Presa europeană reacționează după ce un fost elev în vârstă de 21 de ani a împușcat mortal nouă adolescenți și un profesor la o școală din orașul austriac Graz. În aceeași zi, un tânăr de 14 ani a înjunghiat mortal un asistent didactic în timpul unui control al bagajelor, la intrarea într-o școală din Franța. Cum pot fi făcute școlile mai sigure? – se întreabă jurnaliștii.

Ziarul austriac Kleine Zeitung crede că trebuie ”să spunem adio iluziei că școala nu este o oglindă a societății, ci un refugiu în amonte, unde îți poți exersa curiozitatea despre viață într-un mediu familiar și sigur.

Verificări ale identității, detectoare de metale, uși încuiate ale sălilor de clasă: toate aceste lucruri vor trebui discutate acum. Altfel, nu va mai fi posibil să se îndeplinească promisiunea de a-i proteja pe tineri și pe părinții lor.

Societatea este bolnavă, iar boala nu se mai termină la porțile școlii.

 

„Este un fenomen cunoscut de mult timp, dar care nu a fost niciodată abordat pe deplin: ciclul victimă-agresor”, citim în La Stampa.

”Agresorii sunt adesea persoane care au fost ele însele agresate. Nu este vorba despre «răzbunare», ci despre extinderea unui model. Este vorba despre convingerea că poți fi acceptat doar dacă le provoci altora ceea ce tu a trebuit să înduri. ... Bullying-ul creează un ciclu perpetuu de violență.”

Frankfurter Allgemeine Zeitung critică atât numărul tot mai mare de arme în rândul populației, cât și reportajele trucate:

„Un acces mai ușor la arme de foc nu ne face viața de zi cu zi mai sigură. În Austria, numărul deținătorilor autorizați de arme a crescut considerabil în ultimii ani. Apoi este voyeurismul revoltător deja promovat online la scurt timp după oribila crimă de la școala din Graz.

Imagini ale operațiunii poliției, evacuarea școlii și chiar presupuși saci cu cadavre au circulat pe tot felul de platforme.

Mediile care le procură și le promovează cu titluri despre «scene oribile» ar trebui criticate. Nu în ultimul rând pentru că acest lucru ar putea atrage imitatori.”

Ziarul francez Libération adaugă că „Proliferarea cuțitelor, de exemplu, este în mod clar o problemă care trebuie abordată. Dar moartea asistentului didactic de la Collège Françoise-Dolto din Nogent, Franța, arată, de asemenea, că problema violenței în școli este mult prea complexă pentru a fi abordată cu soluții de securitate prefabricate. Răspunsul corect se află la intersecția dintre educație și securitate.”

Iar Le Monde amintește că ”președintele Republicii, primul ministru și ministrul Educației Naționale: au discutat o serie de măsuri, inclusiv interzicerea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani.

Referirea președintelui Macron la o „mobilizare europeană” se referă direct la competențele Uniunii Europene (UE).

Acesta este unul dintre motivele pentru care textele franceze, inclusiv legea din 2023, care obliga deja rețelele sociale să implementeze instrumente de verificare a vârstei și să refuze înregistrarea minorilor sub 15 ani, nu sunt implementate”.

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosit drept sursă portalul Eurotopics.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România