
Sign up to save your podcasts
Or


Căderea Zidului Berlinului a fost un act simbolic care a adus libertate multor națiuni la sfârșitul anului 1989, dar nu și în Muntenegru. Aici, comuniștii pur și simplu și-au schimbat hainele și au devenit socialiști peste noapte, păstrând toate mecanismele represive ale vechiului regim. Iată o parte din puternicul discurs susținut de președintele Parlamentului Muntenegrean la Consiliul Europei.
„Viitorul Muntenegrului, ca și viitorul Europei democratice, constă în respectul pentru diferite opinii, libertatea de exprimare și dialogul deschis. Acestea sunt bazele păcii, stabilității și prosperității, iar experiența Muntenegrului ar trebui să reamintească cât de periculoasă este violența împotriva adversarilor,” a declarat președintele Parlamentului Muntenegrului, Andrija Mandić, la Conferința Președinților Parlamentelor din Consiliului Europei, potrivit rtcg.me.
„Din exemplul țării mele, Muntenegru, se vede cât de valoroase sunt libertatea, democrația și dreptul la o opinie diferită, dar și cât de ușor poți deveni ținta violenței politice. Istoria Muntenegrului, din păcate, nu a cunoscut mult timp, ce înseamnă schimbarea liberă a guvernului în alegeri democratice. Țara fost condusă de o autocrație timp de zeci de ani și abia de curând am câștigat dreptul de a schimba guvernul prin alegeri, singura posibilitate care se potrivește societăților democratice moderne. Mai multe motive explică o astfel de întârziere,” a subliniat Mandić.
Căderea Zidului Berlinului, a adăugat oficialul muntenegrean, a fost un act simbolic care a adus libertate multor națiuni la sfârșitul anului 1989, dar nu și în Muntenegru.
„Aici, comuniștii pur și simplu și-au schimbat hainele și au devenit socialiști peste noapte, păstrând toate mecanismele represive ale vechiului regim”, a subliniat Mandić.
Studenții sârbi către guvern: Cine a ordonat supravegherea activiștilor?Studenții au spus că nu se vor opri din proteste până nu vor obține dreptate. Ei au manifestat în fața clădirii Agenției de Securitate și Informații, iar marșul de protest s-a intitulat „Avem o întrebare pentru voi. „Cine a ordonat supravegherea activiștilor?” este această întrebare potrivit televiziunii n1info.rs. „Vučić arestat”, „Demisii, apoi închisoare”, „Vrem dreptate,” au fost câteva dintre scandări. Protestatarii mers de asemenea la Tribunal și la Parchet, unde au pus mai multe întrebări: „Din ordinul cui faceți arestări selective? De ce permiteți persecutarea cetățenilor, activiștilor și studenților? Pe ce principiu determinați reținerea fără dovezi a activiștilor și a profesorilor, în timp ce eliberați înalți funcționari?”
Serbia și-a schimbat poziția față de ultima rezoluție ONU de susținere a UcraineiKievul nu este mulțumit de schimbarea poziției Serbiei cu privire la rezoluția Adunării Generale a ONU care sprijină Ucraina și integritatea sa teritorială, dar încă apreciază sprijinul Belgradului, relatează danas.rs care îl citează pe ambasadorul ucrainean în Serbia, Volodymyr Tolkach.
Pe 24 februarie, Serbia a votat pentru adoptarea rezoluției propuse de Ucraina și aliații săi europeni, rezoluție care condamnă agresiunea rusă. Cu toate acestea, după ce președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că votul a fost o greșeală, Serbia și-a schimbat votul din „pentru” în „abținere”. Statele Unite și Rusia au votat împotriva acestei rezoluții. În aceeași zi, Serbia s-a abținut de la votul celei de-a doua rezoluții a SUA privind Ucraina, al cărei text a fost modificat semnificativ de amendamentele țărilor europene.
UE dă 64,5 milioane de euro pentru AlbaniaAlbania a primit prefinanțare planificată în cadrul mecanismului UE de reformă și creștere. Această prefinanțare face parte din Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, care își propune să accelereze convergența socio-economică a regiunii cu UE și să deschidă calea către aderare, relatează www.gazetatema.net.
„Susținem Albania în consolidarea statului de drept, dezvoltarea infrastructurii, a economiei sale ecologice, a capitalului uman și afacerilor private. Europa este aici pentru a sprijini creșterea durabilă și coeziunea socială, în timp ce Albania se pregătește să intre pe piața unică europeană", a declarat ambasadorul UE la Tirana, Silvio Gonzato.
Milo POPOVIC, Muntenegru
Andjela RADULOVIC, Serbia
Sofija JOVANOVIĆ, Serbia
Lavdije XHELILI, Albania
By RFI RomâniaCăderea Zidului Berlinului a fost un act simbolic care a adus libertate multor națiuni la sfârșitul anului 1989, dar nu și în Muntenegru. Aici, comuniștii pur și simplu și-au schimbat hainele și au devenit socialiști peste noapte, păstrând toate mecanismele represive ale vechiului regim. Iată o parte din puternicul discurs susținut de președintele Parlamentului Muntenegrean la Consiliul Europei.
„Viitorul Muntenegrului, ca și viitorul Europei democratice, constă în respectul pentru diferite opinii, libertatea de exprimare și dialogul deschis. Acestea sunt bazele păcii, stabilității și prosperității, iar experiența Muntenegrului ar trebui să reamintească cât de periculoasă este violența împotriva adversarilor,” a declarat președintele Parlamentului Muntenegrului, Andrija Mandić, la Conferința Președinților Parlamentelor din Consiliului Europei, potrivit rtcg.me.
„Din exemplul țării mele, Muntenegru, se vede cât de valoroase sunt libertatea, democrația și dreptul la o opinie diferită, dar și cât de ușor poți deveni ținta violenței politice. Istoria Muntenegrului, din păcate, nu a cunoscut mult timp, ce înseamnă schimbarea liberă a guvernului în alegeri democratice. Țara fost condusă de o autocrație timp de zeci de ani și abia de curând am câștigat dreptul de a schimba guvernul prin alegeri, singura posibilitate care se potrivește societăților democratice moderne. Mai multe motive explică o astfel de întârziere,” a subliniat Mandić.
Căderea Zidului Berlinului, a adăugat oficialul muntenegrean, a fost un act simbolic care a adus libertate multor națiuni la sfârșitul anului 1989, dar nu și în Muntenegru.
„Aici, comuniștii pur și simplu și-au schimbat hainele și au devenit socialiști peste noapte, păstrând toate mecanismele represive ale vechiului regim”, a subliniat Mandić.
Studenții sârbi către guvern: Cine a ordonat supravegherea activiștilor?Studenții au spus că nu se vor opri din proteste până nu vor obține dreptate. Ei au manifestat în fața clădirii Agenției de Securitate și Informații, iar marșul de protest s-a intitulat „Avem o întrebare pentru voi. „Cine a ordonat supravegherea activiștilor?” este această întrebare potrivit televiziunii n1info.rs. „Vučić arestat”, „Demisii, apoi închisoare”, „Vrem dreptate,” au fost câteva dintre scandări. Protestatarii mers de asemenea la Tribunal și la Parchet, unde au pus mai multe întrebări: „Din ordinul cui faceți arestări selective? De ce permiteți persecutarea cetățenilor, activiștilor și studenților? Pe ce principiu determinați reținerea fără dovezi a activiștilor și a profesorilor, în timp ce eliberați înalți funcționari?”
Serbia și-a schimbat poziția față de ultima rezoluție ONU de susținere a UcraineiKievul nu este mulțumit de schimbarea poziției Serbiei cu privire la rezoluția Adunării Generale a ONU care sprijină Ucraina și integritatea sa teritorială, dar încă apreciază sprijinul Belgradului, relatează danas.rs care îl citează pe ambasadorul ucrainean în Serbia, Volodymyr Tolkach.
Pe 24 februarie, Serbia a votat pentru adoptarea rezoluției propuse de Ucraina și aliații săi europeni, rezoluție care condamnă agresiunea rusă. Cu toate acestea, după ce președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că votul a fost o greșeală, Serbia și-a schimbat votul din „pentru” în „abținere”. Statele Unite și Rusia au votat împotriva acestei rezoluții. În aceeași zi, Serbia s-a abținut de la votul celei de-a doua rezoluții a SUA privind Ucraina, al cărei text a fost modificat semnificativ de amendamentele țărilor europene.
UE dă 64,5 milioane de euro pentru AlbaniaAlbania a primit prefinanțare planificată în cadrul mecanismului UE de reformă și creștere. Această prefinanțare face parte din Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, care își propune să accelereze convergența socio-economică a regiunii cu UE și să deschidă calea către aderare, relatează www.gazetatema.net.
„Susținem Albania în consolidarea statului de drept, dezvoltarea infrastructurii, a economiei sale ecologice, a capitalului uman și afacerilor private. Europa este aici pentru a sprijini creșterea durabilă și coeziunea socială, în timp ce Albania se pregătește să intre pe piața unică europeană", a declarat ambasadorul UE la Tirana, Silvio Gonzato.
Milo POPOVIC, Muntenegru
Andjela RADULOVIC, Serbia
Sofija JOVANOVIĆ, Serbia
Lavdije XHELILI, Albania