecut, a intrat în linie dreaptă pentru ratificare. O importantă comisie a Parlamentului European a căzut de acord asupra unui compromis privind acordul cu Trump. Actul normativ se pregătește să intre la vot în sesiunea plenară de la mijlocul acestei luni.

Un prag important a fost trecut în privința mult discutatului acord comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Comisia pentru comerț a Parlamentului European a aprobat cu o largă majoritate un compromis la care s-a ajuns cu guvernele statelor membre și cu Executivul UE privind implementarea acordului comercial cu Statele Unite, informează Politico.

Europenii caută să se mobilizeze pentru a finaliza procesul legislativ înainte de Ziua Națională a Statelor Unite de pe 4 iulie, când Trump a amenințat că va impune tarife mai mari.

Eurodeputații au susținut, cu 31 de voturi pentru, șase împotrivă și trei abțineri, modificările legislației în baza cărora UE a fost de acord să elimine tarifele pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole - un pilon cheie al acordului încheiat vara trecută la complexul de golf al lui Donald Trump din Turnberry, Scoția.

Conform înţelegerii, majoritatea produselor europene importate în SUA vor fi supuse unei taxe vamale de 15%, fără ca UE să aplice taxe vamale asupra importurilor din SUA.

Von der Leyen s-a angajat în plus ca UE să cumpere din SUA produse energetice în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, în special gaze naturale lichefiate (GNL), să realizeze în SUA investiţii suplimentare de 600 de miliarde de dolari până în anul 2029 şi să cumpere mai multe arme americane.

Parlamentul European suspendase în februarie procesul de ratificare a acordului, în urma deciziei Curţii Supreme a SUA, care a anulat parţial taxele vamale impuse de preşedintele american Donald Trump.

Citeste siAcordul UE-SUA poate fi ratificat în urma unui compromis european

Acesta a replicat prin impunerea unei noi taxe vamale, ceea ce i-a făcut pe europeni să aștepte clarificări înainte de a ratifica acordul.

De asemenea, deputații europeni au încetinit procesul după ce Trump a amenințat că va prelua Groenlanda.

În cadrul compromisului de marți, Parlamentul European a insistat pentru mai multe garanții împotriva riscului ca Trump să amenințe din nou UE, inclusiv permițând Comisiei Europene să suspende concesiile tarifare dacă Washingtonul nu reduce taxele vamale pentru produsele europene din oțel și aluminiu până la sfârșitul anului 2026.

Instituțiile UE au adăugat o așa-numită clauză de apus de soare, care ar face ca acordul să expire în decembrie 2029 - la aproape un an după ce Trump urmează să părăsească Casa Albă.

Textul revizuit include, de asemenea, garanții care ar obliga Comisia să investigheze dacă exporturile SUA reprezintă o amenințare serioasă pentru industriile europene. Acest lucru ar putea duce la o suspendare parțială sau totală a concesiilor tarifare europene.

Plenul Parlamentului urmează să voteze legislația pe 16 iunie.

Potrivit Politico, se așteaptă ca rezultatul să fie mai strâns, având în vedere că acordul comercial transatlantic rămâne nepopular în rândul unor parlamentari liberali și de stânga.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Norvegia s-a alăturat programului de descurajare nucleară condus de Franța pentru a consolida securitatea pe continent. Decizia vine într-o perioadă în care mai multe state europene își regândesc strategiile de apărare, cu o Rusie tot mai agresivă și o Americă tot mai nesigură. Dar... ce face România?

Începând de miercuri, Norvegia s-a alăturat oficial grupului de state europene care vor putea găzdui temporar „forțe aeriene strategice” franceze, în vederea descurajării agresiunilor externe. Iar aici, principala amenințare vine dinspre Rusia.

Acordul a fost oficializat în cadrul întâlnirii de la Oslo dintre premierul norvegian Jonas Gahr Støre  și președintele francez Emmanuel Macron.

Înainte de Norvegia, alte opt țări au devenit partenere în proiect: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Suedia și Regatul Unit, o altă putere nucleară.

După cum comentează Politico, ”alăturarea Norvegiei, care este în mod tradițional foarte apropiată de Statele Unite, este încă un exemplu al modului în care țările europene își regândesc strategiile de securitate în lumina războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a îngrijorărilor legate de fiabilitatea administrației Trump”.

Mai mult, spune comentatorul săptămânalului francez L'Express, schimbarea radicală întreprinsă de Donald Trump, care a revenit la putere în ianuarie 2025, a zguduit guvernele europene.

Franța, a patra putere nucleară mondială

Președintele american s-a apropiat de Rusia și a adoptat o poziție mai agresivă față de aliații tradiționali ai Washingtonului, amenințând, de exemplu, că va ocupa Groenlanda cu forța.

Colegii noștri de la France 24 amintesc în acest context că Franța are aproximativ 290 de focoase nucleare, conform ultimelor cifre publicate de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) și Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS). Peste 80% din focoasele franceze sunt lansate de pe submarine, potrivit Buletinului Oamenilor de Știință Atomici.

Acest lucru face ca Franța să fie a patra putere nucleară mondială, după Rusia, pe primul loc (cu peste 4.300 de focoase), urmată de Statele Unite (cu 3.700) și China (600). Regatul Unit - care nu mai este membru al UE, dar este aliat în NATO - se estimează că are aproximativ 225 de focoase.

De asemenea, Paris și Oslo au semnat un acord bilateral amplu de apărare și securitate - denumit acordul de la Narvik - care include o clauză de asistență reciprocă, un dialog mai intens între forțele lor armate și cooperare în privința securității arctice

Premierul norvegian a precizat că nicio armă nucleară nu va fi desfășurată pe teritoriul norvegian în timp de pace.

 

Dar, ce face România?

În martie, atunci când inițiativa nucleară franceză a fost lansată, președintele Nicușor Dan afirma că România, ca toate ţările NATO, este sub umbrela nucleară a Alianței, oferită de Statele Unite. În consecință, este acoperită.

Poziția Bucureștiului a rămas de atunci neschimbată. România nu a intrat în vreunul dintre formatele militare care se înmulțesc acum pe continent.

Între timp, surse din Administrația Prezidențială spun că se depun eforturi susținute pentru o primire a președintelui Nicușor Dan în Biroul Oval, la Washington, de către președintele Trump.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

ONG-ul ”România Imună” a prezentat miercuri la Palarul Cotroceni ”Raportul național privind dezinformarea din rețelele sociale din România”.

Am mers la Palatul Cotroceni animat de curiozitate și cu anumite așteptări. Fusesem invitat la conferința ”Rapid Response - Summitul European pentru Consolidarea Rezilienței la Dezinformare”.

În deschiderea evenimentului urma să vorbească însuși președintele României și – trebuie să mărturisesc – circulau printre jurnaliști unele zvonuri cum că am putea asista chiar la prezentarea promisului raport privind alegerile anulate din 2024.

Odată ajuns la Cotroceni, la cafeaua care precede astfel de evenimente, întrebarea pe buzele tuturor era alta: cine este ”România Imună”, organizatorul evenimentului? Un nume despre care puțini erau în stare să spună câte ceva.

Am aflat, așadar, că organizația, independentă și ”parapolitică” își propune să contracareze dezinformarea și manipularea informațională.

Organizația este co-fondată de Andreea Nistor, expert în educație și George Leca, consultant de afaceri.

Potrivit acestuia din urmă, finanțatorii sunt cu precădere companii private din România, care se implică din sentimente patriotice, fără a impune o agenda anume.

Tot el a explicat termenul de ”parapolitică” prin faptul că, deși activează în spațiul politic, organizația nu reprezintă agenda unul partid. Totuși, definiția consacrată a termenului indică mai degrabă o activitate a cuiva în câmpul politic fără a fi definit ca atare și în afara reglementărilor existente – o paralelă cu termenul ”paramilitar”, dacă vreți.

Un elefant se plimba agale prin somptuoasa Sală a Unirii

Conferința a prilejuit prezentarea de către ”România Imună” a unui raport privind analiza narațiunilor care domină și contaminează rețelele sociale.

Documentul a fost realizat în urma analizei a 25 de mii de postări și 1500 de conturi, în ultimele trei luni.

Câteva lucruri interesante am aflat de aici.

De exemplu, că unul din șase influeceri și una din opt surse oficiale răspândesc dezinformare în mediul digital.

Dintre cele mai performante postări, 20 % sunt atacuri coordonate - o informație falsă, odată injectată în sistem, este multiplicată de mai multe conturi și ajunge în presa mainstream.

Vestea bună – spun autorii – este că societatea începe să înțeleagă și să devină tot mai imună la dezinformare. Iar odată imunizată, o persoană cu greu mai poate cădea în capcana dezinformării.

O altă veste notabilă: pe TikTok-ul românesc, 76 la sută din toată dezinformarea este generată de numai 10 conturi. Ceea ce le poate face mai ușor de urmărit și de neutralizat.

Și la fel de interesant a fost că, pe durata conferinței, un elefant se plimba agale prin somptuoasa Sală a Unirii din Palatul Cotroceni. Pe el scria ”Raport privind anularea alegerilor din 2024”.

Un document promis, dar cu care președintele continua să rămână dator. Și în lipsa căruia, demersul de miercuri își pierde din credibilitate și impact.

Mai multe despre organizația ”România Imună” și raportul prezentat la conferința de la Palatul Cotroceni aici.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Într-un moment în care Europa încearcă să își reducă dependența strategică de China, speranțele se îndreaptă către Norvegia. Un zăcământ de pământuri rare ar putea să dea o șansă istorică industriei europene de înaltă tehnologie.

Ați auzit de Fensfeltet? Probabil că nu. Este vorba despre zăcământul norvegian care ar putea face Europa autosuficientă în materie de pământuri rare.

Potrivit cotidianului Politiken din Copenhaga, preluat de Courrier International, situl deține una dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume.

Zăcământul se află la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Oslo, iar compania minieră norvegiană Rare Earths Norway, care deține un permis de extracție pentru cea mai mare parte a zăcământului spune că acolo se pot găsi aproape 16 milioane de tone de pământuri rare. Ceea ce l-ar transforma într-unul dintre cele mai mari depozite cunoscute în lume. Și ar  putea avea o mare importanță strategică pentru Europa.

Citeste siPoate Europa să rupă dependența de China în materie de pământuri rare?

China s-a bucurat, până acum, de un cvasi-monopol asupra preprocesării și exportului acestor metale, plasând Europa într-o poziție strategică periculoasă de dependență. Prin urmare, una dintre prioritățile principale ale UE este reducerea acestei dependențe, dar până în prezent, nicio mină din Europa nu extrage elemente de pământuri rare.

Fensfeltet ar putea, în acest context, să fie de o importanță crucială pentru viitorul Europei, cu condiția ca proiectul minier să se materializeze, ceea ce depinde atât de considerații de mediu, cât și de cele financiare.

Video: youtube.com / DW Planet A

Compania norvegiană estimează că operațiunile miniere să poată începe cât mai curând, posibil după 2030.

Există și o altă provocare: China scade prețurile pământurilor rare pentru a-și menține poziția de lider. Prin urmare, înființarea unei mine în Fensfeltet va fi profitabilă doar dacă Norvegia, eventual împreună cu UE, oferă o garanție financiară care să asigure prețuri minime fixe pentru companiile care achiziționează în cele din urmă metalele.

Citeste siPământurile rare nu sunt atât de rare pe cât de importante sunt pentru tehnologiile actuale

Planul este de a crea o mină subterană de unde minereul extras va fi transportat pentru prelucrare printr-un tunel către un amplasament din apropiere. Cu toate acestea, normele de protecție a mediului fac dificilă găsirea unor amplasamente adecvate.

Pământurile rare se referă la un grup de 17 elemente metalice care sunt acum esențiale pentru tehnologia de care o mare parte a lumii, deci și Europa, va depinde în următorii ani. Aceste metale, care nu sunt de fapt deosebit de rare, sunt utilizate în fabricarea mașinilor electrice, a turbinelor eoliene, a avioanelor de vânătoare și a sistemelor de armament.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ideea implicării Uniunii Europene în negocierile care să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina începe să prindă tot mai mult contur. Dar cine să reprezinte partea europeană? O soluție pare să se profileze.

Să ne amintim, mai întâi, că discuțiile inițiate de Donald Trump, care la preluarea mandatului promisese o soluție rapidă, au intrat în impas după ce administrația americană a devenit mult mai preocupată de războiul cu Iranul.

Până acolo încât, la recenta reuniune NATO din Suedia, secretarul de stat Marco Rubio a lăsat să se înțeleagă că Washingtonul se va retrage din proces, din moment ce tot nu se obțin progrese.

Să fie, așadar, rândul europenilor să se implice? Și dacă da, cine ar putea fi interlocutorul care va sta față în față cu oamenii Moscovei?

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen? Greu de acceptat de către ruși, câtă vreme ea a fost artizanul sancțiunilor care au lovit puternic economia rusă și s-a aflat în centrul eforturilor pentru asigurarea finanțării Ucrainei.

Șefa diplomației, Kaja Kallas? Politiciana din Estonia s-a pronunțat de atâtea ori atât de vehement la adresa Kremlinului încât cu greu ar putea fi văzută de către ruși un partener de discuții.

În acest context, pare să se desprindă soluția finlandeză. După cum transmite ziarul Kyiv Independent, citat de Caleaeuropeana.ro, președintele Finlandei, Alexander Stubb,a afirmat că ar putea reprezenta Europa în negocierile de pace privind Ucraina, dacă i s-ar cere acest lucru.

Un moment prielnic

Nu înseamnă că președintele finlandez este mai puțin pro-european. Dar el vine cu acea necesară experiență istorică a țării sale, prin care a reușit să-și păstreze suveranitatea și libertatea în fața amenințării Uniunii Sovietice.

Revenind la războiul de agresiune, să amintim că Moscova a fixat condiții maximaliste pentru un acord de pace și a cerut Ucrainei să elibereze părți din Regiunea Donbas pe care Ucraina le controlează și pe care armatele rusești nu le-au putut cuceri.

Ucraina, susținută de partenerii europeni, care duc greul finanțării rezistenței, a respins cererile ultimative ale Rusiei. Kremlinul invocă un ”spirit de la Anchorage”, cu referire la summitul ruso-american din august anul trecut, deși nu se știe clar ce s-a convenit în Alaska – sau dacă într-adevăr s-a convenit ceva.

Între timp, Rusia atacă Ucraina cu rachete hipersonice Oreșnik, ceea ce nu poate schimba însă noul curs al războiului.

Grație folosirii inteligente a dronelor și a propriilor sisteme balistice, Ucraina lovește adânc în teritoriul rusesc și pentru prima dată de la marea contraofensivă din toamna lui 2022, reușește să elibereze mai mult teritoriu decât Rusia poate cuceri.

Situația economică a Rusiei este tot mai precară iar nemulțumirile din societate cresc, mai ales după restricționarea accesului la internet și la rețelele de socializare. Până acolo încât și Vladimir Putin s-a văzut obligat să admită că războiul e pe sfârșite.

Un moment care poate fi, așadar, prielnic implicării Europei.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România