Diplomații din Uniunea Europeană caută căi pentru a exclude Ungaria din discuțiile sensibile, de teama scurgerilor de informații către Rusia. Mișcarea vine după ce ziarul american The Washington Post a dezvăluit că ministrul de externe ungar ar fi transmis ani la rând către Moscova informații din discuțiile cu ușile închise. Una dintre soluții o reprezintă grupurile închise de discuții. Acestea există de mai mult timp în Uniunea Europeană.

 

După apariția dezvăluirilor din The Washington Post, premierul polonez Donald Tusk a declarat că bănuia de mult timp jocul dublu al Budapestei, astfel că în reuniunile formale ale Consiliului European s-a limitat să vorbească strictul necesar și doar în momentele în care era absolută nevoie.

Chestiunile sensibile rămân, așadar, a se discuta în formate mai restrânse, bazate pe încredere între parteneri.

Cum ar fi E3, cunoscut și sub numele de „triumviratul UE”. Denumirea se referă la cooperarea trilaterală dintre Franța, Germania și Italia. Acest format a apărut în 2003, în negocierile cu Iranul privind activitățile sale nucleare.

De atunci, E3 a evoluat pentru a aborda o gamă mai largă de probleme internaționale, inclusiv Siria, Africa și regiunea indo-pacifică.

Un alt format este Triunghiul de la Weimar – între Germania, Franța și Polonia, numit după orașul german în care a avut loc prima întâlnire de acest gen, în 1991. Grupul a căpătat noi valențe odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană.

Însă, potrivit unei analize Euractiv, scânteia care a provocat explozia subgrupurilor europene a venit pe 6 noiembrie 2024, a doua zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA pentru a doua oară.

Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal?

În aceeași zi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, s-a grăbit să-l vadă pe omologul său francez, Sébastien Lecornu, la Paris, bântuit de perspectiva unui președinte american imprevizibil și de impactul asupra arhitecturii de securitate a Europei.

Li s-au alăturat miniștrii apărării din Italia, Marea Britanie și Polonia – și așa a apărut Grupul celor Cinci (G5). Adică grupul statelor europene care alocă cel mai mult pentru apărare. Doar două săptămâni mai târziu, s-au alăturat Spania și diplomația UE, lansând ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Weimar Plus”.

Subgrupurile au continuat să se înmulțească de atunci.

Așa-numita Coaliție a Voluntarilor a apărut ca un grup de aproximativ 30 de membri axat pe securitatea postbelică a Ucrainei.

La scurt timp a apărut un cvartet informal  fără un nume oficial (dar cunoscut informal ca E4), care cuprinde Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia.

Să nu uităm nici Formatul Celor Opt Nordici-Baltici (NB8) care a jucat un rol semnificativ în integrarea statelor baltice în Uniunea Europeană.

În ce măsură aceste grupuri informale – dar bazate pe încredere – contribuie la consolidarea Europei sau mai curând la fragmentarea ei rămâne de discutat.

Să remarcăm însă absența României din toate aceste micro-formate – cu excepția cadrului mai larg al Coaliției de Voință pentru Ucraina.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva noului guvern al lui Andrej Babis. Protestele au vizat retragerea de către guvernul eurosceptic a sprijinului militar pentru Ucraina. De asemenea, a fost invocat un controversat proiect de lege menit a pune sub control societatea civilă. Legea ar obliga entitățile și persoanele cu legături străine să se înregistreze la stat. Criticii compară acest proiect lu legile privind „agenții străini” adoptate în țări precum Rusia și Ungaria.

Controversatul proiect de lege ar obliga entitățile cu finanțare străină, parteneriate sau alte legături internaționale să își dezvăluie activitățile într-o bază de date publică supravegheată de Ministerul Justiției, relatează Euractiv. Nerespectarea acestei legi ar putea duce la sancțiuni financiare semnificative.

Propunerea a fost elaborată de parlamentari legați de coaliția de guvernare condusă de prim-ministrul Andrej Babiš– formată din partidele de extremă dreapta ANO și SPD respectiv partidul populist Motoriștii. Această coaliție a fost formată după alegerile parlamentare din 2025.

Susținătorii coaliției de guvernare descriu propunerea ca un instrument de transparență modelat pe Legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA), care impune persoanelor care fac lobby sau acționează în numele guvernelor sau entităților străine să își dezvăluie activitățile.

Criticii resping însă comparația, deoarece propunerea cehă s-ar aplica oricui are finanțare sau legături străine - nu doar celor care acționează direct în numele unei puteri străine.

După cum explică fostul ministru de externe Jan Lipavský - acum deputat al opoziției – potrivit legii americane, o conexiune străină generală nu este suficientă. „O persoană trebuie să acționeze în numele unei puteri străine clar definite”, a spus el.

”Un risc nejustificat”

În schimb, proiectul ceh ar declanșa obligații de înregistrare bazate pur și simplu pe finanțare externă – inclusiv granturi, burse sau donații., prin urmare, măsura ar afecta categorii largi ale societății.

Ar putea intra aici, de exemplu, cercetătorii care primesc finanțare UE, studenții cu burse internaționale sau persoanele implicate în dezbateri publice cu legături cu instituții străine.

Astfel că universitățile și instituțiile de cercetare s-au alăturat, criticilor.

Universitatea Masaryk a avertizat că, deși operațiunile de influență străină prezintă riscuri reale, proiectul de lege „nu numai că nu reușește să abordeze aceste amenințări, ci, dimpotrivă, creează un risc nejustificat de interferență gravă a statului în drepturi și libertăți”.

Universitatea  se teme că stigmatizarea parteneriatelor străine ar putea dăuna mediului științific din Republica Cehă.

După cum amintește Euractiv, și alte state s-au confruntat cu provocări juridice legate de acte normative asemănătoare.

Legea privind transparența ONG-urilor din Ungaria a fost anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, în timp ce o legislație comparabilă din Slovacia a fost anulată de curtea constituțională a țării în 2025. Un proiect de lege similar a provocat deja proteste la scară largă în Georgia.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Extrem de interesant articolul recent apărut în revista franceză Le Grand Continent. Titlul ne provoacă, de la bun început: ”Erezia americană: ar trebui Peter Thiel ars pe rug?”

Autorul articolului din prestigioasa revistă franceză este părintele Paolo Benanti, profesor la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, specializat în robotică, etică digitală și implicațiile acestora. El este consilierul Papei Leon pentru inteligență artificială.

Articolul, lung și bazat pe o documentare vastă, analizează teoria socială a lui Peter Thiel, mogul tehnologic apropiat de Donald Trump, o teorie potrivit căreia modelul democrației este terminat.

Pentru cine nu știe, Peter Thiel este patron al companiei Palantir, care dezvoltă platforme de integrare și analiză a datelor pentru agenții guvernamentale, armată și corporații. Produsele sale emblematice sunt Gotham (pentru informații și apărare) și Foundry (pentru uz comercial și civil).

Thiel a jucat un rol decisiv în apariția PayPal, finanțarea Facebook, lansarea LinkedIn și a susținut ambițiile lui Elon Musk.

Iar consilierul pontifical vorbește despre Mafia PayPal: un grup mic de indivizi cu legături puternice și o viziune comună, care reușesc să exercite o influență disproporționată asupra întregului sistem.

Ce propun ei pentru lume?

Să înlocuiască actuala democrație liberală, bazată pe vot și instituții democratice, cu o lume în care oamenii sunt controlați prin intermediul inteligenței artificiale, unde până și dorințele și aspirațiile ajung la dispoziția unui mic grup de moguli tehnologici.

O ordine bazată pe controlul datelor, predicția algoritmică și gestionarea tehnocratică a maselor.

O lume SF, înfiorătoare, care – spune părintele Benanti - nu are în ea nimic creștin. De fapt, este o erezie.

Citeste siCompaniile care se îmbogățesc vertiginos de pe urma politicii migratorii a lui Trump

Potrivit autorului, ceea ce a început ca o ambiție economică - crearea de monopoluri pentru a scăpa de concurență - a devenit o problemă politică pe măsură ce aceste platforme au atins proporții globale.

Și aici apare adevărata lor dimensiune politică: dacă ființele umane sunt mașini imitative, dacă comportamentele pot fi induse și supravegheate, atunci cine controlează algoritmii controlează societatea.

Și este cu atât mai înfiorător cu cât, pentru mulți adepți ai extremei drepte din lume și din România, Donald Trump și cei din jurul său ar fi niște adevărați salvatori ai creștinătății în fața decadenței societăților liberale.

Consilierul Papei Leon spune nu doar că lucrurile stau exact pe dos, dar și că teoria mogulilor tehnologici grupați în jurul lui Donald Trump este prin excelență păgână.

 

Întregul articol poate fi consultat aici.

Uniunea Europeană își extinde aria acordurilor comerciale. Este un răspuns la politicile protecționiste, impredictibile, adoptate de Casa Albă, de la revenirea lui Donald Trump. Următorul partener privilegiat care se profilează pentru Europa este Australia.

Uniunea Europeană și Australia urmează să încheie discuțiile privind un acord comercial la începutul săptămânii viitoare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că va efectua o vizită în această țară în perioada 23-25 ​​martie.

Ea se va întâlni cu prim-ministrul australian Anthony Albanese la Canberra. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, este, de asemenea, așteptat să se alăture delegației, deși planurile s-ar putea schimba din cauza perturbărilor zborurilor în Orientul Mijlociu.

Negocierile euro-australiene n-au fost lipsite de obstacole. La sfârșitul anului 2023, discuțiile se blocaseră, pe fondul dezacordurilor privind cotele pentru carnea de vită și miel sau taxa australiană pe mașinile de lux.

Dar negocierile au fost relansate imediat după ce Donald Trump a impus anul trecut tarife comerciale ridicate pentru toate statele lumii.

După cum comentează Politico, prin consolidarea legăturilor sale cu Australia, UE încearcă să se apropie de blocul comercial CPTPP, centrat pe Pacific.

Din acord fac parte Australia,  Brunei,  Canada,  Chile,   Japonia,  Malaesia, Mexico,  Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam. Marea Britanie a aderat, la rândul ei, acum trei ani.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, von der Leyen a declarat că  acordul va facilita și accesul la materii prime critice - cum ar fi litiul, cobaltul, elementele de pământuri rare și hidrogenul - și va consolida prezența Europei într-una dintre cele mai dinamice regiuni economice din lume

Uniunea Europeană și Australia doresc, de asemenea, să încheie un parteneriat de securitate și apărare, al cărui text este finalizat.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, va semna acordul însă nu se așteaptă să facă parte din actuala delegație.

După cum comentează Euronews, un acord cu Australia ar avea o importantă greutate geopolitică într-o regiune în care rivalitatea cu China se intensifică.

Acest acord ar constitui o nouă deschidere pentru UE după înțelegerile încheiate în ultimele luni cu India, Mexic, Elveția,  Indonezia sau blocul Mercosur.

De la schimbarea politicii comerciale a Washingtonului, UE și-a diversificat rapid partenerii, Comisia subliniind că 83% din comerțul exterior al UE se desfășoară cu alte țări decât Statele Unite.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisarul european responsabil pentru Tineret, Cultură și Sport, Glenn Micaleff își exprimă îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Într-o declarație pentru Politico, responsabilul european l-a criticat dur pe șeful FIFA Gianni Infantino, reproșându-i că mai are multe de făcut până la a putea garanta siguranța și securitatea fanilor care merg la Cupa Mondială din această vară.

Micallef s-a întâlnit cu Infantino la Bruxelles luna trecută și l-a îndemnat pe liderul fotbalului mondial să ajute la protejarea fanilor. Comisarul spune acum că nu a mai existat nicio comunicare din partea FIFA, în ciuda faptului că UE și-a reiterat îngrijorările.

„Acesta a fost primul și singurul meu schimb de replici cu președintele Infantino. I-am cerut să-i asigure pe cei care călătoresc la Cupa Mondială în ceea ce privește siguranța lor. Nu a existat niciun fel de răspuns ulterior”, a spus Micaleff.

El afirmă că tensiunile geopolitice crescute din ultimele săptămâni ar necesita o reînnoire a asigurărilor pentru toți cei care călătoresc la Cupa Mondială.

Mai ales că – spune comisarul european - una dintre gazdele acestui mare eveniment sportiv este parte într-un război.

Ca răspuns, un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că siguranța și securitatea sunt „prioritatea principală” a organizației, însă comisarul european consideră că ”există loc pentru mai multă claritate”.

O altă problemă pentru comisarul european este chiar Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump.

Mai precis, tendința lui Trump de a  marginaliza sistematic Națiunile Unite.

Or, „FIFA are multe de răspuns în această privință”, a spus Micallef, referindu-se la parteneriatele forului fotbalistic cu organizații multilaterale precum UNESCO și UNICEF.

Un purtător de cuvânt al FIFA a respins criticile, spunând că parteneriatul se aliniază cu mandatul de a dezvolta fotbalul și impactul său social.

Dar preocupările lui Micaleff nu se limitează doar la fotbal.

El i-a îndemnat pe liderii organismelor sportive să nu permită Rusiei să folosească sportul ca instrument de propagandă.

Citeste si”Rusia a transformat sportul în armă” (Foreign Policy)

Mesajul vine după ce atleții ruși au concurat recent la Jocurile Paralimpice sub steagul lor, dar Micallef a insistat că participarea țărilor aflate în război ridică preocupări legitime legate de siguranța publică.

 „Sportul nu ar trebui niciodată folosit ca platformă pentru propagandă politică de către cei responsabili de războaiele de agresiune”, a adăugat el.

Comisarul și-a exprimat și preocupările legate de încercarea NBA de a crea o ligă europeană de baschet.

Planul NBA prevede lansarea unei competiții europene pe model american, cu membri permanenți.  În timp ce sportul european consideră esențial principiul promovării și retrogradării.

 „Ligile închise nu sunt sustenabile pentru sportul european”, a spus Micallef, care a salutat dialogul pentru rezolvarea diferențelor dintre NBA și Euroliga de baschet.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Dezbaterea legii bugetului este însoțită de o confruntare politică acerbă între PSD și premierul Ilie Bolojan. Politicieni și comentatori vorbesc chiar despre un plan al PSD de înlăturare a șefului guvernului. Dar care ar fi consecințele în plan european ale unei crize politice la București? Am discutat cu europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE. Siegfried Mureșan este raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene.

”O eventuală destabilizare a prim-ministrului ar deteriora imediat relațiile României cu toți partenerii internaționali, cu cei care creditează România cu Comisia Europeană. Costurile vor fi imediate.

România se va împrumuta în condiții mai dificile, la o rată mai mare a dobânzii. Și aceste lucruri le vom simți imediat, pentru că fiecare dintre noi ar trebui să rambursăm mai multă datorie publică.

Dobânda va fi mai mare în cazul în care actori politici extremiști sau actori politici presupuși a fi pro-europeni, dar cu comportament extremist anti-sistem în momentul de față, ar destabiliza țara.

Cred că s-a făcut un mic exces din noțiunea de stabilitate în România în ultimii ani și ca pretext, câteodată, pentru decizii politice în anul 2020, în anii 2023 2024.

Dar în momentul de față, de stabilitatea politică a Guvernului depinde stabilitatea economică și financiară a României”.

Dar sunt în pericol fondurile europene pentru Românie?

Nu imediat, spune Siegfried Mureșan. Însă pagubele colaterale pot fi resimțite destul de repede, chiar în cazul fondurilor rămase din PNRR:

”Riscul imediat al pierderii de fonduri europene nu există. Însă, dacă criza politică ar fi generată de actori politici care doresc o creștere a deficitului, care doresc să sporească cheltuielile fără acoperire bugetară, atunci nu ne-am mai încadra în țintele de deficit asumate de Comisia Europeană față de Comisia Europeană.

Am pierde încrederea Comisiei Europene și am risca reînceperea unei proceduri de suspendare de fonduri europene. Aceasta ar dura, însă am fi din nou într-o situație de defensivă, cu riscul chiar și pe absorbția din alte categorii de fonduri europene.

Ne aflăm aproape de finalizarea PNRR-ului și avem nevoie de un guvern care să își îndeplinească angajamentele asumate față de Comisia Europeană pentru a absorbi cele 10 miliarde de euro care încă ne stau la dispoziție până la finalul lunii august.

Un guvern care cheltuiește prea mult acum pierde încrederea Comisiei Europene și riscă reînceperea unei proceduri de infringement pe fonduri europene”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Războiul din Iran a readus în discuție o problemă care devenise acută în timpul pandemiei: ce se întâmplă cu pachetele turistice care nu pot fi onorate din cauza unor evenimente neprevăzute? Un act normativ aprobat de Parlamentul European în ultima sa sesiune revizuiește normele privind pachetele de servicii de călătorie. Legislația ar urma să crească protecția turiștilor, în urma experiențelor pandemiei și a mai multor falimente importante.

După cum informează Parlamentul European, directiva, deja convenită provizoriu cu statele membre ale UE, aduce clarificări despre călătoriile și serviciile care pot fi considerate un „pachet de servicii de călătorie”, pentru ca eventualele rambursări să poate fi efectuate integral către client.

Legea introduce norme privind utilizarea voucherelor și stabilește condițiile în care clienții își pot anula planurile de călătorie fără costuri.

Utilizarea voucherelor a fost larg răspândită în timpul pandemiei. Acum, practica va fi mai clar reglementată.

Astfel, consumatorii vor avea dreptul să refuze un voucher și să solicite o rambursare în termen de 14 zile. Voucherele pot fi valabile pentru o perioadă de maximum 12 luni, iar clienților trebuie să li se ramburseze orice vouchere nefolosite integral sau parțial, precum și cele expirate.

Mai mult, companiile nu pot limita alegerea serviciilor de călătorie pentru deținătorii de vouchere.

Ce se întâmplă cu anularea călătoriilor, în caz de probleme majore?

Clienții își pot anula planurile de călătorie fără taxe sau penalități în cazul unor evenimente inevitabile și extraordinare care au loc atât la punctul de plecare, la destinație sau oriunde au potențialul de a afecta în mod semnificativ călătoria.

Cât de grave pot fi circumstanțele pentru a justifica anularea gratuită, se va determina de la caz la caz. De aceea, clienții sunt sfătuiți să urmărească recomandările oficiale de călătorie.

Atunci când primesc o plângere, operatorii trebuie să confirme primirea în termen de 7 zile și să ofere un răspuns motivat în termen de 60 de zile.

În cazul în care organizatorul călătoriei intră în faliment, clienții vor trebui să fie rambursați pentru serviciile anulate din garanția de insolvență în termen de 6 luni ( sau cel mult 9 luni pentru falimentele foarte complexe).

Termenul standard de 14 zile pentru rambursări pentru anularea călătoriei va rămâne neschimbat.

Consiliul trebuie să adopte acum legislația în mod formal. Țările UE vor avea la dispoziție 28 de luni de la data intrării în vigoare pentru a transpune noile norme în legislația națională și încă 6 luni pentru a începe aplicarea noilor dispoziții.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O importantă dezbatere are loc în aceste zile în Finlanda – și anume dacă țara ar trebui să intre sub umbrela nucleară a NATO. Tema preocupă societatea finlandeză în contextul amenințării Rusiei. Și aceasta într-o țară care, prin tradiție, s-a ținut departe de opțiunea nucleară.

Propunerea a fost difuzată spre consultare publică acum o săptămână. Conform legislației actuale – adoptată în 1987, în timpul neutralității finlandeze – sunt interzise importul, transportul, deținerea, fabricarea și detonarea dispozitivelor nucleare, ​​fără excepție - chiar și în caz de război.

Vecinii nordici ai Finlandei - Suedia, Danemarca și Norvegia mențin interdicții pe timp de pace. Dar propunerea finlandeză merge mai departe, eliminând toate restricțiile, indiferent dacă vorbim despre pace sau război.

Propunerea este deschisă comentariilor publice înainte de un vot în Parlament, a cărui dată încă nu a fost anunțată. Deocamdată, însă, Helsinki nu are planuri de a găzdui arme atomice pe teritoriul său.

Dezbaterea, așadar, este în toi.

Potrivit relatărilor presei finlandeze, reluate de Eurotopics, unul dintre argumentele favorabile este că umbrela nucleară va servi drept element de descurajare în fața amenințării ruse. Mai precis, de a crea un prag insurmontabil pentru orice invazie la adresa Finlandei.

Citeste siRusia avertizează Finlanda că va fi mai vulnerabilă dacă va găzdui arme nucleare: „Începe să ne amenințe"

Există însă și abordări mai nuanțate. Și anume că tema vine să servească Rusiei, tocmai pentru că divizează societatea.

Cele mai mari partide din parlamentul finlandez au fost în mod tradițional unite pe principiile de bază ale politicii externe și de securitate

Or, a menține acest front unit, este cea mai bună armă, tocmai pentru că Rusia ar exploata aceste dezacorduri.

Pe de altă parte, într-o postare pe rețelele sociale, reluată de publicația rusă în exil Echo, expertul în aviație Vadim Lukașevici abia își poate stăpâni sarcasmul la adresa strategiei Kremlinului:

 

„În timp ce am consumat ani ocupându-ne de problema apropierii NATO de granițele noastre, dintr-o singură lovitură granița cu NATO s-a extins cu 1.340 km cu Finlanda. (...) Acesta a fost primul nostru succes strategic meticulos planificat al operațiunii militare din Ucraina.

În ultimele zile, Finlanda și-a ridicat interdicția de a găzdui arme nucleare pe teritoriul său. (…) Un triumf care poate fi descris după cum urmează: timpul de zbor de pe teritoriul NATO la Sankt Petersburg a fost redus pentru rachetele balistice la 3-6 minute, iar pentru rachetele hipersonice la 1-2 minute.”

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Numai ”suveranist”  să nu fii în aceste zile! Evenimentele care s-au succedat la scară globală au aruncat în aer eșafodajul pe care s-a sprijinit discursul populist al extremei drepte – de la noi și de aiurea.

Când JD Vance tăvălea România la Conferința de la München, pentru a lovi în Europa, când Donald Trump îi întindea covorul roșu lui Vladimir Putin în Alaska, lumea părea simplă, zugrăvită în culori primare.

Europa este un teritoriu decăzut, Călin Georgescu și nu Nicușor Dan este recunoscut la Washington drept președinte al României, Donald Trump, alături de Vladimir Putin sunt făcătorii de pace. Volodimir Zelenski și europenii se opun.

Iată însă că lumea s-a schimbat.

Atacând Iranul, Donald Trump a aruncat în aer, într-o singură secundă, ideea președintelui aducător de pace. Confruntat cu un război care amenință să fie de durată și fără o strategie clară de ieșire, iată-l venind către România.

Dintr-o dată, țara din care mare parte a militarilor americani merita să se retragă – spre deliciul extremei drepte – își recapătă importanța strategică.

Iar președintele ei, Nicușor Dan, devine, indubitabil, partener de prim rang. Mai degrabă treci o cămilă prin urechile acului decât să treci toate acestea prin filtrul propagandistic al extremei drepte.

Aflat în Statele Unite, pentru discuții cu câteva entități MAGA, liderul extremei drepte, George Simion, a avut răgazul de a spune câteva cuvinte despre intervenția americană în Iran. Cuvinte publicate de Politico.

Citeste siHuligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializare

George Simion a lăudat teoria ”păcii prin forță”, declarând că ”administrația Trump face ceea ce este necesar pentru siguranța lumii libere și a democrației”.

La București, însă, discursul pentru piața românească s-a schimbat. Și am văzut cu toții opoziția gălăgioasă, cu acente de peluză, față de cererea americană de sprijin.

Astfel, cel care se considera în fața opiniei publice drept singurul demn reprezentant al lui Donald Trump pe pământ românesc, singurul care poate deschide ușile la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, i-a trântit ușa-n nas mentorului său politic.

Dar ce să înțeleagă românii?

Ei bine, morala poveștii este că lumea e complicată și schimbătoare. Că România, o putere mică spre medie (sau medie spre mică, dacă vreți), într-o regiune mereu complicată, nu-și poate permite înstrăinarea Statelor Unite - chiar dacă Donald Trump și ideologia MAGA sunt departe de convingerile europene ale majorității populației.

Că deciziile necesită înțelepciune și nu scandal. Cât despre constante în decizia strategică, una rămâne, indiferent de situație: ținerea Rusiei cât mai departe.

Poate înțeleg aceasta și cei de la extrema dreaptă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Consiliul European se va reuni săptămâna viitoare, pe fondul războiului din Iran, care a generat creșteri alarmante ale prețului petrolului și instabilitate globală. Iar europenii au motive duble de îngrijorare: Rusia se profilează drept unul dintre câștigătorii de pe urma acestui război.

Este avertismentul lansat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu câteva zile înainte de reuniunea liderilor naționali: Rusia lui Vladimir Putin este, pentru moment, singura „câștigătoare” în războiul din Orientul Mijlociu, în parte datorită creșterii bruște a prețurilor petrolului, relatează AFP.

O opinie împărtășită și de mai mulți analiști ai presei internaționale.

Potrivit expertului citat de revista Time „Putin și consilierii săi au stabilit probabil că războiul din Iran servește intereselor Rusiei pe termen scurt: prețuri mai mari la energie, distragerea atenției globale de la un război din Ucraina, pe care Putin nu pare pregătit să îl rezolve, și America în pericol de a se vedea prinsă într-o altă mlaștină din Orientul Mijlociu”.

La rândul său, Politico detaliază că pentru Rusia, creșterea prețurilor petrolului reprezintă un câștig economic neașteptat într-un moment crucial.

Adică tocmai în momentul în care costul a patru ani de război în Ucraina amenința să se transforme într-o criză economică internă.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, starea de spirit în rândul elitei economice a Rusiei era sumbră.

Citeste siParis: G7 caută soluţii pentru "a stabiliza" cursul petrolului

Planul bugetar al Ministerului de Finanțe rus pentru acest an presupunea un prag de referință de 59 de dolari pe baril de țiței Ural, principalul produs de export al țării. În ianuarie, veniturile din produse energetice ajunseseră la cel mai scăzut nivel din 2020, alăturându-se unei creșteri dramatice a taxelor.

Pe măsură ce sancțiunile occidentale, ratele dobânzilor ridicate și deficitul de forță de muncă au pus presiune pe economie, tensiunile dintre Ministerul de Finanțe și banca centrală cu privire la modul de atenuare a daunelor deveneau din ce în ce mai vizibile.

Acum, chiar dacă atacul asupra Iranului poate arunca în derizoriu pretenția Moscovei de a-și susține aliații, acesta aduce deja beneficii economiei Rusiei și, prin extensie, războiului său împotriva Ucrainei - lăsând Kremlinul bine poziționat pentru a ieși ca unul dintre principalii beneficiari ai conflictului în expansiune din Orientul Mijlociu.

Pentru europeni, așadar, presiunea este multiplă. Pe de o parte sunt costurile indirecte ale războiului declanșat de Statele Unite și Israel asupra Iranului.

Apoi, perspectiva ca Statele Unite să mai relaxeze din sancțiunile asupra Rusiei, ceea ce-i va conferi resurse suplimentare pe care să le folosească împotriva Ucrainei. Adăugați aici presiunea internă exercitată de capitale pro-ruse precum Budapesta și Bratislava.

O situație complicată, la care liderii europeni trebuie să dea un răspuns, săptămâna viitoare.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România