Parlamentul European a votat marți măsuri suplimentare de protecție pentru sectorul agricol european în urma liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Noul regulament a fost adoptat cu 483 voturi pentru, 102 împotrivă și 67 abțineri. Votul de la Strasbourg pregătește terenul pentru intrarea în vigoare a acordului, cu titlu provizoriu, până la o decizie a Curții Europene de Justiție.

Trimis la Curtea Europeană de Justiție, cu o contribuție importantă a europarlamentarilor români din PSD și AUR, Acordul Mercosur merge mai departe. Înțelegerea va putea intra provizoriu în vigoare, prin decizia Comisiei Europene, imediat ce un prim stat sud-american o va ratifica.

De ce? Pentru că statele membre (inclusiv România) au dat această putere Comisiei Europene. Se întâmpla în 2024 – un detaliu pe care detractorii acordului au omis să-l comunice.

Astfel că singurul efect al trimiterii Acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a rămas acela că documentul putea intra în vigoare, dar fără măsurile de protecție pentru fermieri. Cu  alte cuvinte, în loc să-i ajute pe fermieri, votul din Parlamentul European le-a tras preșul de sub picioare.

În ședința sa de marți, Parlamentul European a revenit și a votat măsurile de protecție pentru fermieri sau clauze de salvgardare.

Mecanismele de protecție vor putea să intre în vigoare dacă prețurile produselor agro-alimentare vor scădea cu mai mult de 5% - inițial, Comisia propusese 10%. Suma alocată eventualelor măsuri de protecție este de 45 de miliarde de euro.

Și, pentru că tot suntem la capitolul cifre, să amintim că importurile din Mercosur scutite de taxe sunt limitate la 1,5% din producția europeană la capitolul carne de vită și 1,3% la carnea de pui – și asta, într-o perioadă de tranziție de șase ani.

Raportând aceste cantități la cei 450 de milioane de consumatori cin Uniunea Europeană, asta ar însemna circa 200 de grame de carne de vită pe an – deci o friptură bună fără taxe.

Citeste siAcordul UE-Mercosur: contradicție în poziția României

La carnea de pui vorbim de vreo 400 de grame pe an și cam tot atât la zahăr. Cât de mult ar putea influența aceste cantități echilibrul de prețuri de pe piața europeană rămâne de discutat.

Mai ales dacă punem în balanță avantajele la export ale industriilor dar și pentru producătorii de alimente, pentru că produsele cu origine controlată vor fi recunoscute ca atare pe piața Mercosur și vor fi astfel protejate de concurența neloială.

Iar aici trebuie să vedem un lucru simplu: dacă Uniunea Europeană nu-și sporește competitivitatea și dacă industriile nu exportă mai mult, nici agricultorii nu vor mai avea de unde să primească subvenții.

Să mai spunem că eurodeputații români au votat cu toții pentru aceste clauze de salvgadare. Inclusiv cei din PSD și AUR, care la votul din 21 ianuarie au votat pentru trimiterea Acordului la Curtea de justiție a UE. Cu riscul – iată, depășit – de a-i lăsa pe fermieri fără protecție.

Iar votul de marți deschide calea intrării în vigoare a Acordului, pe care mulți îl văd drept un răspuns viguros al Uniunii europene în fața politicilor izolaționiste ale lui Donald Trump.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un proiect de investiții de 700 de milioane de euro, în industria de înaltă tehnologie, lansat de Uniunea Europeană, are o importantă componentă românească. Proiectul este urmarea directă a legii europene a microcipurilor, intrată în vigoare în 2023. Primele capacități intră deja în acțiune.

Când a lansat în dezbatere Legea europeană a microcipurilor, Comisia de la Bruxelles constata vulnerabilitățile industriei europene în condițiile crizei aprovizionării cu microcipuri.

Astfel că noua lege și-a propus să încurajeze producția pe tărâm european și să reducă dependențele externe. Obiectivul a fost ca, într-un deceniu, UE să-și dubleze cota de piață globală în semiconductori la 20%.

Acum, Comisia a anunțat lansarea oficială a proiectului NanoIC, cea mai mare linie-pilot dezvoltată până acum în domeniul microcipurilor și ceea ce se consideră a fi un pas major în consolidarea capacităților europene de cercetare și producție.

Proiectul pentru dezvoltarea și fabricarea semiconductorilor NanoIC, bazat în orașul belgian Leuven, este urmarea unei investiții totale de 2,5 miliarde de euro, din care 700 de milioane de euro din fonduri UE. Alte 700 de milioane de euro de la guvernele naționale și regionale, iar restul de la ASML, un lider al industriei de profil cu baza în Tările de Jos și alți parteneri din industrie.

După cum transmite publicația de specialitate TechRider, obiectivul principal al proiectului este accelerarea dezvoltării tehnologiilor de semiconductori de generație următoare, esențiale pentru domenii strategice precum inteligența artificială, vehiculele autonome, asistența medicală avansată și viitoarele rețele mobile 6G.

Nano IC este doar una dintre cele cinci linii pilot prevăzute a se înființa în baza legii europene, cu o investiție combinată a UE și a statelor membre în valoare de 3,7 miliarde de euro.

Dintre acestea, la 30 ianuarie a mai fost lansată linia de semiconductori FAMES, cu sediul în orașul francez Grenoble.

Prin noua capacitate NanoIC, Europa face un pas important spre reducerea decalajului față de marii producători din Asia și SUA și își consolidează autonomia într-un sector considerat strategic.

Proiectul este coordonat de  institutul belgian de cercetare în domeniul nanotehnologiilor și industrii digitale IMEC, având parteneri institute din Franța, Germania, Finlanda Irlanda și România, reprezentată de Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie, cu implicarea Universității Politehnice din București.

Participarea României în acest proiect oferă acces la infrastructură de cercetare de ultimă generație și deschide oportunități pentru integrarea cercetării locale în lanțul european de inovare în domeniul semiconductorilor.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un eveniment important va avea loc în această săptămână la castelul Alden Biezen din estul Belgiei. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a convocat pentru 12 februarie, un summit european informal dedicat consolidării pieței unice într-un nou context geo-economic. Un pas către o Europă federală, așa cum tot mai mulți lideri au cerut în ultimul timp. Întrebarea este în ce măsură și românii sunt pregătiți pentru un astfel de pas.

Înainte de toate, cuvântul ”informal” nu trebuie să ne deruteze, ”Informal” nu înseamnă discuții de dragul discuțiilor – cel puțin în cazul de față.

Anul trecut, o astfel de reuniune informală a fost dedicată apărării. Și iată că, la un an distanță, avem dezvoltări importante, cum ar fi programul SAFE.

Citeste siSAFE, un program doi în unul: creștere economică și apărare

De data aceasta, discuțiile vor viza domeniul competitivității. Iar o Europă mai competitivă înseamnă, printre altele, o piață unică mai simplă și mai deschisă – pentru că bariere naționale încă mai sunt.

Printre altele, ar urma  crearea unui al 28-lea regim pentru întreprinderi, un fel de pașaport european pentru investitori și antreprenori, care ar trece peste barierele administrative impuse de state.

Urgența este maximă.

Europa trebuie să navigheze într-o lume în care regulile par să nu mai fie valabile, între concurența neloială a Chinei și politica protecționistă a Statelor Unite.

În acest context, se înmulțesc apelurile pentru o Europă mai puternică și mai bine integrată. De exemplu, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a cerut pe un ton aproape imperativ ca „Europa să treacă de la confederație la federație”, întrucât ordinea globală este „acum defunctă”,

Într-un discurs susținut la Universitatea Catolică din Leuven, cel considerat drept artizanul salvării euro în timpul crizei financiare a avertizat că, în caz contrar, „Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată”.

Citeste siUniunea bancară și obiectivele raportului Draghi, frânate din Germania

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a cerut o Europă mai suverană și mai independentă, în special din punct de vedere tehnologic, inclusiv în raport cu Statele Unite ale Americii.

Și cetățenii UE își doresc ca Uniunea să devină tot mai strânsă.

Un sondaj dat publicității săptămâna trecută de Parlamentul European arată că 89% dintre respondenți spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% consideră că Uniunea are nevoie de mijloace mai puternice pentru a face față provocărilor globale actuale.

Să mai spunem că alegerea locului pentru summitul informal are simbolistica sa.

Acest castel din estul Belgiei se află la un pas de zona în care se întâlnesc cinci țări – Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Luxemburg, foarte aproape de orașe cu puternică rezonanță europeană, precum Maastricht, locul unde s-a semnat tratatul care a consfințit crearea Uniunii Europene. Sau Aachen, capitala lui Carol cel Mare.

Mulți spun că aici, în această regiune a confluențelor, se află, de fapt, inima Europei.

Dar sunt românii pregătiți pentru o asemenea provocare?

Întrebarea este cât se poate de legitimă, privind către o societate bombardată de discursul așa-zis ”suveranist” – când aici este vorba despre o Europă mai puternică și nu despre izolarea țării.  

Reformulând: vor fi liderii români la înălțimea momentului? Sau, ca în atâtea alte ori, vor alege calea ambiguității?

Problema este următoarea: că indiferent de ce vom crede sau spune noi, Europa federală va merge înainte. Cu sau fără români.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisarul european pentru apărare şi spaţiu, lituanianul Andrius Kubilius, a îndemnat joi statele membre ale UE să se pregătească pentru retragerea trupelor americane desfăşurate în Europa, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media  Mesajul comisarului vine în urma numeroaselor semnale îngrijorătoare transmise de la Washington.

Vorbind în cadrul unei dezbateri în parlamentul sloven, la Ljubljana, comisarul Kubilius a avertizat că ”Armata americană nu va rămâne în Europa la nesfârşit” și că

”dacă americanii încep să-şi reducă prezenţa, va trebui să găsim un răspuns la întrebarea cum îi vom înlocui pe cei aproximativ 100.000 de soldaţi americani aflaţi la ora actuală pe continent şi care joacă un rol strategic foarte important”, a explicat el.

Aceasta – a spus comisarul - ar trebui să implice creşterea eforturilor de înarmare şi dezvoltarea de tehnologii spaţiale.

Europa trebuie să îşi asume propria apărare, iar pentru aceasta trebuie să dezvolte aşa-numitul „pilon european al NATO”, a spus comisarul european

El a amintit în acest context că trupele americane se pot deplasa cu multă rapiditate dintr-o regiune europeană în alta, lucru pe care în prezent nu-l pot realiza armatele celor 27 de state membre ale UE.

Comisarul a subliniat şi necesitatea dezvoltării capacităţilor de tehnologie spaţială pe care Statele Unite le oferă în prezent europenilor.

Avertismentul vine în contextul mai multor semnale de la Washington, îngrijorătoare pentru europeni.

Potrivit recentei strategii de apărare publicate de Pentagon, armata americană intenţionează să acorde un sprijin „mai limitat” aliaţilor europeni și să pună accent pe securitatea internă, precum și pe descurajarea Chinei.

Citeste siStrategia americanilor, sondajul europenilor – semnele unui divorț asumat

Noua strategie consideră că aliații, în special Europa, „vor prelua inițiativa împotriva amenințărilor care sunt mai puțin grave pentru noi, dar mai grave pentru ei”.

Cu alte cuvinte, invazia Rusiei împotriva Ucrainei este văzută acum la Washington drept ”o amenințare persistentă, dar gestionabilă pentru membrii estici ai NATO”.

Cât despre Strategia de securitate a Statelor Unite, un document politic cuprinzător publicat la începutul lunii decembrie, este la rândul ei extrem de dură cu Europa.

Citeste siStrategia de securitate a SUA, blândă cu Rusia, critică cu Europa

UE este acuzată că subminează libertatea politică și suveranitatea. Strategia critică politicile de migrație ale UE, acuză cenzurarea libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, deplânge scăderea ratei natalității, pierderea identităților naționale și a încrederii în sine.

Toate acestea, se adaugă politicii protecționiste a Statelor Unite și amenințării lui Donald Trump că va anexa Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză. Liderul de la Casa Albă nu a exclus chiar folosirea forței pentru a prelua controlul asupra insulei – fapt care a adus pentru prima dată amenințarea unei confruntări militare între membri ai Alianței Atlantice.

Cu asemenea semnale venite de peste Ocean, europenii trebuie, iată, să se gândească tot mai serios la perspectiva de a se descurca singuri în materie de securitate.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După cum știm, un raport preliminar al Comisiei juridice a Congresului SUA acuză Comisia Europeană de interferență electorală și cenzură, în alegerile din mai multe state membre. În context, documentul pune la îndoială și decizia anulării alegerilor prezidențiale din România, din decembrie 2024.

Raportul susține, pe de altă parte că nu există dovezi ale amestecului Rusiei. De partea sa, Comisia Europeană a respins acuzațiile, spunând că sunt absurde și nefondate.

Pentru a înțelege natura acestei confruntări transatlantice, este bine să privim contextul general.

De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a avut o atitudine mereu ostilă Uniunii Europene, despre care a spus nu odată că a fost creată tocmai pentru a fi concurentul Statelor Unite.

Donald Trump știe că europenii, în majoritatea lor, nu-l simpatizează – sondajele stau mărturie.

În plus, el vede în Europa liberală o prelungire a statelor ”albastre”, democrate, din propria țară. Cu deosebirea că nu poate trimite agenții ICE dincolo de Atlantic, decât, cel mult, pentru a păzi delegația americană la Jocurile Olimpice.

De altfel, Statele Unite, în propria strategie de securitate națională, favorizează anumiți actori politici europeni – este vorba despre partidele de extremă dreapta, eurosceptice.

De partea lor, europenii acuză marile rețele, îndeosebi X, că prin intermediul algoritmilor, vine în sprijinul acestor partide care, în final, vor dezmembrarea Uniunii Europene.

Citeste siSediul francez al platformei X a fost percheziționat de secția de criminalitate informatică a Parchetului din Paris

Europenii au păcătuit cu multe, în ultima vreme, față de Donald Trump.

De exemplu, s-au aliniat în spatele lui Volodimir Zelenski și au împiedicat Washingtonul și Moscova să impună Ucrainei o pace nedreaptă.

Tot europenii au făcut scut în jurul Danemarcei, căreia Donald Trump amenința să-i smulgă suveranitatea asupra Groenlandei și l-au ajutat pe liderul de la Casa Albă să plece cu coada între picioare de la Davos.

Aceiași europeni, răspunzând politicii de taxe vamale a lui Donald Trump, și-au extins acordurile de comerț liber cu America de Sud și India.

Citeste siPrin acordurile cu India și Mercosur, Europa își găsește noi aliați

Până într-acolo încât, un ziar conservator precum The Wall Street Journal, care a susținut politicile economice ale lui Trump în primul mandat, a ajuns acum să scrie că ”America mai întâi” se transformă tot mai mult în ”America singură”.

Dar altceva în comportamentul europenilor este de neiertat, din  perspectiva trumpiană: reglementarea în domeniul digital.

Marile platforme sunt obligate la transparență în privința algoritmilor, trebuie să fie neutre politic și să-i protejeze pe minori. De asemenea, este strict reglementată publicitatea personalizată iar marii operatori trebuie să protejeze datele personale ale utilizatorilor.

Încălcarea acestor reglementări este sancționată cu amenzi substanțiale, cum a fost cazul platformei X, a lui Elon Musk.

Toate acestea, așadar, înseamnă bani mai puțini pentru mogulii tehnologici care s-au grupat în jurul lui Donald Trump, de la revenirea acestuia la Casa Albă – unii, punându-și cenușă în cap pentru ceea ce făcuseră înainte.

Și, pentru ca enervarea americanilor să fie și mai mare, europenii caută să se desprindă încet-încet, de dependența tehnologică față de americani.

Citeste siAcord pentru o alternativă europeană la Visa și MasterCard

Europenii încep să recurgă la propriile platforme pentru conferințe  - precum în Franța sau Germania - și încep să lucreze la propriile sisteme de analiză a datelor. Ba chiar, apare tot mai mult ideea promovării rețelelor sociale europene.

Și iată cum toate acestea schimbă cumva perspectiva asupra raportului din Congresul Statelor Unite.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scena politică și publică din Republica Cehă este tensionată la maximum. Circa 80.000 de manifestanți au mărșăluit la Praga duminică, 1 februarie, împotriva guvernului lui Andrej Babiš, aflat în conflict deschis cu președintele pro-european Petr Pavel. Miza este controversata numire a unui ministru de extremă dreapta. Marți, o moțiune de cenzură la adresa guvernului nu a avut sorți de izbândă, însă confruntarea este de-abia la început.

Mișcarea de stradă cu 80.000 de participanți în principala piață publică din Praga a pornit la inițiativa colectivului cetățenesc „Un milion de momente pentru democrație”.

Vorbind pentru portalul ceh de știri Novinky, liderul acestui comitet cetățenesc și-a exprimat teama că țara ar putea urma un curs identic cu Slovacia vecină.

După cum notează publicația, în Slovacia, „atacurile și insultele grosolane au descurajat-o pe președinta Zuzana Čaputová să mai candideze pentru un al doilea mandat de șef de stat în 2024”. Ceea ce a deschis calea pentru revenirea la putere a populistului Robert Fico și a formării unui guvern cu o puternică participare a extremei drepte.

Dar care este situația în Cehia? După cum observă ziarul belgian Le Soir, președintele și guvernul s-au ciocnit public, în special în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei.

Conflictul s-a acutizat apoi după ce în joc a intrat și ministrul de externe, Petr Macinka, liderul micului partid eurosceptic Motoriștii.

Acesta l-a amenințat pe șeful statului cu represalii dacă va refuza să-l numească pe colegul său, Filip Turek, în funcția de ministru al Mediului.

Profilul lui Filip Turek ridică numeroase semne de întrebare.

Masculul alfa

Acest influencer ceh în vârstă de 40 de ani, aproape necunoscut publicului ceh până în urmă cu vreo trei ani cultivă o imagine de ”mascul alfa”, cu succes pe rețelele de socializare.

Însă o cercetare mai amănunțită a trecutului său scoate la iveală și alte lucruri. De exemplu, imagini mai vechi care îl arată dând salutul hitlerist, afișând simboluri neonaziste sau mesaje rasiste.

De exemplu, și-a manifestat deschis bucuria după un atac neonazist asupra unei tinere femei de etnie romă, care a fost arsă de vie de agresorii ei.

Fost membru al Parlamentului European, el a fost, de asemenea, anchetat pentru violență domestică și viol în urma unei plângeri depuse de fosta sa parteneră.

„Această listă lungă l-a convins pe Petr Pavel să-l țină pe Turek departe de putere”, explică ziarul francez Le Parisien.

De partea sa, ministrul de externe Macinka amenință cu o campanie de o duritate nemaivăzută împotriva președintelui, care va ”arde toate podurile”, promițând că va acționa ”fără scrupule”. Ceea ce Petr Pavel consideră a fi o tentativă de șantaj.

În acest context, premierul Andrej Babiš se află într-o adevărată încurcătură. Potrivit comentatorilor cehi, el vrea să-și mențină relațiile cu președintele, dar în același timp are nevoie de sprijinul extremei drepte pentru a-și păstra coaliția de guvernare.

Iar întrebarea este în ce măsură șeful guvernului ceh, cu tot populismul său, va putea să reziste aplombului aliaților săi politici de la extrema dreaptă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Începând de miercuri, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, participă la Washington, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA. Participarea oficialului român are loc în cadrul unei vizite de lucru efectuate în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. 

Tema mineralelor critice este foarte importantă pentru europeni, americani și parteneri din zona Pacificului, precum Australia sau Japonia. Dar reuniunea este urmărită cu interes și de către China, care deocamdată deține o poziție dominantă în acest domeniu.

Potrivit ziarului The Guardian, summitul este văzut ca un pas către repararea legăturilor transatlantice, fracturate pe parcursul unui an de conflict permanent cu Donald Trump. Reuniunea ar putea deschide calea pentru alianțe care să ajute țările să își reducă riscurile legate de China, inclusiv în privința oțelului.

Fiind al doilea summit pe această temă în decurs de o lună, reuniunea va implica aproximativ 20 de țări, inclusiv membri G7 - Marea Britanie, SUA, Japonia, Franța, Germania, Italia și Canada - precum și India, Coreea de Sud, Mexic, Australia, Noua Zeelandă, dar iată că și România.

Participanții sunt așteptați să exploreze mecanisme de extindere a producției, procesării și comercializării resurselor critice.

London Daily notează că un domeniu cheie de interes va fi consolidarea rutelor de aprovizionare din afara Chinei.

China văzută ca o problemă

Unele națiuni și-au exprimat interesul pentru garanțiile de prețuri minime, dar au întâmpinat unele unele opoziții, în special din partea Statelor Unite.

La rândul său, Australia și-a semnalat angajamentul de a-și spori reziliența printr-o rezervă strategică de minerale vulnerabile și a declarat că va urmări programe interne, indiferent de inițiativele externe.

De asemenea, la reuniune se așteaptă ca Uniunea Europeană să își exprime îngrijorările cu privire la recentele tarife americane la derivatele din oțel care ating acordurile comerciale.

Dacă se va ajunge la un consens cu privire la obiectivele cheie, reuniunea s-ar putea încheia cu o declarație comună care să afirme angajamentele aliaților de a răspunde în fața provocărilor persistente ale lanțului de aprovizionare global.

Neinvitată la reuniune și văzută mai degrabă ca o problemă, China privește cu interes evenimentele.

He Weiwen, cercetător senior la Centrul pentru China și Globalizare, declară pentru publicația chineză Global Times că este puțin probabil ca inițiativele să înlocuiască China ca furnizor major.

El spune că principala provocare nu este deficitul de materii prime, ci lipsa unei capacități de rafinare de înaltă calitate.

Având în vedere constrângerile tehnologice, de mediu și de costuri, înlocuirea Chinei se va dovedi dificilă, pe termen scurt sau mediu, adaugă expertul.

El crede că alegerea rațională rămâne cooperarea cu China, mai degrabă decât încercarea de a o exclude și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare de la zero.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul eurosceptic de la Bratislava a intrat serios în vizorul Comisiei Europene. Executivul de la Bruxelles a lansat vineri o anchetă asupra Slovaciei cu privire la represiunea statului de drept . Este vorba despre încercarea de a desființa biroul de protecție a denunțătorilor din țară.

După cum notează Politico, acțiunea Bruxelles-ului vine pe fondul unor presiuni puternice din partea europarlamentarilor și a ONG-urilor de a acționa împotriva guvernului lui Robert Fico. Acesta este acuzat de represiune împotriva instituțiilor independente și, de asemenea, există suspiciuni de fraudă care implică fonduri agricole ale UE.

Guvernul condus de liderul populist de stânga Robert Fico vrea să înlocuiască biroul care îi protejează pe denunțătorii anticorupție cu o nouă instituție a cărei conducere ar fi numită politic.

Bruxellels-ul a acordat Bratislavei o lună pentru a răspunde la întrebările sale înainte de a lua măsuri suplimentare – ceea ce ar putea include, în cele din urmă, reducerea fondurilor europene livrate către Slovacia.

De la revenirea la putere în 2023 pentru un al patrulea mandat, partidul SMER al lui Fico a luat măsuri pentru a desființa instituțiile anticorupție, inclusiv Parchetul Special, care se ocupa de cazuri de corupție de mare anvergură, și NAKA, o unitate de poliție de elită însărcinată cu combaterea crimei organizate.

Declarat de orientare social-democrată, partidul SMER al lui Robert Fico a fost exclus din rândul familiei europene de centru-stânga, după ce s-a aliat la guvernare cu forțe de extremă dreapta, anti-UE și anti-NATO.

Apel fără rezultat

Înainte de lansarea anchetei, executivul UE a făcut presiuni asupra Slovaciei să renunțe la represiunea împotriva instituțiilor independente – un apel rămas fără rezultat.

Comisarul UE pentru buget, Piotr Serafin, i-a cerut lui Fico să nu desființeze biroul de protecție a denunțătorilor în timpul unei întâlniri la Bratislava din decembrie, potrivit a doi oficiali ai Comisiei citați de Politico.

Totuși, în decembrie 2025, parlamentul slovac a adoptat un proiect de lege care scurta mandatul actualului director și slăbea protecția denunțătorilor. Acesta urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, dar instanța supremă a Slovaciei a suspendat decizia contestată pentru a verifica dacă aceasta respectă Constituția.

Slovacia face deja obiectul unei alte proceduri de încălcare a dreptului comunitar, lansată de Comisie în noiembrie, din cauza unei reforme care consacră doar două genuri în constituție.

Reamintim că fenomenul corupției din Slovacia a intrat în atenția publică odată cu asasinarea în stil mafiot a jurnalistului slovac de investigații Jan Kuciak și a  logodnicei sale, Martina Kušnírová,

Ei au fost uciși în februarie 2018, la domiciliul lor, provocând o criză politică majoră și demisia guvernului condus tot de Robert Fico.

Kuciak investiga legături între crima organizată și politicieni, inclusiv fraude fiscale ale unor oameni de afaceri apropiați puterii. 

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Suveranitate energetică, în domeniul metalelor rare, în apărare și securitate... Dar ce-ați spune despre suveranitatea europeană în domeniul digital? În această privință, dependența Europei de Statele Unite este aproape totală. Dar instituțiile europene vor să schimbe situația.

După episodul Groenlandei, chestiunea dependenței digitale a Europei de America provoacă îngrijorare. „Ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite ne-ar restricționa sau chiar ar bloca accesul la Gmail, Teams, Amazon Web Services sau i-ar priva pe producătorii noștri de anumite componente sau materii prime esențiale?”, întreabă jurnaliștii Le Nouvel Obs, citat de Toute l’Europe.

Îngrijorarea se resimte și în Parlamentul European. Legislativul a adoptat săptămâna trecută o rezoluție în care recunoaște în mod explicit că Uniunea Europeană depinde de țări terțe pentru pentru mai mult de 80% din produsele, serviciile, infrastructura și proprietatea sa intelectuală.

În plus, Europa este aproape „absentă din sectorul hardware-ului și „reprezintă mai puțin de 10% din producția mondială de semiconductori, mult în urma Asiei și a Statelor Unite”.

Această dependență este un factor de vulnerabilitate economică, strategică și democratică, spun experții. Infrastructura critică, serviciile cloud, programele de mesagerie sau de securitate cibernetică pot deveni tot atâtea arme. Precum a fost dependența de măști în prima parte a pandemiei. Sau dependența de gazul rusesc.

Infrastructuri strategice complete

În acest context, Parlamentul European solicită o „Lege privind dezvoltarea cloud și a inteligenței artificiale”, care ar trata aceste două domenii nu doar ca simple piețe digitale, ci ca infrastructuri strategice complete.

Provocarea – notează revista franceză Usine Digitale - nu mai este doar de a reglementa actorii existenți, ci de a permite apariția unor infrastructuri europene capabile să concureze.

Dar unele lucruri deja încep să se întâmple.  După cum informează colegii noștri de la France 24, în Germania, de exemplu, „autoritățile landului Schleswig-Holstein tocmai au abandonat Microsoft în favoarea soluțiilor open-source, dar nu fără dificultăți.

În Franța, guvernul a anunțat luni că platformele americane de videoconferință Microsoft Teams și Zoom vor fi înlocuite în cadrul departamentelor guvernamentale de o soluție națională, Visio.

Dar, după cum arată Le Monde, astăzi dependența digitală a europenilor de americani este la cele mai înalte cote:

 

„Pe lângă găzduirea de date (Amazon, Microsoft și Google), giganții americani domină căutarea online (Google), asistenții inteligenți artificiali (OpenAI, Google și Meta), mediile mobile (Google și Apple) și desktop (Microsoft).

De asemenea, rețelele sociale și videoclipurile (Meta, X și YouTube)”. Toate acestea ar trebui – de preferință, cât mai repede – să-și găsească echivalenți europeni”

 

Șantierul, așadar, se anunță enorm – dar Europa se arată decisă acum să-l înceapă.

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosit drept sursă portalul Toute l’Europe.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Atrocitățile comise de Rusia în Ucraina revin în atenția lumii întregi după ce o dronă rusească a lovit un tren de pasageri în regiunea Harkov, marți seară. Președintele Volodimir Zelenski a numit atacul un „act de terorism” și a postat pe X un scurt videoclip care înfățișează unul dintre vagoanele de tren în flăcări. Dar episodul scoate la iveală probleme mai profunde ale relației dintre Rusia și Occident.

Lovirea trenului de pasageri a făcut parte dintr-un val de atacuri rusești cu drone și rachete care a lăsat în urmă 10 morți în toată țara și zeci de răniți.

Atacurile aeriene au lovit și zone sensibile din Ucraina în timpul unei ierni deosebit de reci, provocând întreruperi pe scară largă ale aprovizionării cu energie. Frigul este transformat în armă, spun acum comentatorii.

 

Sursa video: Facebook / Володимир Зеленський

Reacțiile de condamnare au venit din toate colțurile lumii. Dar iese în evidență cea a ministrului polonez de externe, Radek Sikorski, care este și vicepremier.

Reacția demnitarului polonez vine după ce Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, a declarat că armata rusă folosește sateliții Starlink pentru a-și ghida atacurile cu drone adânc în Ucraina.

Citeste siUcraina: Frigul, folosit ca armă. „Dacă lumea rămâne indiferentă — atunci nimic nu s-a schimbat de la al Doilea Război Mondial”

Sikorski l-a îndemnat pe Elon Musk să întrerupă accesul Rusiei la serviciul Starlink, deținut de miliardarul din domeniul tehnologiei.

 „Hei, mare om, @elonmusk, de ce nu-i împiedici pe ruși să folosească Starlink pentru a viza orașele ucrainene? ​​Câștigarea de bani din crime de război ți-ar putea afecta brandul”, a scris Sikorski pe contul său de socializare.

Musk a negat în 2024 că terminalele Starlink ar fi fost vândute Rusiei; potrivit serviciilor de informații ucrainene, armata rusă a obținut terminale prin intermediul unor țări terțe, mai degrabă decât prin vreun contract oficial cu Musk.

De partea sa, Greenpeace denunță continuarea comerțului nuclear dintre Franța și Rusia. Acest sector rămâne neafectat de sancțiunile internaționale.

Citeste siGreenpeace acuză: ”Franța continuă să alimenteze mașinăria de război a Rusiei”

Potrivit organizației, Franța importă cantități semnificative de uraniu îmbogățit din Rusia, precum și uraniu natural din Kazahstan și Uzbekistan care tranzitează Rusia.

Aceste cantități echivalează cu 18% din importurile totale ale Franței, potrivit studiului, care se bazează pe o analiză a datelor vamale franceze de la sfârșitul lunii septembrie 2025.

Și, pentru că ne aflăm la aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, o analiză realizată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale estimează că 1,8 milioane de soldați au fost uciși sau răniți în patru ani de conflict.

În ritmul actual, numărul total de soldați ruși și ucraineni răniți sau uciși ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026.  

Între timp, o rundă trilaterală de negocieri Ucraina-Rusia-Statele Unite, desfășurată la Abu Dhabi, nu a adus progrese substanțiale.

Citeste siNegocieri Ucraina- Rusia- SUA. Ce vor rușii cu "formula Anchorage"?

Rusia continuă să ceară Ucrainei să se retragă din întreaga regiune Donbas, în timp ce invocă ”formula Anchorage” – o negociere ruso-americană care ar fi putut avea loc la summitul din august din Alaska, dar despre care nu se cunosc detalii.

Iar intensificarea loviturilor rusești pune sub semnul întrebării sinceritatea dorinței de pace a Moscovei.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România