Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro (Snoop) - Ce ne spun primele date de la retaileri despre cum va arăta inflaţia până la final de an. Mingea scumpirilor a fost aruncată de guvern la comercianţi. De decizia lor va depinde dacă va creşte inflaţia şi dobânzile vor rămâne sus, împiedicând relansarea economiei (Ziarul Financiar)

Cum au luat naștere pensiile speciale și de ce sunt greu de eliminat. „Nu ar rezolva nimic un referendum” (Adevărul)

Pensiile pe care astăzi încearcă să le taie Executivul au luat naștere ca un colac de salvare pentru sistemul de justiție în urmă cu aproape 30 de ani.

Ministrul Justiției care a introdus noțiunea de pensii de serviciu este Valeriu Stoica. El explica necesitatea pensiilor speciale pentru magistrați, la fel ca alte beneficii introduse în 1997, pentru a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept. Totuși aprecia că s-a ajuns la o exagerare, în sensul că „ar trebui că pensia de serviciu să nu poată depăși salariul”.

„După 28 de ani, pot să spun că am făcut o greșeală”, spune în 2025, într-un alt interviu Valeriu Stoica.

Momentul a fost un punct de plecare și pentru alte categorii sociale. Pe lângă faptul că, în 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase, calculul pensiilor pentru magistrați s-a mutat de la raportarea la venitul net la venitul brut ( n. r. – 80% din ultimul venit brut în loc de 80% din venitul net), fiind majorate astfel sumele primite de magistrați după pensionare, tot atunci a fost inclus aici și personalul Curții de Conturi. În 2005 a urmat personalul diplomatic și consular, iar în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu, a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari. Au urmat grefierii și personalul auxiliar din instanțe și apoi militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special.

Au crescut foarte mult avantajele, dar acest lucru nu se poate spune și despre calitatea actului de justiție, afirmă jurnalistul Ion M. Ioniță în paginile ziarului Adevărul. „Oamenii așteaptă foarte mult în procese. Și acum deciziile apar foarte târziu. Și acum sunt numeroase situații de prescripție a unor fapte pentru că durata proceselor este foarte mare”.

„Un referendum, precum cel propus de comunitatea Declic, nu numai că ar presupune costuri foarte mari în plus de la bugetul de stat, dar nici nu ar rezolva, pentru că răspunsul este clar, nu trebuie să faci referendum ca să știi care va fi răspunsul populației din România. E implicit răspunsul aici”, mai punctează Ion M. Ioniță, redactor șef Historia.

Declic îi cere președintelui Dan un referendum național privind introducerea principiului contributivității în calculul tuturor pensiilor, inclusiv al celor speciale. 

88.000 de persoane au semnat petiția.

Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro (Snoop)

O firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câștige contractul de modernizare a Aeroportului Kogălniceanu, începută în mai 2023. Finanțarea a fost semnată de ministrul transporturilor de la acea dată, Sorin Grindeanu, iar execuția, de reprezentanții aeroportului și de o asociere de firme din România și Turcia. Cazul a ajuns la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi.

Lucrările scoase la licitație în 2023 au constat în dezvoltare terminal la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”, turnul de control și parcarea. Valoarea inițială a proiectului a fost de peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), iar peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) urmau să provină din fonduri europene prin „Programul Operațional Infrastructură Mare” (POIM).

Ultima informare din partea Aeroportului, din 4 august 2025, spune că valoarea totală a contractului este de 278 de milioane de lei (55,9 mil. euro). 

Pe larg, pe Snoop.ro.

Ce ne spun primele date de la retaileri despre cum va arăta inflaţia până la final de an. Mingea scumpirilor a fost aruncată de guvern la comercianţi. De decizia lor va depinde dacă va creşte inflaţia şi dobânzile vor rămâne sus, împiedicând relansarea economiei (Ziarul Financiar)

Economia a încetinit vizibil, iar pentru o relansare rapidă, dobânda de politică monetară stabilită de BNR ar trebui să scadă, însă inflaţia deja mare – cea mai mare din Europa – şi perspectivele deloc favorabile privind preţurile încurcă. Aici intervine responsabilitatea comercianţilor de orice fel de a accepta acum un câştig mai mic, mutare care le-ar da şansa să pună umărul la relansarea economiei.

În luna iunie România a raportat o rată a inflaţiei de 5,8%. Majorarea TVA începând cu luna august riscă însă să ducă acest indicator în sus mai degrabă decât în jos.

Preţurile nu sunt influenţate de majorarea TVA doar în magazinele alimentare, ci şi în restaurante, în farmacii, benzinării sau magazine de bricolaj. De fapt, peste tot unde banii schimbă mâinile.

ZF a mers în magazine şi a luat exemplul a 25 de bunuri din patru reţele – Lidl, Mega Image, Carrefour şi Kaufland. Doar trei produse au preţul neschimbat la începutul lunii august.