Mesajul președintelui Nicușor Dan, cu ocazia Zilei Europei, a stârnit numeroase controverse. Aceasta, pe fondul unei situații politice incerte și în urma anulării vizitei la București a Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Fără îndoială, mesajul președintelui a surprins. Pentru prima dată, un discurs de 9 mai de la Palatul Cotroceni, a conținut critici la adresa unor instituții și politici europene.

Este adevărat, președintele a ținut să amintească progresele remarcabile făcute de România în perioada scursă de la aderare, dezvoltarea economică și socială și pur și simplu faptul că românii trăiesc azi mai bine decât înainte ca țara să intre în UE.

Totodată, el a deplâns faptul că UE și-a neglijat propria apărare și înarmarea, că și-a fixat obiective verzi prea ambițioase sau că a întors spatele energiei nucleare. De asemenea, el a criticat faptul că România nu și-a făcut auzită mai bine vocea în capitalele europene și a susținut un parteneriat al UE cu Statele Unite.

Remarcile președintelui au stârnit critici în spațiul public.

Numeroase voci au considerat acest discurs drept unul eurosceptic, chiar tributar ideologiei MAGA, dominantă în tabăra lui Donald Trump - un președinte care vede în Uniunea Europeană un adversar ideologic.

Criticile au devenit cu atât mai vehemente cu cât festivitățile de Ziua Europei fuseseră anulate, sub motivul incertitudinii politice interne.

Inadecvat

Numeroase voci au considerat atitudinea președintelui drept inadecvată pentru o zi de sărbătoare pentru Europa. Ba chiar, că unele afirmații nu sunt acoperite de realitate – de exemplu, nu UE a renunțat la nuclear, ci Germania și Belgia, într-un anumit moment. Dar energia nucleară este considerată în documentele UE drept sursă curată de energie.

Aceiași critici au invocat imediat faptul că președintele nu a mișcat un deget pentru a-l susține pe premierul reformist Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură. Un premier interimar acum care, în paranteză fie spus, a lansat de 9 mai un mesaj cu un mult mai puternic accent european, mizând pe valori și statul de drept.

De partea cealaltă, voci aproape la fel de numeroase au considerat corect mesajul președintelui.

Suntem în UE de aproape 20 de ani. Cu alte cuvinte, ne-am maturizat suficient pentru a putea aborda aspectele politice controversate din cadrul UE. Iar aceasta nu are nimic în comun cu euroscepticismul.

Desigur, în societate mai există un segment semnificativ, acela care contestă Europa instituțiilor și chiar apartenența României la Uniune. A fost, oare, acest segment al societății mișcat de discursul președintelui de Ziua Europei? Foarte greu de spus.

În discursul său, președintele și-a exprimat regretul că subiectul Europa a ajuns să divizeze societatea noastră.

Iată însă că diviziunea se vede acum și în segmentul majoritar în societate, de orientare ”pro-occidentală”, ca să reluăm o expresie mult folosită de Nicușor Dan. Și poate că președintele ar trebui să se gândească serios la acest lucru.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sâmbătă, 9 mai, este Ziua Europei. O zi care în România vine într-o conjunctură politică sumbră. Tocmai de aceea Bucureștiul ar fi trebuit să lanseze un puternic mesaj european. Iar, dacă nu o fac politicienii, atunci o vor face oamenii.

Sâmbătă este Ziua Europei. Aceasta amintește de Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, care propunea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Această comunitate a stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Dar nu despre istorie trebuie să vorbim acum, ci despre prezent.

Ziua Europei ar fi trebuit să fie marcată astăzi, în capitala României, de vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Din păcate, vizita a fost anulată din cauza situației politice incerte de la București.

Din păcate, pentru că tocmai acesta ar fi fost prilejul pentru ca președintele României să lanseze mesajul ferm că, în pofida tulburărilor politice interne – care țin, în definitiv, de jocul democratic – România rămâne ferm ancorată la valorile europene.

Că la rămâne un aliat de nădește la granița de est a Uniunii. Că va continua să sprijine efortul Ucrainei de a rezista în fața agresiunii imperialiste a Rusiei, contribuind astfel la menținerea securității întregii Europe. Că va continua sprijinul pentru Republica Moldova.

Că va răspunde cu fermitate agresiunilor hibride. Și că, în cele din urmă, va rămâne un spațiu al libertății și al pluralismului, că va întări statul de drept și își va proteja cum se cuvine minoritățile de orice fel. Și că nu-i va lăsa în urmă pe cei defavorizați.

Din păcate, de ziua ei, Europa nu va auzi aceste cuvinte de la București.

Și ar fi trebuit.

Pentru că, în pofida asigurărilor de la Cotroceni că România își va urma calea ”pro-occidentală” – ca să cităm exact expresia folosită de președinte – îngrijorările persistă. Le citim, le vedem și le auzim de la confrații noștri jurnaliști din Europa. Le primim ca semnale din partea cancelariilor.

Toate acestea ne spun că ceva nu pare deloc în regulă la București.

Că ruperea de către social-democrații români a cordonului sanitar față de extrema dreaptă este un semnal prost, într-o Europă care vrea să strângă rândurile în fața dublei presiuni, a Rusiei lui Putin și Americii lui Trump.

Că, după vestea bună a înfrângerii la vot a lui Viktor Orban în Ungaria, România ar putea veni cu vestea proastă.

Există, însă, și o veste bună, în peisajul cenușiu pe care îl oferă astăzi România politică. Și vestea bună vine de la oameni.

Organizațiile civice vor marca sâmbătă, ele însele, Ziua Europei, în locul politicienilor. Un marș este anunțat pentru sâmbătă seara la București și alte manifestări vor mai avea loc în țară.

Oamenii vor vorbi despre Europa și își vor afirma europenitatea. Iar asta este vestea bună pe care trebuie să o audă și politicienii. Pentru că, în definitiv, Europa este a noastră, a oamenilor. La mulți ani!

Odată cu agravarea crizei politice, președintele Nicușor Dan a promis că indiferent de deznodământ, România va continua cu un guvern pro-occidental. Dar ce înseamnă astăzi, exact, a fi ”pro-occidental”, în contextul diviziunii tot mai clare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite?

La început, termenul ”pro-occidental” a părut doar un detaliu semantic.  Dar expresia a fost repetată cu insistență de președinte, ceea ce sugerează că și-o asumă și vrea să ne transmită ceva cu asta.

Dar, ce anume?

În lumea de azi, termenul ”pro-occidental” și-a pierdut o mare parte din relevanța sa tocmai din cauza diviziunilor lumii occidentale.

Iar această diviziune este ilustrată cel mai clar în Strategia de Securitate a Casei Albe.

Aceasta vede în modelul liberal european un adversar ideologic. Europa este zugrăvită drept un spațiu în declin. Construcția europeană este persiflată, Statele Unite își doresc parteneri aliniați politicii sale, dar luați separat țară cu țară și nu uniți într-un proiect - așadar, lipsiți de o voce comună. Cu alte cuvinte, slabi. Așa cum îi vrea și Rusia și cum îi vrea și China.

Pretențiile lui Donald Trump de anexare a Groenlandei, punerea la îndoială a NATO, tentativele de a încheia o pace separată cu Rusia, peste capul Ucrainei și punând în pericol securitatea Europei, toate acestea spun multe despre puternica diviziune transatlantică.

Citeste siNicuşor Dan: Eu doresc şi voi acţiona pentru ca România să fie guvernată de forţe pro-occidentale|Nu cred că e o chestiune serioasă suspendarea din funcţie

Să mai adăugăm și amestecul fățiș al administrației Trump și al ideologilor MAGA în alegerile europene – și exact de partea forțelor care vor slăbirea Uniunii Europene și care reiau narativele Rusiei.

Ruptura ideologică este evidentă. Nu poți să fii și cu modelul liberal și pluralist european, cu drepturile omului și protecția minorităților dar și cu ideologia MAGA care propovăduiește supremația rasei albe, care neagă egalitatea de gen și pentru care Kremlinul este un partener mai bun decât Bruxelles-ul.

Ca și în cazul crizei interne, în care și-a declarat neutralitatea, președintele Nicușor Dan pare că refuză să ia o opțiune între modelul Europei liberale și ideologia MAGA.

Poate că Nicușor Dan se simte vulnerabil, câtă vreme ideologii MAGA au criticat vehement anularea alegerilor din 2024, care lui i-au deschis drumul către Cotroceni. Și vrea, cu toată ființa sa, să evite scenariul în care, la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, s-ar lua decizia ca favoritul să devină George Simion – dacă nu cumva însuși Călin Georgescu. Această teamă este de înțeles.

Unii critici ai președintelui se tem chiar de mai mult. Ei amintesc poziționarea lui Nicușor Dan la referendumul pentru familie din 2018, vizitele la unele lăcașuri de cult cu rezonanțe legionare sau reticențele față de legea Vexler.

În aceste condiții, dă de gândit anularea recepției de Ziua Europei și a vizitei președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pe motiv de criză politică internă.

Tocmai că ar fi fost un minunat prilej de susținere a valorilor europene, într-un moment politic tulbure. Iată că, din nou, președintele României alege ambiguitatea.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Statele membre ale Uniunii Europene iau tot mai în serios scenariul în care Cei 27 vor fi în situația de a se apăra în comun în fața unei agresiuni externe. Un astfel de exercițiu, confidențial, ar fi avut loc la începutul acestei săptămâni, dezvăluie Euronews.

În Tratatul Uniunii Europene există Articolul 42.7 care prevede că, dacă un stat membru este „victima unei agresiuni armate” pe teritoriul său, celelalte țări ale UE au o „obligație de ajutor și asistență”. Un fel de reflectare a celebrului Articol 5 din Tratatul NATO.

Până acum, această prevedere din Tratatul UE a rămas în umbra celei din actul fondator al Alianței Atlantice, o structură militară considerată cu mult mai puternică, mai ales având în vedere participarea Statelor Unite.

Iată însă că lucrurile încep să se schimbe odată cu comportamentul ambiguu al președintelui Donald Trump.

Acesta a pus sub semnul întrebării viabilitatea NATO și chiar viitorul participării Americii în alianță. A criticat deschis membri ai Alianței și a anunțat retragerea unor contingente militare americane din Europa.

A oprit finanțarea Ucrainei și a susținut formule de încheiere a războiului favorabile Rusiei și amenințătoare pentru securitatea Europei.

Același Donald Trump și-a reiterat amenințările cu anexarea Groenlandei, fără a exclude capturarea forțată a insulei arctice.

„Exercițiu confidențial”

În acest context, spune Euronews, europenii au trecut de la dezbaterea politică la acțiuni în structurile formale ale UE.

Problema apărării colective a fost discutată luni după-amiază într-o reuniune cu ușile închise a Comitetului Politic și de Securitate - un organism al ambasadorilor responsabil pentru afaceri externe și chestiuni de securitate - potrivit mai multor oficiali UE citați de rețeaua europeană de televiziune.

Unul dintre aceștia a confirmat întâlnirea, dar a refuzat să comenteze mai departe, descriind-o drept un „exercițiu confidențial”.

Citeste siComisarul UE pentru Apărare propune o forță militară europeană com+---+-+-+-+-ună. "Nimic nu mai este exclus" (Analist)

Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii, a condus inițiativa adresată liderilor UE pentru a stabili cum s-ar aplica concret clauza de apărare reciprocă.

Serviciul European de Acțiune Externă, care prezidează exercițiul de simulare, lucrează, de asemenea, la un raport privind modul în care vor funcționa procesele.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a clarificat anterior pentru Euronews că exercițiul simulat va cuprinde trei scenarii.

Primul ar fi un atac asupra unei țări a UE care nu este aliată NATO, cum ar fi Austria, Cipru, Irlanda sau Malta. Al doilea, un atac asupra unei țări care este membră a UE și NATO, pentru a se vedea cum se aplică clauzele de apărare. Ultimul este un atac hibrid, care se situează sub pragul de răspuns al NATO.

Clauza de apărare reciprocă a UE a mai fost invocată o singură data în istoria UE. Franța a făcut-o în 2015, în urma atacurilor teroriste de la Paris.

Statele membre ale UE au răspuns solicitării în unanimitate, oferind schimb de informații și ajutor logistic.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Parlamentul European a lansat oficial apelul pentru înscrieri la a șasea ediție a Premiului pentru Jurnalism Daphne Caruana Galizia. Distincția este acordată în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, ziua asasinării jurnalistei din Malta.

La 16 octombrie 2017, jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia era asasinată prin declanșarea unui dispozitiv exploziv plantat sub scaunul mașinii sale. Jurnalista era implicată în demascarea mai multor rețele de corupție și crimă organizată ale căror fire duceau până spre vârful statului.

Moartea ei a provocat o undă de șoc în întreaga Europă și a atras condamnări din partea grupurilor pentru libertatea presei, a instituțiilor UE și a guvernelor străine.

A durat aproape un deceniu pentru ca principalii făptași să fie aduși în fața justiției.

În memoria sa, Parlamentul European a instituit premiul anual pentru jurnalismul care promovează sau apără principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului.

Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este deschis jurnaliștilor și echipelor de jurnaliști profesioniști de orice naționalitate, care pot trimite articole detaliate publicate sau difuzate de mass-media din una dintre cele 27 de țări ale UE.

Un juriu independent, compus din reprezentanți ai presei și ai societății civile din cele 27 de state membre, precum și din reprezentanți ai principalelor asociații europene de jurnalism, va alege câștigătorii.

Ceremonia de premiere are loc în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, data asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia.

Anunțul vine la puține zile după ce reportul anual al  Reporters sans Frontières (RSF) a denunțat scăderea fără precedent a indicilor de libertate a presei în întreaga lume.

Citeste siDominique Pradalié: "Libertatea presei este într-o stare deplorabilă"

Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a Indexului Libertății Presei, mai mult de jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei.

Situația s-a înrăutățit permanent de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când multe state au îngrădit serios libertatea presei sub motivul întăririi securități naționale.

De asemenea, raportul constată o multiplicare a acțiunilor menite să intimideze și să reducă la tăcere jurnaliștii prin acțiuni legale costisitoare – acțiuni cunoscute drept SLAPP (litigii strategice împotriva participării publice).

Parlamentul a denunțat în repetate rânduri încercările de limitare a libertății presei și a jucat un rol esențial în adoptarea Legii europene privind libertatea mass-media.

Actul normativ a intrat în vigoare în mai 2024. Iar legislația care trebuie să protejeze jurnaliștii și societatea civilă de procesele rău intenționate și costisitoare, menite să intimideze, trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026.

România este cu mult în urmă la acest capitol.

 

Jurnaliștii își pot trimite articolul(ele) online la aici, până la 31 iulie 2026, ora 24:00 (CET).

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Premieră la reuniunea Comunității Politice Europene, care începe astăzi la Erevan: Canada va fi prima națiune non-europeană prezentă la summit. Un eveniment cu multiple semnificații.

Canada devine prima țară non-europeană care participă la o reuniune a Comunității Politice Europene. După cum comentează cotidianul britanic The Guardian, prezența premierului canadian Mark Carney la Erevan este văzută ca parte a efortului de a construi noi legături, având în vedere tensiunile persistente cu administrația președintelui american Donald Trump.

Va fi, de asemenea, prima vizită oficială în Armenia a unui prim-ministru canadian în aproape un deceniu.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Ottawa,

”într-o lume mai periculoasă și mai divizată, Canada se concentrează pe ceea ce poate controla”.

La Summit, prim-ministrul se va întâlni cu liderii europeni pentru a consolida securitatea colectivă și pregătirea pentru apărare transatlantică, promovând în același timp sprijinul pentru Ucraina.

Premierul Mark Carney se arată astfel hotărât să construiască o nouă rețea de alianțe comerciale și diplomatice după pierderea piețelor americane sub Donald Trump.

De partea sa, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a scris pe rețeaua X că „Europa și Canada sunt mai mult decât niște parteneri care împărtășesc aceleași idei – cele două părți construiesc împreună o alianță globală pentru a apăra pacea, prosperitatea comună și multilateralismul”.

Citeste si"Pur şi simplu e imposibil": Vladimir Putin avertizează Armenia în cazul unei aderări la UE

Prezența Canadei este, de asemenea, o dovadă de sprijin occidental pentru Armenia în eforturile sale de a se distanța de Rusia, mai scrie The Guardian. Și aceasta, într-un moment în care abordarea Washingtonului față de adversarii Moscovei, cum ar fi Ucraina, este în cel mai bun caz ambiguă.

Erevanul a fost ales să găzduiască summitul CPE pentru a oferi Armeniei șansa de a-și demonstra legăturile consolidate cu Europa și, astfel, de a-și continua decuplarea lentă de Rusia, sub conducerea premierului Nikol Pașinian,

Acesta are în față alegeri parlamentare în iunie, în care se va confrunta cu trei partide de opoziție apropiate de Rusia.

Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și a alianței Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) controlată de asemenea de Moscova, deși și-a înghețat apartenența la aceasta din urmă în 2024.

Președintele francez Emmanuel Macron a fost principalul susținător al unor legături mai strânse dintre Europa și Armenia, iar prezența sa la summitul de la Erevan este considerată o dovadă a acestui interes.

Comunitatea Politică Europeană este un organism care cuprinde 48 de state europene, inclusiv cei 27 de membri ai Uniunii Europene, Marea Britanie, Norvegia sau Elveția. Dar și state care aspiră ca calitatea de membru al Uniunii, cum ar fi țările din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și, iată, Armenia.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Membrii Parlamentului Europeran au căzut de acord asupra unei definiții a violului valabile pentru întreaga Uniune Europeană. Ei solicită statelor includerea conceptului de consimțământ explicit. România se numără printre țările cu o legislație mai puțin favorabilă victimelor.

Într-un raport adoptat marți, cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri, deputații europeni solicită statelor membre care încă se bazează pe definiții ale violului bazate pe forță sau violență să își alinieze legile la standardele internaționale, inclusiv Convenția de la Istanbul, ratificată de UE în 2023 - convenție pe care șase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia și Slovacia) nu au ratificat-o.

Aceste țări consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenței împotriva femeilor, această convenție promovează ideologia de gen, încurajează căsătoriile între homosexuali și acceptarea unui al treilea gen.

Iată însă că eurodeputații au luat o decizie, după o încercare eșuată în 2023.

Astfel, ei cer Comisiei Europene să legifereze cât mai curând posibil noțiunea de consimțământ în definiția violului.

Potrivit comunicatului Parlamentului Eoropean, „tăcerea, absența rezistenței, absența unui «nu» explicit, comportamentul sexual trecut sau orice relație actuală sau trecută nu ar trebui interpretate drept consimțământ”.

Cu alte cuvinte,  „Doar «da» înseamnă da. Orice altceva este nu”, după cum rezumă eurodeputatul Evin Incir (social-democrat), raportor al textului.

Un semnal politic

Mélissa Camara, membră a Partidului Verde, intervievată de AFP,  vede aici  „un semnal politic puternic transmis victimelor violenței dar și Comisiei Europene” .

În timp ce comisarul european pentru egalitate, Hadja Lhabib, și-a exprimat sprijinul pentru existența unui text pe această temă până la sfârșitul mandatului, în 2029.

Raportul s-a bucurat de un sprijin larg, cu excepția extremei drepte, care îl consideră o linie roșie.

După cum amintesc jurnaliștii de la Deutsche Welle, mai multe țări aplică acum principiul „doar «da» înseamnă da”. Implementat inițial în Suedia, acesta s-a răspândit în  țări precum Belgia, Danemarca, Croația, Grecia, Spania și Olanda, iar mai recent în Franța.

Alte țări, precum Germania, Austria și Polonia, aplică principiul „nu înseamnă nu”: „violul este considerat o infracțiune dacă actul este comis împotriva voinței explicite a victimei.

Mai mult, ”opt țări, printre care Italia la Ungaria sau România, încă le cer victimelor să dovedească, într-o anumită măsură, că au opus rezistență verbală, au fost constrânse sau s-au apărat fizic”, adaugă The Guardian.

În spatele acestei mobilizări parlamentare se află o realitate statistică alarmantă. Conform unui raport al Parlamentului European, „una din zece femei a suferit o formă de violență sexuală de la vârsta de 15 ani, iar una din douăzeci a fost violată”. În ciuda acestei constatări, răspunsul justiției penale rămâne lamentabil de inadecvat: „Doar 0,5% dintre violurile din Europa se soldează cu o condamnare”, a declarat raportorul Evin Incir pentru The Guardian.

 

Acest articol a fost realizat folosind drept sursă portalul de actualitate europeană Toute l’Europe

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Organizația anticorupție Transparency International EU a depus o plângere la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Aceasta cere anchetarea unui oficial al grupului de extremă dreapta Patrioții pentru Europa din Parlamentul European. Oficialul este acuzat de deturnarea a 4,3 milioane de euro din fondurile instituției.

ONG-ul arată către Philip Claeys, fost secretar general al grupului Identitate și Democrație (ID), care a activat în Parlamentul European din 2019 până în 2024 iar acum este dizolvat. Philip Claeys deține în prezent aceeași funcție în cadrul grupului Patrioților pentru Europa, apărut după alegerile din 2024.

Jurnaliștii de la Euractiv afirmă că plângerea a fost trimisă OLAF pe 22 aprilie și solicită o anchetă privind modul în care Parlamentul European a gestionat cazul.

Grupul ID se află oricum în centrul unei anchete penale desfășurate de Parchetul European (EPPO) cu privire la acuzațiile de deturnare a 4,3 milioane de euro din fonduri UE, amintește Euractiv, care a raportat anterior pe această temă.

Foștii oficiali ai ID au negat la timpul respectiv orice faptă ilicită.

Noua plângere depusă de Transparency International crește presiunea asupra administrației Parlamentului, ridicând întrebarea dacă aceasta face suficient acum pentru a preveni deturnarea de fonduri publice.

Controversa din jurul Patrioților vine după un audit al Parlamentului European publicat anul trecut.

Acest audit, analizat de Euractiv, a evidențiat cheltuieli neregulamentare, inclusiv presupuse contracte de servicii fictive, proceduri de achiziții publice necorespunzătoare și donații către grupări neparlamentare legate de figuri importante ale extremei drepte, cum ar fi franceza Marine Le Pen.

Claeys, fost secretar general al ID, a negat orice abatere la momentul respectiv. „Toate plățile efectuate în ultimii cinci ani au fost facturate, justificate și auditate în mod corespunzător”, a declarat acesta anterior pentru Le Monde.

Totul vine și în contextul în care parlamentarii se pregătesc să voteze miercuri o rezoluție care îndeamnă administrația să ia „toate măsurile necesare” fără a aștepta rezultatul anchetei penale, inclusiv posibile măsuri de reținere a fondurilor destinate Patrioților pentru Europa.

Unii cred că Patrioții ar trebui să fie trași la răspundere pentru presupusa abatere de la lege a fostului grup, chiar dacă acest lucru s-ar putea dovedi controversat din punct de vedere juridic.

Motivul ar fi că Patrioților li s-a cerut să furnizeze documente privind utilizarea fondurilor parlamentare, ceea ce descrie un risc potențial continuu pentru bugetul UE.

Autorii plângerii consideră că Claeys, în calitate de ordonator de credite desemnat al grupului Patrioților, își păstrează puterea de aprobare finală a cheltuielilor.

Claeys și Parlamentul European nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Planurile de reindustrializare a Uniunii Europene stârnesc nemulțumirea Chinei. Beijingul amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă aceasta va adopta planul „fabricat în Europa”.

Proiectul, cunoscut sub numele de legea „accelerării industriale”, a fost prezentat pe 4 martie de Comisia Europeană și trebuie aprobat de statele membre și de Parlamentul European.

Textul ar impune companiilor din sectoare considerate strategice să utilizeze „un anumit număr sau procent de componente critice originare din Europa” atunci când primesc finanțare publică.

Proiectul de lege vizează industria auto, tehnologiile energetice cu emisii reduse de carbon (panouri solare, baterii, pompe de căldură, centrale nucleare etc.) și industria grea.

De exemplu, sunt prevăzute praguri precum o cerință de conținut UE de 70% pentru vehiculele electrice, 25% pentru aluminiu și 25% pentru ciment.

Propunerea este văzută drept o parte esențială a eforturilor Uniunii Europene de a-și recâștiga avantajul competitiv, de a reduce declinul industrial și de a evita pierderea a sute de mii de locuri de muncă.

Citeste si„Fabricat cu Europa” sau „Fabricat în Europa”

 

După cum amintește Euronews, Comisia Europeană a propus legea după ce peste 200.000 de locuri de muncă europene au fost desființate în industriile mari consumatoare de energie și în sectorul auto din 2024.

De partea sa, China consideră legea discriminatorie.

Luni, Ministerul Comerțului din China a amenințat că va lua măsuri împotriva Uniunii Europene, relatează France Info.

Potrivit comunicatului de la Beijing, partea chineză a prezentat comentariile sale Comisiei Europene pe 24 aprilie și și-a exprimat „gravele îngrijorări”.

China promite că va monitoriza îndeaproape procesul legislativ” și „este pregătită pentru dialog. Dar ”dacă UE ignoră sugestiile Chinei și insistă să adopte acest text, prejudiciind astfel interesele companiilor chineze, China nu va avea de ales decât să ia contramăsuri”, a avertizat Beijingul.

Citeste siEuropa privește spre China – dar poate fi un partener de încredere?

Ministerul chinez consideră că textul de lege „impune numeroase restricții asupra investițiilor străine în sectoare strategice  și stabilește clauze exclusive de «origine UE» în achizițiile publice și în politicile de sprijin guvernamental”. Astfel, „Investitorii chinezi se vor confrunta cu discriminare”,  mai susține comunicatul.

Declarațiile ministerului chinez vin la scurt timp după ce Camera de Comerț Chineză pe lângă UE a declarat că planul UE marchează o schimbare către protecționism.

Întreprinderile europene din multe dintre sectoarele vizate de propunere au deplâns de mult timp faptul că se confruntă cu concurența neloială din partea rivalilor chinezi puternic subvenționați.

Iar investitorii europeni se plâng, la rândul lor, de barierele tarifare, legale și birocratice pe care le întâmpină atunci când vor să intre în China.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

George Simion, campionul român al MAGA, vizează revenirea în forță, în contextul imploziei guvernului. Iată cum comentează publicația europeană Politico situația de la București, în contextul crizei declanșate de retragerea PSD de la guvernare.

George Simion, pe care Politico în numește un ”instigator de extremă dreapta”, a pierdut cursa prezidențială a României anul trecut, dar pe măsură ce coaliția guvernamentală de centru se destramă, el vede acum o cale alternativă către putere.

Principalele partide pro-UE din România se luptă să-l țină pe ultranaționalistul și euroscepticul Simion, pe margine în timp ce negociază potențiale rezolvări ale crizei.

Însă politicianul aliniat MAGA este mult în frunte în sondajele naționale și insistă că este timpul ca partidul său să aibă o șansă de a guverna a șasea cea mai populată țară a UE - care găzduiește ceea ce se preconizează a fi cea mai mare bază aeriană a NATO, la Marea Neagră.

Condusă de partidul lui Simion, România ar deveni un partener mai ostil și mai imprevizibil pentru Bruxelles: el nu dorește ca Executivul UE să își impună voința asupra cheltuielilor publice, ar renunța la finanțarea Ucrainei și s-ar opune politicii comune a UE privind migrația.

Vorbind pentru Politico, el și-a exprimat speranța într-o schimbare de putere. El consideră că accederea partidului său la guvernare ar însemna ca ”votul poporului” să fie ascultat.

După cum comentează publicația europeană, criza actuală a României este legată de nevoia țării de a lua măsuri severe de austeritate pentru a-și remedia deficitul. Principala ruptură în coaliția de guvernare a început după ce Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan din Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta din cauza amplorii reducerilor de cheltuieli.

Strâns aliniat cu președintele american Donald Trump, Simion a călătorit la Washington de mai multe ori - inclusiv pentru inaugurarea de anul trecut.

El se poziționează ca o figură importantă în mișcarea de dreapta, în ascensiune din Europa, organizând în mod regulat conferințe „Make Europe Great Again” și menținând legături strânse cu lideri proeminenți de dreapta, precum premierul italian Giorgia Meloni și franceza Marine Le Pen.

Situația amenință capacitatea României de a aproba contracte cheie de apărare pentru cele 16,68 miliarde de euro din împrumuturile SAFE. De asemenea, are potențialul de a compromite accesul țării la 10 miliarde de euro din fondurile de redresare post Covid-19, care expiră la sfârșitul lunii august.

Deși Simion vede criza ca pe o oportunitate pentru partidul său de a prelua puterea, este mai precaut atunci când este întrebat dacă își dorește el însuși funcția de prim-ministru.

„Nu neapărat. Suntem interesați să stabilizăm țara. Desigur, avem oameni care pot ocupa funcția de prim-ministru - oameni calificați. Dar, deocamdată, vrem să stabilizăm țara, deoarece Comisia Europeană a permis socialiștilor și liberalilor și actualei coaliții să aibă un deficit uriaș”, a declarat Simion pentru Politico.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România