Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți instrumentul Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE). Acest mecanism financiar va sprijini statele membre care doresc să investească în producția industrială de apărare prin achiziții publice comune, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Decizia vine pe fondul amenințării rusești și semnalelor tot mai clare privind retragerea strategică americană.

Instrumentul financiar SAFE va finanța investiții urgente și la scară largă în baza tehnologică și industrială de apărare europeană.

În plus, SAFE va permite UE să sprijine în continuare Ucraina.

Atât Ucraina cât și țările spațiului economic european sau cele cu acorduri de liber schimb vor fi tratate în aceleași condiții ca și statele membre. Nu numai că vor putea participa la achiziții comune, dar va fi posibil și să se cumpere de la industriile lor. Vorbim despre state precum Norvegia, Islanda, Elveția, Lichtenstein.

SAFE se va adresa și țărilor candidate, precum Republica Moldova sau care au semnat un parteneriat pentru securitate și apărare cu UE, cum ar fi Regatul Unit. Și acestea vor putea să participe la achiziții comune.

Urgența este mare.

Săptămâna trecută, președintele Donald Trump a admis în fața europenilor ceea ce aceștia înțeleseseră de mult timp: că Vladimir Putin nu are niciun gând să pună capăt războiului.

Citeste siTrump ridică tonul în timp ce Putin atacă și mai intens Ucraina

Și există temeri că președintele Donald Trump ar putea urma sugestia puternică a vicepreședintelui său, JD Vance de abandonare a eforturilor pentru găsirea unei soluții de pace în Ucraina.

Câteva mișcări de ultimă oră ale Rusiei au crescut îngrijorarea europenilor – noile manevre ale așa numitei flote-fantomă a Rusiei în preajma cablurilor submarine din Marea Baltică și masarea trupelor ruse în apropierea graniței cu Finlanda, care amintesc de perioada premergătoare invadării Ucrainei.

În ultimele zile, Rusia și-a intensificat puternic atacurile aeriene asupra Ucrainei și, ca răspuns, aliații occidentali ai Kievului au ridicat orice restricție privind utilizarea armelor cu rază lungă în interiorul Rusiei.

Citeste siCancelarul german: SUA, Marea Britanie, Franța și Germania nu mai limitează raza de acțiune a armelor Ucrainei. Kievul poate ataca Rusia

Armata ucraineană va putea lovi acum ținte situate adânc în teritoriul inamic. Un ajutor binevenit din partea aliaților, înainte de ceea ce se anunță a fi o nouă ofensivă de vară a Rusiei.

Aici suntem în momentul în care  guvernele europene, iată, decid să acționeze împreună pentru a-și spori capacitatea de apărare. România este și ea acolo.

În cadrul SAFE, Bucureștiul urmează să primească un credit de 5 miliarde de euro, rambursabil în 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani. Prin acest program, România poate cumpăra tehnică militară dar își poate moderniza și propria industrie de profil.

Privind la situația actuală, putem înțelege în altă lumină declarațiile fostului candidat la președinție, liderul AUR, George Simion.

Acesta a susținut blocarea de către România a inițiativelor de apărare europeană și a oricărui ajutor militar pentru Ucraina. De asemenea, politicianul a atacat Franța, care susține puternic apărarea comună europeană și care s-a declarat gata să-și extindă umbrela nucleară pentru aliații europeni, în cazul unei retrageri americane.

Declarațiile lui George Simion vin în paralel cu o intensă campanie de dezinformare pe rețelele sociale, îndeosebi TikTok, privind un presupus val de încorporări militare și o iminență a intrării României în război, la presiunea Parisului.

De altfel, președintele Macron și Franța, în general, au devenit acum inamicii principali în discursul Kremlinului.

Conștient sau nu, prin toate aceste declarații, pierzătorul alegerilor din 18 mai a făcut și face jocul Rusiei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O agendă politică încărcată, o coaliție improbabilă și un climat social tensionat – iată cum rezumă presa străină situația de la București, după inaugurarea mandatului prezidențial al lui Nicușor Dan.

Associated Press amintește că mulți observatori au considerat rezultatul alegerilor crucial pentru menținerea locului României în alianțele occidentale, mai ales că războiul continuă în Ucraina vecină.

În același timp, continentul se luptă să se înarmeze, deoarece angajamentul Statelor Unite față de partenerii europeni a scăzut sub conducerea președintelui american Donald Trump.

În timp ce Dan își începe mandatul, el se confruntă cu provocarea imediată de a numi un prim-ministru care să poată obține sprijinul necesar pentru a forma un guvern -  o sarcină dificilă într-o țară în care respingerea clasei politice a dus la apariția unor figuri precum Călin Georgescu și George Simion.

Jurnaliștii de la Politico remarcă faptul că inaugurarea a avut loc într-un moment critic pentru națiunea est-europeană cu 19 milioane de locuitori, în contextul amenințării cu retrogradarea ratingului de credit, a unei crize a deficitului bugetar și a pierderii încrederii în democrație.

Dan însuși a declarat că dorește să reînvie încrederea națiunii în democrație, care era deja slabă și a suferit o lovitură dezastruoasă după ce alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate pe fondul acuzațiilor de interferență străină.

Această sarcină va include combaterea corupției la toate nivelurile, numirea unor noi judecători și procurori puternici și ruperea influenței partidelor politice consacrate, precum PSD și PNL asupra modului în care funcționează politica.

Ca semn al climatului tensionat, parlamentarii partidului naționalist AUR au boicotat ceremonia, considerând că aceasta își propune să „legitimizeze trădarea națională”, observă la rândul său corespondentul AFP.

Cu un scor de peste 40% în primul tur, domnul Simion, în vârstă de 38 de ani, avea victoria la îndemână, dar mobilizarea puternică a alegătorilor atașați valorilor europene a schimbat situația.

Simion a acuzat standarde duble, deoarece un prim scrutin din 24 noiembrie fusese anulat, autoritățile invocând suspiciuni de influență rusă. Confruntat cu aceste acuzații de „lovitură de stat”, Nicușor Dan a insistat asupra necesității reconcilierii celor „două Românii”.

El are acum dificila sarcină de a conduce negocierile pentru numirea unui șef de guvern după destrămarea coaliției de guvernare, compusă în principal din social-democrați și liberali, între cele două tururi de scrutin.

Kyiv Independent vede în Nicușor Dan un european fervent și susținător al Ucrainei. El este cel care va participa la summiturile UE și NATO și intenționează, de asemenea, să exercite influență pe scena internațională.

Nicușor Dan a călătorit duminică la Varșovia pentru a-l susține pe omologul său polonez, primarul Rafal Trzaskowski, care candidează la președinție la 1 iunie.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Începând de astăzi, România iese în mod oficial, din lunga stare de incertitudine politică și identitară începută cu aproape șase luni în urmă. Dar care sunt provocările noului președinte?

În noiembrie, un candidat necunoscut, Călin Georgescu, trecea pe sub radar ridicând uriașul semn de întrebare: cum de a fost posibil?

Documentele desecretizate ale CSAT, confirmate ulterior de rapoarte ale serviciilor din țări precum Franța, Italia și mai recent, Spania au dezvăluit mecanisme uluitoare de influențare, cu surse financiare dubioase și cu fire care duceau, indiscutabil, către Rusia.

În martie, Moscova nu a mai făcut niciun secret din susținerea lui Călin Georgescu, menționat direct de către șeful SVR, serviciul rus de informații externe.

Tot ce a urmat, ca mesaje de campanie, cum ar fi oprirea ajutorului pentru Ucraina și Republica Moldova, blocarea planurilor europene de apărare comună, atacurile la adresa Franței sau naționalizarea unor mari companii a purtat amprenta propagandei ruse.

Ce a urmat știm. Mulți spun astăzi că ne-a trecut glonțul pe la ureche – dacă nu cumva a fost o adevărată salvă de katiușa.

Provocările sunt astăzi imense. Sunt provocările imediate, cu formarea unui guvern și a unei majorități într-o aritmetică parlamentară complicată.

Citeste siNicușor Dan, mesaj pentru români: Avem de reparat 35 de ani. Nu va fi uşor

PSD, partidul cu cele mai multe voturi în Parlament, cochetează serios cu opoziția. Probabil că va vota orice formulă de guvern, dar nu va avea niciun interes ca acesta să reușească. Negocierea pentru fiecare paragraf de lege și pentru fiecare capăt de reformă va fi dură.

PNL, al cărui lider, Ilie Bolojan, are șanse bune să devină premier, a fost puternic zguduit în ultimele alegeri. Candidații susținuți de acest partid, fostul președinte Nicolae Ciucă și Crin Antonescu, cândva și el lider liberal, au ratat intrarea în turul doi al prezidențialelor. USR, la rândul său, este marcat de permanente certuri și rivalități interne și oricum, nu are o pondere parlamentară care să-i dea suficientă forță într-o coaliție.

Adăugați aici provocarea bugetară, urgența fondurilor europene și o conjunctură deloc favorabilă, cu războiul din Ucraina și stagnarea marile economii ale Uniunii.

Toate aceste probleme trebuie să-și găsească răspunsuri sub o presiune imensă, a războiului hibrid al Rusiei, care nu a încetat odată cu campania electorală. Ba chiar continuă parcă cu și mai multă forță. Candidatul învins, George Simion, nu recunoaște rezultatul alegerilor și repudiază instituțiile statului.

Pe rețelele sociale se rostogolesc îndemnuri la revolte și violențe pentru ziua de azi. Greu de crezut că vor deveni realitate, în orice caz, nu în măsura în care să scape de sub controlul forțelor de ordine.

Dar în fața noului președinte Nicușor Dan există o provocare mai profundă, care poate genera din adâncuri adevărate seisme sociale. Este ruptura din interiorul societății, dintre România din interiorul granițelor și cea din afară.

Nicicând un președinte ales – și încă la un asemenea scor și la o asemenea participare publică – nu a fost contestat atât de vehement de către cei care nu l-au votat. În straturi profunde ale societății și  în largi părți ale diasporei, el nici nu este recunoscut ca președinte.

Să nu ne facem iluzii, războiul hibrid al Rusiei va lucra pentru adâncirea acestor diviziuni.

La 18 mai, România europeană a înțeles pericolul și s-a unit pentru a opri cursul periculos către Rusia. De aici înainte, da, este responsabilitatea noului președinte. Dar România europeană nu trebuie să se retragă în carapacea ei, cu gândul că și-a făcut datoria.

România europeană trebuie să rămână trează. Pentru că democrația se apără în fiecare zi.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Uniunea Europeană caută soluții pentru a răspunde valului de colete livrate prin intermediul unor platforme precum Shein, Temu și Alibaba. Aceste colete beneficiază de o scutire de la taxare, în baza unei reglementări de acum 15 ani. Dar lucrurile s-ar putea schimba.

Bruxelles-ul vrea să pună capăt scutirii de taxe vamale pentru coletele în valoare mai mică de 150 EUR. Volumul este într-adevăr uimitor, după cum arată Le Monde.

Vorbim despre 4,6 miliarde de transporturi în valoare mai mică de 150 EUR care au intrat pe piața europeană doar în anul 2024, adică peste 145 în fiecare secundă. Din acest total, 91% au provenit din China.

În această situație, Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe de doi euro pentru fiecare colet mic care intră în Europa.

Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică, a fost cel care a dezvăluit acest proiect în fața Parlamentului European.

Potrivit acestuia, „prin strângerea șurubului pentru coletele în valoare mai mică de 150 de euro, executivul european își propune să finanțeze controalele vamale, care se așteaptă să fie înăsprite”, explică la rândul său ziarul economic francez Les Echos.

Desigur, nu este deloc o veste bună pentru platformele asiatice de vânzări online, precum Shein sau Temu.

Acestea au înregistrat în ultimii ani o creștere bruscă a livrărilor acestor colete mici, în principal din China. Evident, consumatorii sunt interesați datorită costului mai mic al produselor. Pe de altă parte, serviciile vamale sunt copleșite de un aflux tot mai mare al acestor colete mici.

După cum a explicat Maroš Šefčovič acești doi euro pentru fiecare colet nici nu pot fi descriși drept taxă. ci mai degrabă ca o modalitate de a compensa costul gestionării acestor pachete de către autoritățile vamale.

Presa franceză nu uită să precizeze că prin introducerea acestei taxe, dorințele Parisului par să fi fost ascultate la Bruxelles.

La sfârșitul lunii aprilie, Amélie de Montchalin, ministrul Conturilor Publice, și-a anunțat intenția de a introduce taxe de manipulare începând cu 2026 pentru fiecare colet mic care intră în Franța. În 2024, doar Franța a înregistrat 800 de milioane de astfel de colete mici livrate în interiorul granițelor sale.

Liderii europeni consideră însă că fie și cu această taxă, tendința de creștere a comerțului prin colete este puțin probabil să se inverseze în viitorul apropiat.

Și aceasta inclusiv din cauza „tsunami-ului” provocat de creșterea taxelor vamale americane până la nivelul de 120%.

Teoretic, plata taxei intră în sarcina companiilor care livrează marfa, dar este destul de clar că ea se va reflecta și în prețul plătit de consumator.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ați văzut cu toții gesturile ostentative prin care unii români din vestul Europei și-au distrus pașapoartele, dezamăgiți de rezultatul alegerilor de duminică. Dar pe rețelele sociale s-a mai observat și un alt mesaj...

În esență, a sunat cam așa: „noi am vrut să vă salvăm pe voi, românii din țară, dar voi ați refuzat mâna noastră de ajutor; așa că rămâneți voi în sărăcia și în nenorocirea din țară, că noi, aici, o ducem bine”.

Ei bine, aceasta este o judecată complet falsă.

Nicușor Dan a fost votat preponderent în orașe și plebiscitat de-a dreptul în marile aglomerări urbane.

A fost susținut puternic de alegătorii cu un nivel înalt de educație, de tineri, de antreprenori, de profesioniști cu calificări în domenii diverse, de clasele dinamice ale societății.

Citeste si”Cealaltă” Românie: cei prinși între două lumi, care detestă totul

A fost susținut în mare majoritate și de persoanele vârstnice, care păstrează încă vie memoria comunismului. Și, în mod indirect, și pe cea a fascismului interbelic.

Au mai fost, desigur, maghiarii, îngroziți de naționalismul agresiv al candidatului AUR. Și moldovenii, care înțeleg mai bine decât restul românilor ce înseamnă războiul hibrid al Rusiei.

Toți aceștia nu aveau nevoie să fie salvați. Nici de către conaționalii din diaspora, nici de nimeni altcineva. Din simplul motiv că se descurcă singuri.

Ei au vrut doar să păstreze ceea ce au reușit să obțină din munca lor în această Românie, să-și protejeze modul de viață european. Și, desigur, să facă o schimbare, dar una rațională și previzibilă. Nu o revoluție, nu o distrugere totală a țării și a societății.

Construcție, nu demolare. Reformă, nu răzbunare.

Cine sunt acești oameni? Sunt cei care au avut de câștigat. Iar vestea bună este că, în România, cei care au beneficiat de apartenența europeană, de sistemul liberal și de societatea deschisă sunt majoritari. Și știu să-și apere câștigurile și la vot, dacă este nevoie.

Citeste siVotul în Diaspora: Influența factorului de clasă în succesul lui George Simion

Ce înseamnă toate acestea? Că Europa a funcționat. Exact așa cum a funcționat și pentru românii care au plecat, beneficiind de libertățile conferite de aceeași Uniune Europeană.

Cei care azi își distrug actele nu au de ce să fie frustrați, nemulțumiți, supărați. Trebuie doar să înțeleagă că România nu mai este țara pe care ei au lăsat-o în urmă. Că România s-a schimbat. Și s-a schimbat în bine.

Da, România nu e țara perfectă – dar care este? Avem probleme cu deficitul, cu proasta guvernare, cu corupția, cu inegalitățile.

Dar chiar și așa, România este o țară în care astăzi, oricine muncește poate duce o viață decentă. Cel puțin.

În România aceasta au loc cu toții, chiar și cei care astăzi o detestă și o înjură. Iar acesta este motivul pentru care merită să iubim România.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ucraina a răsuflat ușurată după aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale de la București. Oficialii și comentatorii din țara invadată de Rusia au salutat victoria lui Nicușor Dan. Iată câteva reacții de la Kiev, culese de colegii noștri de la redacția RFI în limba ucraineană.

La scurt timp după miezul nopții, când fuseseră deja anunțate rezultatele finale ale alegerilor din România, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru "victoria sa istorică". Pe rețeaua X, Zelenski și-a lansat mesajul  în trei limbi: engleză, română și ucraineană.

El a spus că, ”pentru Ucraina, ca vecin și prieten, este important să aibă un partener de încredere în România. Și suntem siguri că exact asta se va întâmpla”.

O reacție similară a venit și din partea fostului președinte ucrainean, Petro Poroșenko, actualmente lider al opoziției.

El a numit această victorie "extrem de importantă (...) în interesul luptei noastre comune pentru pace, securitate și stabilitate în Europa și în lume”.

Serhiy Leshchenko, consilier al șefului biroului președintelui, a numit înfrângerea lui Simion "un eșec al planurilor Kremlinului":

"Putin vrea ca extrema dreaptă să vină la putere în țările europene", a spus Leshchenko. El a menționat că dacă alegerile s-ar fi încheiat cu victoria lui Simion, atunci în jurul Ucrainei s-ar fi format o alianță a Ungariei, Slovaciei și României, foarte greu de ignorat.

Citeste siȘansele lui George Simion la CCR. Anunțul liderului AUR de a contesta alegerile, analizat de experți (Adevărul)

Comentatorul Serhiy Fursa a scris că  "Un alt prieten al lui Putin, apărat cu fermitate de proprietarul complet independent al canalului Telegram a fost zburat de la București. Tabăra Orbán-Fico, a rămas fără combustibil".

Fursa s-a referit la Pavel Durov, fondatorul rețelei rusești Telegram, care s-a plâns că una dintre țările din Europa de Vest a cerut conducerii mesagerieii să blocheze conturile și canalele de dreapta din România. Afirmațiile lui Durov au fost dezmințite imediat de către Paris.

Serhii Sydorenko, editor al publicației ucrainene European Pravda, afirmă că problemele nu s-au încheiat. Dar cel puțin Ucraina și Republica Moldova au în față un ciclu electoral complet în care pot marca pași decisivi în avansul către către UE. ”România a dat o șansă pentru asta", a spus comentatorul.

În timp ce editorul portalului Balkan Observer, Natalia Ishchenko, afirmă că Simion nu se poziționează ca un politician pro-rus, ci pur și simplu are opinii anti-ucrainene.

De partea sa, analistul politic Marianna Prysiazhniuk, atrage atenția că "Ucraina are nevoie de o comunicare susținută în relațiile bilaterale [ cu România  ], chiar și în cele mai dificile momente”.

Să mai spunerm că România este importantă pentru Ucraina din multe motive.

România găzduiește sistemul de apărare antirachetă, precum și trei baze aeriene de unde zboară avioane NATO care supraveghează spațiul aerian al Ucrainei.

Forțele Aeriene Române pregătesc piloți ucraineni pentru  avioanele F-16.

Ucraina exportă aproximativ 70% din cereale prin apele teritoriale ale României, iar navele care deminează aceste ape sunt tot românești. De asemenea, o parte din materialele militare necesare Ucrainei ajung prin România.

În timpul campaniei electorale, George Simion a promis să retragă din ajutorul militar pentru Ucraina și să oprească transporturilor militare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nicușor Dan a câștigat cu un scor concludent alegerile prezidențiale. Dar ar trebui să întoarcem privirea și către cei care nu l-au votat, către cei din partea cealaltă. Și mai ales către vestul Europei, unde celălalt candidat, George Simion, a dominat categoric în preferințele electorale.

Înfrângerea electorală a generat reacții diverse printre susținătorii din diaspora ai lui George Simion, așa cum se poate observa pe rețelele de socializare.

Unii îl acuză pentru comportamentul din ultima parte a campaniei, când a refuzat dezbaterile televizate și nu a intrat în dialog cu susținătorii săi în vizitele din Europa.

Dezamăgirea îi face pe mulți dintre susținătorii săi să afirme că nu vor mai participa vreodată la alegeri, că ocazia unică de a genera o schimbare în România a fost pierdută. Ba chiar că vor renunța la cetățenia română.

Alții continuă să nege evidența și să îl considere adevăratul câștigător, victima unei imense fraude electorale puse la cale de Sistem. Și în această categorie putem găsi și unele abordări radicale.

Citeste siScriitorul Matei Vișniec: "Cei care votează împotriva propriilor interese și libertăți nu își dau seama că justifică discursul lui Vladimir Putin"

Într-un interviu la cald, pe care ni l-a acordat în noaptea victoriei, președintele ales Nicușor Dan a recunoscut că această fractură socială este greu de tratat. O abordare cât se poate de realistă.

Însă aceasta nu înseamnă că fractura trebuie ignorată.

În definitiv, trebuie să ne întrebăm cum se face că tocmai oamenii care au plecat să lucreze în țările mai dezvoltate ale Uniunii Europene s-au dovedit, la urne, cei mai eurofobi. De ce resping, mulți dintre ei cu vehemență, valorile societăților în care muncesc și trăiesc. De ce au dezvoltat o asemenea frustrare atât față de țara pe care au părăsit-o cât și față de cea care i-a primit.

Primii emigranți ai anilor 2000, au făcut, în general, eforturi pentru a înțelege țările și societățile în care au ajuns și pentru a se integra. Dar lucrurile au prins să se schimbe pe măsură ce noii veniți au găsit comunități mai închegate și aproape închise.

Putem chestiona modalitățile prin care dezinformarea a fost mai ușor de promovat în interiorul acestor comunități compacte. Putem vorbi despre rolul adesea nefast Bisericii Ortodoxe, despre bariere lingvistice, șoc civilizațional.

Sau despre dezamăgirea că viața la care visau în momentul plecării se dovedește adesea o himeră. Azi, diferențele de salarizare și nivel de trai între România și vestul Europei s-au redus până într-acolo încât practicarea unei munci slab calificate în afara țării poate să nu mai aducă beneficii sensibile. Sau chiar să se dovedească de-a dreptul o afacere proastă.

Dar indiferent care ar fi cauzele, acestea trebuie căutate și analizate. Pentru că este atât problema României cât și a țărilor gazdă. Este o problemă europeană.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Victoria lui Nicușor Dan are numeroase semnificații în plan european și global. Iată câteva dintre acestea.

1.  O Europă mai puternică

O victorie a lui George Simion ar fi însemnat o lovitură puternică pentru proiectul unei Europe puternice, mai bine integrate și cu o amprentă internațională pronunțată.

Uniunea Europeană are de luptat deja cu ungurul Viktor Orban și slovacul Robert Fico. Dar alăturarea pe această axă a României ar fi fost sinonimă cu o avarie majoră. România este a șasea țară din Uniunea Europeană, ca populație și putere de vot în Consiliu.

2.  O veste bună pentru Ucraina

România rămâne un aliat de nădejde al coaliției ”celor care vor”, pe flancul estic al Uniunii Europene și NATO. Ucraina răsuflă, așadar, ușurată. Rezultatele alegerilor au fost urmărite cu mare atenție și cu multă îngrijorare în țara devastată de războiul de agresiune declanșat de Rusia.

3.  O veste proastă pentru Rusia

Moscova nu a mai făcut un secret din susținerea față de extrema dreaptă din România. Încă din timpul campaniei electorale din toamna anului trecut, România a fost ținta unui susținut război informațional cu origini ușor de detectat la Moscova. În ultimele zile ale actualei campanii electorale și în ziua votului, campania de dezinformare s-a intensificat. România a rezistat.

4.  O veste minunată pentru Republica Moldova

Mobilizarea cetățenilor Republicii Moldova cu acte de identitate românești a fost impresionantă. Ei au simțit pericolul și au răspuns la îndemnul președintei Maia Sandu. O victorie a lui George Simion ar fi fost un mesaj de rău augur, cu puțin timp înaintea alegerilor legislative din Republica Moldova, programate pentru această toamnă. Rezultatul a mai arătat ceva: că Maia Sandu încă are putere de mobilizare în propriul electorat. Și aceasta s-ar putea să conteze în alegerile din această toamă.

5.  O înfrângere pentru MAGA. Încă una...

Prin victoria lui Nicușor Dan, România se alătură Canadei, Germaniei, Australiei și Albaniei. Ce au în comun aceste țări? După instalarea ca președinte al lui Donald Trump, ele au respins prin alegeri candidații care se revendicau de la mișcarea MAGA. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a fost văzută de către liderii mișcării ultraconservatoare drept începutul unei revoluții globale, antiliberale și antielitiste. Candidații care se considerau apropiați ai lui Donald Trump au fost puternic susținuți de ideologii MAGA. S-a întâmplat și în România. Dar nici aici, revoluția conservatoare nu a venit.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cancelarul Friedrich Merz și-a anunțat planurile într-un important discurs în fața Bundestagului. În fața amenințării rusești, coalița de guvernare și-a făcut planurile, dar extrema dreaptă se opune.

Cancelarul Friedrich Merz dorește să facă din armata germană „cea mai puternică din Europa în termeni convenționali”.

În timpul discursului său de politică generală de miercuri, noul cancelar a descris consolidarea Bundeswehr-ului drept „o prioritate absolută” pentru a se proteja împotriva amenințării rusești și a incertitudinilor legate de schimbarea strategică americană.

Anunțul vine „la o săptămână după ce coaliția sa cu social-democrații a ajuns la putere și a deblocat câteva sute de miliarde de euro pentru cheltuieli militare.

Promițând un sprijin „puternic și continuu” pentru Ucraina, cancelarul a reiterat, de asemenea, că „Germania nu este o terță parte neimplicată sau un mediator neutru”.

Citeste siStarea armatei federale germane

Liderul „marii coaliții” (CDU/CSU – SPD) nu s-a ferit de cuvinte, subliniind „dimensiunea descurajatoare a creșterii resurselor militare”.

Este o schimbare fundamentală de orientare. Marcată de al Doilea Război Mondial, Germania a investit puțin în zona de apărare, bazându-se pe puterea americană în cadrul NATO.

Dar agresiunea rusească asupra Ucrainei a marcat o cotitură istorică în abordarea Berlinului.

Primul pas în această nouă ambiție va fi instituirea unui „nou serviciu militar voluntar atractiv”.

Un compromis din partea principalului partid al coaliției, CDU, comentează Le Monde. Formațiunea de centru-dreapta care spera să revină la serviciul militar obligatoriu abolit în 2011, a trebuit să cedeze în fața opoziției SPD, partenerul său de coaliție.

Citeste siO fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri

Același ziar francez amintește că încă din mai 2022, după ce a anunțat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro, fostul cancelar Olaf Scholz declara, de asemenea, că „Germania va avea în curând cea mai mare armată convențională din Europa în cadrul NATO”.

În ciuda unei armate subfinanțate de mult timp, Germania este astăzi una dintre principalele puteri militare din Uniunea Europeană. În 2025, era a treia ca număr de militari, după Polonia și Franța. Dar, ținând cont și de criterii mai largi, potrivit site-ului american Global Firepower, ea se plasează după Franța și Italia.

Noul cancelar și-a făcut din accelerarea reînarmării Germaniei o prioritate, anunțând la doar zece zile după alegerile din 23 februarie o reformă constituțională menită să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și finanța cheltuielile militare sporite.

Deși intenționează să consolideze armata țării sale, noul cancelar nu vrea să pună în pericol legătura transatlantică. Merz a promis „fiabilitate și predictibilitate” partenerilor și aliaților săi, „un semn clar către Statele Unite”, după cum subliniază Der Spiegel.

 Extrema dreaptă germană se opune însă planurilor marii coaliții.

Alice Weidel, co-președinta partidului AfD, l-a atacat pe cancelarul  Merz pentru că dorește să dubleze datoria federală. Ea a acuzat în același timp „retorica sa marțială menită să distragă atenția de la problemele interne”, după cum remarcă Le Monde.

Pentru redactarea acestui articol a fost folosit ca sursă portalui Toute L’Europe

La ora actuală, în Uniunea Europeană se poate vorbi despre o axă pro-rusă Bratislava-Budapesta. România ar putea și ea să i se alăture. Candidatul la președinție George Simion a promis că, dacă va câștiga, se va alinia politicilor de la Budapesta. El își face reclamă electorală în Transilvania cu pliante care-l înfățișează alături de premierul ungar Victor Orban.

Recent, premierul slovac Robert Fico s-a aflat la Moscova, cu ocazia festivităților din 9 mai. În cele din urmă, el nu a participat la parada militară prezidată de Vladimir Putin. Însă aceasta nu a potolit criticile din țară și din vecinătate. Iată câteva comentarii, selectate de portalul Eurotopics.

Comentatorul ziarului slovac Denník Postoj consideră că „la nivel internațional, participarea lui Fico la festivitățile lui Putin de la Moscova a fost cel mai dăunător eveniment pentru Slovacia de la sfârșitul erei Mečiar în 1998”.

Vladimir Mečiar a fost liderul autoritar de stânga al Slovaciei în anii 1990, care a frânat procesul de europenizare a țării.

Ziariștii slovaci fac o paralelă între precedenta vizită a lui Fico la Moscova și cea de acum.

”Dacă în timpul precedentei vizite la Kremlin, Fico a reușit cel puțin să dea impresia că dorește să găsească o soluție pragmatică la problema gazelor, această ultimă vizită a fost pur și simplu o expresie a simpatiei față de regimul rus.

Prim-ministrul slovac s-a lăsat în mod deliberat atras în instrumentalizarea de către Putin a aniversării celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova obiectivele imperialiste actuale ale Rusiei. Un pas fatal din perspectiva aliaților noștri.”

Comentatorul ziarului ceh Český Rozhlas este de părere că, prin acțiunile sale, ”Fico face tot posibilul pentru a lărgi prăpastia dintre UE și Slovacia. Apoi, el poate folosi această distanță ca pretext pentru a căuta aliați în alte părți – în Rusia, Asia Centrală sau China.

Unul dintre predecesorii săi, Vladimír Mečiar, a făcut deja același lucru. El a lansat faimoasa afirmație: „Dacă Occidentul nu ne vrea, ne vom îndrepta spre Est”.

Citeste siDupă ce balticii nu i-au permis survolul, premierul slovac Fico a făcut o rută ocolitoare şi ar fi trecut prin România ca să ajungă în Rusia

Rezultatul a fost izolarea fără precedent a Slovaciei, care a dispărut efectiv de pe harta Europei timp de mai mulți ani în care niciun șef de stat nu a vizitat țara. Și când cineva începe să te ignore, este adesea mult mai rău decât atunci când te critică constant.”

În sfârșit, ziarul slovac de limbă maghiară Új Szó este de părere că, mergând la Moscova, Fico sperase că determinarea sa va fi răsplătită prin creșterea adeziunii la partidul său, SMER.

În cele din urmă, s-a retras puțin, pentru că nu a participat la parada militară.

A vizitat doar Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului, alături de Putin și alți invitați oficiali.

În mod clar, încerca să dezamorseze protestele din propria țară și dezaprobarea de la Bruxelles, dar i-a reușit cu greu. Cel puțin pe plan intern.

Lui Putin nu-i păsa oricum de această schimbare de plan. Pentru el, principala funcție a prim-ministrului slovac era să se asigure că mașinăria sa de propagandă putea proclama cu voce tare că UE nu a reușit să-l izoleze.”

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România