Cu DREPTul Podcast

Invitata acestui episod este Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului. Apropo, ați știut că ombudsman, așa cum i se mai zice avocatului poporului, este un cuvânt de origine suedeză care înseamnă persoana care pledează pentru alții? În esență, această autoritate, fie ea persoană sau instituție, are sarcina de a-i apăra pe cetățeni de excesele de putere ale autorităților publice și este considerată un simbol al unui stat democratic. 

Acest episod este unul mai special. L-am realizat împreună cu Lia Bîtca, elevă în clasa a 10-a la liceul Teoretic Boris Dânga din Criuleni, care este câștigătoarea locului I în cadrul concursului de eseuri „Realizarea deplină a drepturilor omului — precondiție pentru edificarea societăților echitabile”, organizat de Proiectul PNUD „Consolidarea eficienței și a accesului la justiție în Moldova”. Ca parte a premiului, organizatorii și-au propus nu doar Lia, dar și ceilalți câștigători, să trăiască experiența realizării unui Podcast cu o personalitate din domeniul drepturilor omului și justiției, pe care s-o întâlnească și cu care să discute ceea ce le este interesant. 

Evident că Lia și-a propus să discute cu Dna Bănărescu despre drepturile copilului, care sunt cele mai încălcate și de ce, cum a afectat pandemia de COVID respectarea drepturilor, dar care este pentru avocatul copilului partea preferată a muncii sale.  

Uniunea pentru Echitate și Sănătate lucrează de foarte mulți ani cu unul dintre cele mai vulnerabile și marginalizate grupuri din R.Moldova, persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, utilizatorii de droguri, lucrătorii sexului comercial, foștii deținuți. Beneficiarii lor se confruntă și cu multe limitări de drepturi și de acces la justiție. Ideea de para-juriști veniți din interiorul acestor grupuri, care să cunoască specificul acestor persoane, să aibă acces la ele, dar și încrederea lor, părea o idee bună de testat. După patru ani, cei implicați spun că aceasta este o soluție care chiar funcționează. 

Este o rețea experimentală, din care fac parte 17 para-juriști specializați, creată în cadrul unui proiect pilot realizat de Uniunea pentru Echitate și Sănătate din Bălți în parteneriat cu Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și cu suportul Fundației Soros Moldova. 

Oxana Buzovici, invitata acestui episod, este persoana care coordonează activitatea acestei rețele.

În acest episod discutăm despre victimele traficului de ființe umane, provocările cu care se confruntă aceste persoane, dar și profesioniștii din domeniu. În ultimii 5 ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate oficial. Cercetările arată că numărul real ar fi de peste 20 de ori mai mare, iar copiii reprezintă 30% din persoanele traficate.

Specialiștii observă că deja sunt cazuri când copiii fostelor victime ajung să fie traficați și asta pentru că autoritățile nu le oferă reabilitare de lungă durată, iar victima este practic lăsată de una singură să-și găsească soluții. Un cerc vicios care poate fi depășit doar cu acțiuni bine focusare, care deocamdată lipsesc. Cum se descurcă victimele, dar și profesioniștii care încearcă să le ajute, aflăm de la cei trei invitați: Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional La Strada Moldova, Rodica Moraru-Chilimar, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane și Sergiu Russu, procuror-șef, Secția combaterea traficului de ființe umane a Procuraturii Generale.

Profesia de para-jurist este una relativ nouă pentru Republica Moldova, doar de vreo 3 ani cu acte în regulă și de vreo 11 de când a fost lansată această activitate ca proiect-pilot. Para-juriștii sunt angajați de către Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat și responsabilitatea lor este consultarea juridică primară a comunității din care ei fac parte. Și asta înseamnă nu doar oferirea de informații și orientarea către organele competente atunci când persoana are o problemă, dar, mai ales, educarea juridică a oamenilor. 

În prezent, în R.Moldova sunt 64 de para-juriști, majoritatea în localitățile rurale. Invitatele acestui episod activează în raionul Hâncești. Veronica Li-Șui-Cean este para-juristă în comuna Cărpineni, iar Viorica Chirnicinîii în satul Logănești, ea fiind și președinta Asociației Naționale a Para-juriștilor din Moldova. 

Continuăm discuția despre cum funcționează sistemul de asistență juridică garantată de stat, de această dată din perspectiva avocaților la cerere. Asistența juridică calificată, adică serviciile juridice de consultanță, reprezentarea și apărarea, poate fi oferită de către avocații publici și avocații la cerere. Și unii și alții sunt contractați de către cele 4 oficii teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat. Despre avocații publici am discutat în episodul anterior: ei sunt mult mai puțini la număr, doar 12 erau la începutul verii, lucrează exclusiv cu oficiile teritoriale, spre deosebire de avocații la cerere, care sunt contractați, în rezultatul unui concurs, și acordă această asistență în paralel cu activitatea lor privată ca apărători. La moment, putem spune că din cei aproximativ 2.000 de avocați cu drept de a profesa această meserie, practic fiecare al patrulea oferă și servicii la cerere. 

Invitatul acestui episod, Pavel Grițco, este avocat la cerere, dar, anterior, a activat și ca avocat public 5 din cei 11 ani ani de experiență. Pavel știe și din proprie experiență prin ce diferă munca unui avocat care are și clienți prin contract, față de cea a unui apărător public care nu-și prea poate alege clienții. Dar și de ce îi pare mai responsabil angajamentul avocatului care oferă asistența garantată de stat. 

În acest episod, continuăm discuția despre asistența juridică garantată de stat din R.Moldova, reforme și provocări, din perspectiva unui avocat public. Putem spune că avocații sunt actorii principali pe care se bazează sistemul de asistență juridică garantată de stat. Avocații publici, mult mai puțini la număr, la moment doar 12, lucrează exclusiv cu cele patru oficii teritoriale ale Consiliului Național pentru Acordarea Asistenței Juridice Garantată de Stat, spre deosebire de avocații la cerere, care sunt contractați și acordă această asistență în paralel cu activitatea lor privată ca apărători. 

Invitata acestui episod, Ludmila Spînu, doctor în drept, conferențiar universitar, este una din cei 12 avocați publici din Republica Moldova. Cu o experiență în avocatură de peste 20 de ani, majoritatea ca apărător public, este, probabil, printre cei mai potriviți profesioniști să explice cine sunt avocații publici și care este rolul lor în acest sistem, dar și în procesul de înfăptuire a justiției.

Continuăm discuția despre sistemul de asistență juridică garantată de stat din R.Moldova și anume cum acesta funcționează la model practic, adică cine, când și cum poate beneficia de aceste servicii, și dar și cine și în ce situații le acordă.

Invitatul acestui episod este Sergiu Chiruța, coordonatorul oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat. Acesta este cel mai mare oficiu dintre cele patru existente pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care coordonează prestatorii și serviciile de asistență juridică plătite din banul public. Ca să exemplific cu cifre, oficiului Chișinău are în responsabilitate 17 raioane și activitatea a peste 320 de avocați la cerere, 24 de para-juriști și 8 avocați publici. Pentru comparație, cel mai mic oficiu teritorial ar fi cel din Cahul, cu 3 raioane, 24 de avocați la cerere, 8 para-juriști și 2 avocați publici.

Invitații acestui episod sunt juriștii și experții în drepturile omului Gheorghina Drumea și Dumitru Russu. Gheorghina este secretara Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, iar Dumitru - coordonator de programe la Institutul pentru Drepturile Omului. În cadrul proiectului Accesul la Justiție în Moldova, Gheorghina și Dumitru au mers în mai multe comunități în care locuiesc romi și au oferit gratuit consultații juridice, cu sprijinul Centrului Național al Romilor. Cei doi experți au observat că în teritoriu e nevoie stringentă de asemenea servicii, însă pentru că nimeni nu le oferă, oamenii își caută dreptatea doar în situațiile cele mai critice. 

Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra respectării drepturilor omului, romii fiind printre cele mai afectate categorii, se arată într-un recent studiu al Oficiului Avocatului Poporului. Ce drepturi le sunt încălcate și cu ce probleme se confruntă romii din Drochia, Bălți, Călărași sau Otaci, discutăm în acest episod CuDREPTul.

În acest episod, împreună cu Victor Zaharia, preşedintele Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat din R.Moldova, expert al Institutului de Reforme Penale și conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității de Stat, vorbim despre asistența juridică garantată de stat, despre succesele și provocările acestui sistem care a fost total regândit și practic început a fi construit de la zero acum 13 ani, în 2008. 

Simplu spus, cu riscul de a părea simplist, rolul sistemul de asistență juridică garantată de stat este de a se îngriji că fiecare persoană, indiferent de cunoștințele pe care le deține sau de venitul pe care-l obține, are acces liber și egal la justiție. Și este mult mai complex procesul decât doar asigurarea cu avocat a persoanei care are nevoie de serviciile unuia, dar nu și le permite financiar. La fel de importantă este informarea și abilitarea juridică a persoanelor, încât toți să cunoască ce drepturi au și cum să acționeze când acestea li se încalcă. Întreg procesul este coordonat și administrat de Consiliul Național pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat și oficiile sale teritoriale. De curând, după ani buni de așteptare, unul dintre succesele Consiliului, dar și a sistemului în ansamblu este majorarea remunerației avocaților publici și a avocaților la cerere, care probabil erau printre cei mai prost plătiți profesioniști din justiție.

În acest episod vorbim despre organizațiile societății civile(OSC) din Republica Moldova și despre provocările acestora, multe acutizate de pandemie și de criza politică. Adoptarea legii privind organizațiile necomerciale din iunie 2020 este, probabil, cea mai importantă schimbare pentru societatea civilă din ultimul an. De ce a fost necesară o nouă lege și ce îmbunătățiri aduce sunt doar câteva dintre subiectele discutate cu invitata acestui episod, jurista Aliona Țurcan. 

Aliona este expertă și traineră în buna guvernare a organizațiilor societății civile, planificarea strategică și advocacy. A participat la elaborarea mai multor proiecte de legi ce vizează activitatea societății civile, inclusiv noua lege a OSC-urilor din 2020, dar și cea privind mecanismul de desemnare procentuală, cunoscută drept legea 2%.