
Sign up to save your podcasts
Or


Întrebat asupra motivelor pentru care economia Ungariei a intrat anul trecut în recesiune, premierul Viktor Orban a susținut că principala cauză o reprezintă sancțiunile internaționale impuse Rusiei, care au produs până în prezent Ungariei pagube de 7500 de miliarde de forinți (cca 18.75 miliarde de euro).
Publicația Telex citează un interviu acordat postului Radio Kossuth în care șeful guvernului de la Budapesta afirmă de asemenea că blocarea de către Ucraina a tranzitului de gaze naturale din Rusia pe teritoriul său a dus la scumpirea excesivă a combustibililor în Ungaria.
”Ucrainenii au vrut să ne facă o festă. Dacă nu ne-ar fi făcut această festă, prețurile la energie și la benzină în Ungaria nu ar fi atât de mari. Încercăm să-i convingem pe prietenii noștri de la Bruxelles să facă presiuni asupra Ucrainei pentru redeschiderea rutelor de transport al gazelor naturale, pentru că nu cetățenii ungari trebuie să plătească prețul sancțiunilor ”, a spus premierul.
Pe de altă parte el și-a exprimat convingerea că ”intrarea în funcție a președintelui Donald Trump va aduce mai multă ordine la nivel internațional. Împreună vom pune presiune asupra liderilor de la Bruxelles, pentru că nu este just ca noi să plătim prețul acestor sancțiuni”.
Polonia: Regimul alocațiilor pentru imigranți se modifică
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că guvernul va examina în regim de urgență un proiect de act normativ care prevede modificarea regimului alocațiilor pentru familiile de imigranți, inclusiv pentru cei ucraineni, transmite agenția PAP.
Actul normativ, care a fost propus de primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, prevede ca alocația de 800 de zloti (cca 200 de euro) să se acorde doar familiilor de imigranți cu copii ai căror membri adulți trăiesc, muncesc și plătesc impozite în Polonia.
”Vom examina această propunere în regim de urgență în cadrul guvernului. Eu personal sunt pentru”, a transmis premierul Tusk într-un mesaj postat pe contul său de pe rețeaua X.
De la 1 septembrie 2024, familiile de imigranți, în special ucraineni, au dreptul la o alocație de 800 de zloți, dacă copiii lor urmează cursurile unei școli din Polonia, în cadrul programului guvernamental ”Pentru un bun început”.
Letonia: Un paradox pe piața muncii
Deși angajatorii semnalează în mod regulat deficitul de forță de muncă locală și implicit necesitatea de a angaja imigranți, potrivit datelor statistice numărul șomerilor se menține la un nivel ridicat, respectiv 46 000 la sfârșitul anului trecut, transmite site-ul postului național de radioteleviziune din Letonia.
Experții explică această discrepanță, pe de o parte prin deficitul de experiență și calificare al candidaților la angajare, dar și prin nivelul de salarizare solicitat, pe care în cele mai multe cazuri angajatorii nu și-l pot permite.
Pe piața muncii din Letonia specialiștii în IT sunt cei mai căutați, iar în acest domeniu numărul de posturi vacante este cel mai scăzut.
Potrivit Institutului Național de Statistică, doar 6% dintre angajatori oferă salarii care depășesc salariul mediu pe economie, respectiv 1700 de euro pe lună, toți ceilalți oferind salarii sub acest nivel. Rata șomajului la sfârșitul anului trecut s-a situat la 5,3%.
Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:
Alexandra Molnár - Ungaria;
Emilia Metrycka - Polonia
Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei
By RFI RomâniaÎntrebat asupra motivelor pentru care economia Ungariei a intrat anul trecut în recesiune, premierul Viktor Orban a susținut că principala cauză o reprezintă sancțiunile internaționale impuse Rusiei, care au produs până în prezent Ungariei pagube de 7500 de miliarde de forinți (cca 18.75 miliarde de euro).
Publicația Telex citează un interviu acordat postului Radio Kossuth în care șeful guvernului de la Budapesta afirmă de asemenea că blocarea de către Ucraina a tranzitului de gaze naturale din Rusia pe teritoriul său a dus la scumpirea excesivă a combustibililor în Ungaria.
”Ucrainenii au vrut să ne facă o festă. Dacă nu ne-ar fi făcut această festă, prețurile la energie și la benzină în Ungaria nu ar fi atât de mari. Încercăm să-i convingem pe prietenii noștri de la Bruxelles să facă presiuni asupra Ucrainei pentru redeschiderea rutelor de transport al gazelor naturale, pentru că nu cetățenii ungari trebuie să plătească prețul sancțiunilor ”, a spus premierul.
Pe de altă parte el și-a exprimat convingerea că ”intrarea în funcție a președintelui Donald Trump va aduce mai multă ordine la nivel internațional. Împreună vom pune presiune asupra liderilor de la Bruxelles, pentru că nu este just ca noi să plătim prețul acestor sancțiuni”.
Polonia: Regimul alocațiilor pentru imigranți se modifică
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că guvernul va examina în regim de urgență un proiect de act normativ care prevede modificarea regimului alocațiilor pentru familiile de imigranți, inclusiv pentru cei ucraineni, transmite agenția PAP.
Actul normativ, care a fost propus de primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, prevede ca alocația de 800 de zloti (cca 200 de euro) să se acorde doar familiilor de imigranți cu copii ai căror membri adulți trăiesc, muncesc și plătesc impozite în Polonia.
”Vom examina această propunere în regim de urgență în cadrul guvernului. Eu personal sunt pentru”, a transmis premierul Tusk într-un mesaj postat pe contul său de pe rețeaua X.
De la 1 septembrie 2024, familiile de imigranți, în special ucraineni, au dreptul la o alocație de 800 de zloți, dacă copiii lor urmează cursurile unei școli din Polonia, în cadrul programului guvernamental ”Pentru un bun început”.
Letonia: Un paradox pe piața muncii
Deși angajatorii semnalează în mod regulat deficitul de forță de muncă locală și implicit necesitatea de a angaja imigranți, potrivit datelor statistice numărul șomerilor se menține la un nivel ridicat, respectiv 46 000 la sfârșitul anului trecut, transmite site-ul postului național de radioteleviziune din Letonia.
Experții explică această discrepanță, pe de o parte prin deficitul de experiență și calificare al candidaților la angajare, dar și prin nivelul de salarizare solicitat, pe care în cele mai multe cazuri angajatorii nu și-l pot permite.
Pe piața muncii din Letonia specialiștii în IT sunt cei mai căutați, iar în acest domeniu numărul de posturi vacante este cel mai scăzut.
Potrivit Institutului Național de Statistică, doar 6% dintre angajatori oferă salarii care depășesc salariul mediu pe economie, respectiv 1700 de euro pe lună, toți ceilalți oferind salarii sub acest nivel. Rata șomajului la sfârșitul anului trecut s-a situat la 5,3%.
Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:
Alexandra Molnár - Ungaria;
Emilia Metrycka - Polonia
Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei