DadsAround Podcast

Un divorț poate fi câștigat în instanță și pierdut în relația cu propriul copil.

Poți obține programul parental pe care l-ai cerut. Poți demonstra că ai dreptate într-un conflict cu fostul partener. Poți chiar să câștigi fiecare dispută juridică.

Dar ce se întâmplă dacă, între timp, copilul ajunge să creadă că trebuie să aleagă între mama și tata?

Divorțul încheie o relație de cuplu. Nu ar trebui să transforme copilul în adversarul, mesagerul sau arbitrul părinților săi.

Din arhiva DadsAround Podcast × Itsy Bitsy FM

Redescoperim sezonul 2 al DadsAround Podcast, realizat în colaborare cu Itsy Bitsy FM și difuzat inițial la radio și pe YouTube.

Publicăm acum fiecare episod pe Substack, însoțit de o analiză editorială, explicații psihologice, cercetări relevante și exerciții practice inspirate din conversație.

În episodul 2 al sezonului 2 DadsAround Podcast, realizat împreună cu Itsy Bitsy FM, discutăm cu avocatul Adrian Cuculis despre drepturile părinților după divorț, autoritatea părintească, programul de relații personale și dificultățile care apar atunci când conflictul dintre adulți ajunge să afecteze copilul.

Adrian vorbește din două perspective: cea a avocatului care întâlnește familii aflate în conflicte dificile și cea a adultului care a trăit divorțul propriilor părinți în copilărie.

Dincolo de lege, conversația ridică o întrebare pe care orice tată ar trebui să și-o pună:

Încerc să-mi protejez relația cu copilul sau sunt atât de prins în conflictul cu celălalt părinte încât risc să-l rănesc chiar eu?

1. Legea nu trebuie să țină nici cu mama, nici cu tata

Una dintre cele mai importante afirmații ale lui Adrian Cuculis este:

„Legea trebuie să țină cu copilul. Nu cu mama și nu cu tata.”

Această distincție schimbă perspectiva asupra divorțului.

În România, potrivit articolului 397 din Codul civil, regula generală după divorț este exercitarea în comun a autorității părintești, cu excepția situațiilor în care instanța hotărăște altfel.

Asta înseamnă că divorțul nu elimină automat responsabilitățile și drepturile parentale ale tatălui sau ale mamei.

Dar trebuie separate trei noțiuni pe care părinții le confundă frecvent:

Autoritatea părintească privește drepturile și responsabilitățile legate de creșterea, educarea și îngrijirea copilului.

Locuința copilului reprezintă o chestiune distinctă, stabilită prin acordul părinților sau prin hotărârea instanței, în condițiile legii.

Programul de relații personale stabilește modalitățile prin care copilul păstrează contactul cu părintele de care locuiește separat.

Prin urmare, autoritatea părintească exercitată în comun nu înseamnă automat că minorul va petrece exact jumătate din timp în fiecare locuință.

Iar stabilirea locuinței copilului la unul dintre părinți nu înseamnă că celălalt devine un părinte secundar.

Mai important decât sloganul „vreau drepturi egale” este să înțelegi ce aranjament poate răspunde cel mai bine nevoilor concrete ale copilului.

2. Ce se întâmplă când copilul devine o monedă de schimb

În podcast, discutăm despre situații întâlnite inclusiv în comunitatea DadsAround: tați care au un program stabilit cu copilul, dar care ajung să negocieze fiecare întâlnire.

Uneori apar anulări repetate, justificări schimbătoare sau mesaje care pun presiune emoțională asupra copilului.

Problema nu este numai timpul pierdut.

Problema este mesajul pe care îl poate primi copilul:

Dacă merg la tata, o rănesc pe mama.

Sau invers:

Dacă vreau să rămân cu mama, tata va crede că nu îl mai iubesc.

Din punct de vedere psihologic, copilul poate ajunge într-un conflict de loialitate: simte că apropierea față de un părinte reprezintă o trădare a celuilalt.

Ajunge astfel să gestioneze emoții și tensiuni care aparțin adulților.

Iar când copilul este folosit pentru a transmite mesaje, a verifica comportamentul fostului partener sau a arbitra conflictele, rolurile din familie se pot inversa: în loc să fie protejat, copilului i se cere să protejeze echilibrul emoțional al părinților.

Un principiu util după separare este acesta:

Copilul poate avea o relație bună cu celălalt părinte fără ca asta să spună ceva negativ despre relația lui cu tine.

Există însă o distincție esențială: dacă sunt prezente violență, abuz, neglijare sau riscuri reale pentru copil, siguranța acestuia primează. Menținerea contactului nu trebuie recomandată mecanic, indiferent de circumstanțe.

3. Înstrăinarea părintească: ce spune legea și ce nu putem presupune

Din mai 2024, legislația românească include explicit noțiunea de înstrăinare părintească, prin modificările introduse de Legea nr. 123/2024 în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Legea o descrie în contextul unor comportamente prin care un părinte sau alte persoane vizate de lege contribuie intenționat la apariția unei ostilități nejustificate sau disproporționate a copilului față de unul dintre părinți.

Este o schimbare juridică importantă.

Dar există un detaliu care trebuie explicat cu grijă.

Recunoașterea juridică a înstrăinării părintești nu înseamnă că aceasta este un diagnostic psihiatric sau psihologic.

Organizația Mondială a Sănătății nu a inclus „parental alienation” ca diagnostic în ICD-11.

Mai mult, refuzul copilului de a avea contact cu un părinte nu demonstrează automat că celălalt părinte îl manipulează.

Refuzul poate avea cauze diferite: teamă, experiențe negative, conflicte intense, dificultăți de adaptare, probleme ale relației sau situații de violență.

De aceea, o evaluare responsabilă trebuie să analizeze contextul și siguranța copilului, nu să înceapă de la concluzia că unul dintre părinți este vinovat.

Dacă te confrunți cu împiedicarea repetată a relațiilor personale cu copilul, discută cu un avocat specializat în dreptul familiei despre opțiunile aplicabile situației tale. Legea prevede inclusiv mecanisme de consiliere și monitorizare prin serviciile competente, în anumite condiții. Dacă ai nevoie de un sfat, contactează-ne direct aici.

4. Este programul 50/50 întotdeauna cea mai bună soluție?

În episod discutăm și o situație mai puțin confortabilă pentru părinții care își doresc împărțirea egală a timpului.

Ce faci atunci când ai obținut un program 50/50, dar copilul începe să transmită că se simte dezorientat și că nu mai știe unde este acasă?

Răspunsul nu este că programul 50/50 este greșit.

Nici că este automat cea mai bună soluție.

Un program parental trebuie să țină cont de vârsta copilului, istoricul relației cu fiecare părinte, disponibilitatea adulților, distanțele dintre locuințe, stabilitatea rutinei și nevoile sale emoționale.

Un copil mic poate avea nevoi diferite de cele ale unui adolescent. Iar o formulă care funcționează într-o familie poate crea dificultăți în alta.

O împărțire egală pe hârtie nu garantează o experiență echilibrată pentru copil.

Tocmai de aceea, un plan parental nu ar trebui privit ca o victorie definitivă a unuia dintre părinți. Ar trebui să permită observarea și discutarea dificultăților, cu ajustări prin acord sau prin procedurile legale necesare.

Copilul nu trebuie pus să decidă singur între părinți. Dar vocea și experiența lui trebuie ascultate potrivit vârstei și maturității.

5. Ce spun cercetările despre conflictele după divorț

O meta-analiză publicată de van Dijk și colaboratorii (2020) în Clinical Psychology Review a integrat rezultate din 115 eșantioane, însumând 24.854 de familii divorțate.

Cercetătorii au examinat legăturile dintre conflictul dintre părinți, comportamentele parentale și adaptarea psihosocială a copiilor.

Au identificat asocieri în general mici, dar semnificative statistic, între aceste dimensiuni. Unele comportamente parentale - precum ostilitatea, intruziunea sau confuzia rolurilor dintre părinte și copil - au contribuit la explicarea relației dintre conflictul interparental și dificultățile emoționale sau comportamentale ale copiilor.

Aceste rezultate nu demonstrează că orice divorț produce probleme psihologice și nici că orice copil expus conflictului va dezvolta dificultăți.

Ele susțin însă o idee importantă:

Nu putem evalua impactul divorțului asupra copilului doar prin existența separării. Trebuie să analizăm și relațiile, comportamentele și conflictele care continuă după ea.

Din perspectiva DadsAround, aceasta este o diferență fundamentală.

Nu este suficient ca un tată să obțină un program de vizită. Contează și ce experiență relațională poate construi în acel timp.

6. Ce ne învață povestea personală a lui Adrian despre promisiuni și încredere

Spre finalul conversației, Adrian revine la propria copilărie.

Părinții săi locuiau deja separat atunci când a primit vestea oficială a divorțului. Totuși, momentul în care despărțirea a primit un nume a avut pentru el un impact emoțional puternic.

Povestește și despre promisiunile tatălui său care nu s-au îndeplinit.

Această experiență a contribuit, spune el, la importanța pe care o acordă astăzi adevărului în relația cu propriii copii.

Unul dintre exemplele relatate în episod arată cât de important poate fi pentru un copil să aibă un adult de încredere căruia să-i spună imediat când se întâmplă ceva ce îl neliniștește.

Aici întâlnim o responsabilitate esențială a tatălui, indiferent dacă este căsătorit, separat sau divorțat:

Să construiască o relație în care copilul poate spune adevărul fără să se teamă că va pierde afecțiunea părintelui.

Asta nu presupune absența limitelor.

Înseamnă să corectezi comportamente fără să transformi greșelile copilului în motive pentru rușinare, intimidare sau retragerea relației.

Înseamnă și să nu promiți lucruri pe care nu le poți controla.

O promisiune mică, respectată consecvent, poate fi mai utilă relației decât una spectaculoasă pe care copilul ajunge să o aștepte în zadar.

7. Exercițiul DadsAround: protocolul celor două case

Inspirat din conversația cu Adrian Cuculis, propunem un exercițiu pentru părinții care încearcă să protejeze relația copilului cu ambii adulți după separare.

Acesta este un instrument de reflecție și comunicare, nu un protocol clinic validat și nici un substitut pentru un plan parental sau pentru consiliere juridică.

Pasul 1: separă mesajul pentru copil de conflictul dintre adulți

Scrie trei lucruri pe care copilul ar trebui să le știe indiferent de felul în care evoluează divorțul.

De exemplu:

* Nu trebuie să alegi între mama și tata.

* Nu este responsabilitatea ta să rezolvi problemele dintre noi.

* Ne poți spune cum te simți, chiar dacă emoțiile tale sunt diferite de ale noastre.

Adaptează formulările la vârsta și situația reală a copilului, fără promisiuni imposibil de respectat.

Pasul 2: verifică ce îi ceri copilului fără să-ți dai seama

Gândește-te la ultima situație tensionată legată de programul parental.

Întreabă-te:

* I-am cerut copilului să transmită un mesaj celuilalt părinte?

* I-am pus întrebări despre viața personală a fostului partener?

* Am făcut comentarii care l-ar putea determina să se simtă vinovat pentru timpul petrecut cu celălalt părinte?

* L-am făcut responsabil pentru liniștea mea emoțională?

Nu este un exercițiu de autopedepsire, ci unul de observare.

Pasul 3: construiește o tranziție previzibilă

Alege un ritual simplu pentru momentul în care copilul vine sau pleacă din locuința ta.

Poate fi o rutină de pregătire, o conversație scurtă despre ziua următoare sau verificarea lucrurilor de care are nevoie.

Scopul nu este să controlezi emoțiile copilului, ci să reduci incertitudinea acolo unde poți.

Pasul 4: exersează o reacție care nu îl obligă să aleagă

Imaginează-ți că spune:

„Mi-a fost dor de mama cât am stat la tine.”

În loc să tratezi afirmația ca pe o respingere, poți răspunde:

„Înțeleg. Poți să-mi spui că îți este dor de mama. Nu trebuie să alegi pe cine iubești.”

Sau că spune:

„Nu vreau să plec acum.”

Înainte de a concluziona că cineva îl influențează, încearcă să înțelegi ce îl neliniștește și dacă există vreun motiv de siguranță care trebuie investigat.

Întrebarea finală a exercițiului:

Ce pot schimba eu, începând de astăzi, pentru ca relația copilului cu mine să nu depindă de conflictul meu cu celălalt părinte?

Alege o singură schimbare și observă, în următoarele șapte zile, ce se întâmplă.

8. Patru întrebări frecvente despre divorțul cu copii

Are tatăl aceleași drepturi ca mama după divorț în România?

Ca regulă generală, autoritatea părintească se exercită în comun după divorț, indiferent de sexul părinților. Instanța poate dispune altfel când există motive întemeiate, raportate la interesul superior al copilului. Autoritatea părintească, locuința copilului și programul de relații personale sunt chestiuni juridice distincte.

Custodia comună înseamnă obligatoriu un program 50/50?

Nu. Exercitarea în comun a autorității părintești nu presupune automat împărțirea egală a timpului între două locuințe. Programul se stabilește în funcție de împrejurările concrete, de nevoile copilului și de interesul său superior.

Ce pot face dacă celălalt părinte nu respectă programul cu copilul?

Este important să documentezi obiectiv situațiile și să ceri consultanță juridică adaptată cazului. Legea nr. 272/2004 prevede, în anumite condiții, mecanisme de monitorizare a relațiilor personale și intervenția autorităților competente. Dacă există suspiciuni de abuz sau violență, acestea trebuie evaluate și tratate cu prioritate.

Dacă un copil refuză să meargă la unul dintre părinți, înseamnă că este înstrăinat?

Nu automat. Refuzul poate avea explicații multiple, inclusiv frică, experiențe negative, conflict sau dificultăți de adaptare. Este necesară o evaluare atentă a contextului și a siguranței copilului. Termenul juridic „înstrăinare părintească” nu trebuie folosit ca diagnostic sau ca explicație universală.

Continuă conversația

Dacă vrei să aprofundezi explicațiile juridice și experiențele povestite de Adrian Cuculis, urmărește episodul integral pe dadsaround.com.

Iar dacă te interesează relația dintre timpul petrecut cu copilul și disponibilitatea emoțională a tatălui după divorț, citește și articolul nostru despre Radu Bălăceanu și provocările programului parental 50/50.

Pentru tații care vor să exploreze aceste provocări alături de alți tați, există DadsAround Sessions, întâlnirile noastre de grup care au loc în fiecare marți seară, de la ora 18:30, la Centrul Eka - cu condiția să existe un minimum de 3 rezervări în prealabil pe site.

O întrebare pentru tine:

Ce crezi că este mai greu după un divorț: să ajungi la o înțelegere despre timpul petrecut cu copilul sau să construiești o relație în care copilul nu simte că trebuie să aleagă între părinți?

Poți răspunde în comentarii, fără să dezvălui informații personale care ar putea identifica minorii sau alte persoane implicate.

Surse juridice și științifice

* Codul civil — art. 263–264 și 397–403. Principiul interesului superior al copilului, ascultarea copilului și exercitarea autorității părintești după divorț.

* Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, forma actualizată.

* Legea nr. 123/2024 — modificări privind înstrăinarea părintească și relațiile personale.

* van Dijk, R., van der Valk, I. E., Deković, M., & Branje, S. (2020). A meta-analysis on interparental conflict, parenting, and child adjustment in divorced families. Clinical Psychology Review, 79, 101861.

* Organizația Mondială a Sănătății — Poziția privind „parental alienation” și ICD-11.

Articol psihoeducațional DadsAround, realizat pe baza interviului cu avocatul Adrian Cuculis. Informațiile juridice sunt generale și nu înlocuiesc consultanța juridică individualizată. Exercițiul este orientativ și nu reprezintă o intervenție clinică validată.

Poți avea timp cu copilul tău și totuși să nu ai energie pentru el. Poți negocia un program parental echilibrat și totuși să te simți vinovat. Poți decide că nu vrei să repeți greșelile tatălui tău și să te surprinzi, într-o zi, reacționând exact ca el.

Divorțul schimbă organizarea vieții de familie. Nu schimbă automat ceea ce porți cu tine în rolul de tată.

Din arhiva DadsAround Podcast × Itsy Bitsy FM

Redescoperim sezonul 2 al DadsAround Podcast, realizat în colaborare cu Itsy Bitsy FM și difuzat inițial la radio și pe YouTube.

Publicăm acum fiecare episod pe Substack, însoțit de o analiză editorială, explicații psihologice, cercetări relevante și exerciții practice inspirate din conversație.

În primul episod al sezonului 2 DadsAround Podcast, realizat împreună cu Itsy Bitsy FM, am vorbit cu Radu Bălăceanu, antreprenor, fost CEO foodpanda, fondator LifeBox și tată a trei copii.

Conversația a plecat de la divorț și antreprenoriat, dar a ajuns într-un loc mult mai interesant: distanța dintre tatăl care vrem să fim și tatăl care reușim să fim atunci când suntem obosiți, speriați sau copleșiți.

Iată ce am desprins din dialog și cum putem transforma aceste idei în practică.

1. Timpul 50/50 nu rezolvă automat problema prezenței

După divorț, Radu a insistat pentru un program în care timpul cu primii săi doi copii să fie împărțit 50/50.

Pentru el, era important să rămână un părinte implicat. Dar, pe măsură ce povestea lui avansează, apare o distincție esențială: timpul petrecut împreună și disponibilitatea emoțională nu sunt același lucru.

Un tată poate fi acasă, poate găti, poate duce copilul la școală și poate respecta toate responsabilitățile parentale, dar să fie în permanență preocupat de muncă, conflictul cu fosta parteneră sau problemele financiare.

Asta nu înseamnă că timpul petrecut împreună nu contează. Înseamnă că este doar una dintre dimensiunile relației.

Niciun procent de împărțire a timpului parental nu garantează, de unul singur, o relație sigură și apropiată. Contează și vârsta copilului, nevoile lui, stabilitatea rutinei, calitatea interacțiunilor și felul în care părinții gestionează schimbările.

Întrebarea utilă nu este doar „Cât timp petrec cu copilul?”, ci și „Cum sunt eu în timpul pe care îl petrec cu el?”.

2. Când timpul este alocat, dar energia lipsește

Radu descrie o perioadă în care construia LifeBox în paralel cu munca la foodpanda și responsabilitățile familiale. Uneori dormea extrem de puțin, iar întâlnirea cu copilul venea la capătul unei zile în care resursele lui erau aproape epuizate.

La un moment dat, sintetizează experiența într-o frază:

Timpul era alocat, dar energia nu mai era.

Este una dintre cele mai importante idei ale episodului.

Din perspectiva psihologică, stresul și suprasolicitarea pot îngreuna reglarea propriilor reacții. Un adult epuizat poate deveni mai iritabil, mai puțin răbdător sau mai puțin disponibil pentru conversațiile dificile.

Asta nu înseamnă că un tată trebuie să fie permanent calm și atent. Este o așteptare nerealistă.

Înseamnă însă că merită să observăm ce se întâmplă cu noi înainte să reacționăm la comportamentul copilului.

Uneori, primul lucru de care are nevoie relația nu este încă o activitate împreună, ci câteva minute în care părintele să-și recunoască propria stare și să revină mai disponibil în interacțiune.

Iar când reacția a fost nepotrivită, contează să o reparăm: să ne asumăm ce am făcut, fără să punem responsabilitatea pe copil.

3. Tatăl pe care îl porți cu tine poate apărea în relația cu propriul copil

Una dintre cele mai vulnerabile părți ale conversației este cea despre relația lui Radu cu tatăl său.

Radu povestește despre frica resimțită în copilărie, despre ridicarea vocii și despre tăcerea folosită ca pedeapsă în familie.

Mai târziu, a observat că unele dintre aceste comportamente au apărut și în propriile lui relații.

Aici este o întrebare centrală pentru psihologia paternității:

Cum ajungem să reproducem comportamente pe care, în copilărie, ne-am promis că nu le vom folosi niciodată?

Modelele relaționale învățate devreme ne pot influența așteptările, interpretările și reacțiile. Dar influența nu înseamnă destin.

A recunoaște un tipar este diferit de a-l justifica.

Dacă un tată observă că folosește amenințarea, retragerea afecțiunii sau ridicarea vocii pentru a obține cooperarea copilului, întrebarea nu este doar de unde provine reacția. Este și ce poate face diferit data viitoare.

Uneori, schimbarea începe cu o propoziție simplă:

„Am ridicat vocea. Nu a fost în regulă. Eram supărat, dar nu e responsabilitatea ta să-mi gestionezi supărarea. Hai să încercăm din nou.”

Repararea nu anulează comportamentul anterior, dar poate deveni parte din construirea unei relații mai sigure.

4. Vinovăția după divorț poate intra și în următoarea relație

O altă temă importantă este vinovăția.

Radu explică faptul că, după separare, aceasta i-a influențat inclusiv negocierile și responsabilitățile financiare. Ulterior, recunoaște că a dus o parte din tensiunile fostei relații în următoarea.

Este ușor să confundăm asumarea responsabilității cu încercarea permanentă de a compensa.

Un tată vinovat poate ajunge să accepte lucruri cu care nu este de acord, să evite limitele sau să creadă că orice alegere personală reprezintă o pierdere pentru copil.

Dar a fi un tată responsabil nu presupune să renunți la toate nevoile și limitele tale.

În același timp, construirea unei noi relații nu ar trebui să se facă prin neglijarea relației cu copilul.

Aceste două responsabilități au nevoie de comunicare și de limite explicite, nu de o competiție permanentă.

Experiența povestită de Radu nu oferă o rețetă universală despre când ar trebui un tată să înceapă o nouă relație. Oferă însă o întrebare bună:

Cât din ceea ce se întâmplă în relația mea actuală este influențat de conflictele pe care încă le port din relația precedentă?

5. Ce ne spune cercetarea despre tați și divorț

Poveștile personale ne ajută să recunoaștem experiențe. Cercetarea ne ajută să vedem ce se repetă dincolo de o singură poveste.

O meta-analiză realizată de van Dijk și colaboratorii (2020) a analizat date din 115 eșantioane, însumând 24.854 de familii divorțate. Autorii au identificat asocieri între conflictul parental, comportamentele parentale și adaptarea psihosocială a copiilor. Rezultatele sugerează că, după divorț, nu doar existența conflictului contează, ci și felul în care acesta este legat de interacțiunile dintre părinți și copii.

Mai aproape de realitatea noastră, studiul Ungureanu și Golu (2025), realizat cu 106 tați din România, dintre care 40 divorțați sau separați, a investigat relațiile dintre sprijinul social perceput, competența parentală și simptomele de depresie, anxietate și stres.

Rezultatele au arătat, printre altele, că nivelurile mai ridicate ale competenței parentale percepute au fost asociate cu niveluri mai reduse ale depresiei și stresului.

Fiind o cercetare transversală, studiul nu poate demonstra că îmbunătățirea competenței parentale produce automat scăderea distresului. Dar susține importanța investigării împreună a bunăstării tatălui și a modului în care acesta își percepe rolul parental.

Un tată are nevoie de resurse pentru el însuși, nu numai de strategii pentru copil.

6. Exercițiul DadsAround: auditul celor trei prezențe

Inspirat de conversația cu Radu, îți propun un exercițiu de reflecție de aproximativ șapte minute.

Nu este un test psihologic și nu are un scor de interpretat. Este un instrument simplu prin care poți observa diferența dintre timpul pe care îl oferi și relația pe care o construiești.

Prezența fizică

Gândește-te la ultimele șapte zile.

* Când am fost efectiv disponibil pentru copilul meu?

* Ce activități am făcut împreună?

* Când am fost absent din motive pe care le pot influența?

Prezența emoțională

* În ce momente eram lângă copil, dar preocupat de altceva?

* Ce emoții mi-au influențat răbdarea și reacțiile?

* Când am avut nevoie de o pauză, dar nu mi-am permis-o?

Prezența relațională

* Când l-am ascultat fără să-l corectez imediat?

* Am observat o nevoie pe care copilul nu a exprimat-o direct?

* Există o reacție pentru care ar fi bine să-mi cer scuze sau să repar ceva?

Ultimul pas: alege un singur comportament pentru următoarele șapte zile.

De exemplu: „În primele 15 minute după ce ne revedem, las telefonul deoparte și îl las pe copil să aleagă despre ce vorbim sau ce facem împreună.”

Nu este o regulă universală de 15 minute. Este un angajament concret, realist și observabil.

La sfârșitul săptămânii, întreabă-te ce ai observat, nu cât de aproape ai fost de perfecțiune.

7. Trei întrebări frecvente despre paternitate după divorț

Este suficient un program parental 50/50 pentru a păstra o relație apropiată cu copilul?

Nu. Timpul petrecut împreună creează oportunități importante de relaționare, dar apropierea depinde și de calitatea interacțiunilor, predictibilitate, siguranță emoțională și adaptarea la nevoile copilului. Organizarea timpului parental trebuie evaluată în contextul fiecărei familii, nu tratată ca o formulă universală.

Ce fac dacă mă simt permanent vinovat față de copil după divorț?

Încearcă să distingi între responsabilitatea reală și încercarea de a compensa orice disconfort. Întreabă-te ce poți repara concret, ce responsabilități îți aparțin și ce lucruri nu sunt sub controlul tău. Dacă vinovăția îți afectează semnificativ deciziile și funcționarea, sprijinul psihologic poate fi util.

Cum evit să repet comportamentele tatălui meu?

Începe prin a identifica reacțiile care apar automat în situații tensionate. Observă ce le declanșează, fă o pauză când este posibil și pregătește un răspuns alternativ. Nu este suficient să respingi modelul vechi; ai nevoie să exersezi un comportament nou, inclusiv prin repararea greșelilor.

Continuă conversația

Dacă vrei să descoperi și alte povești precum cea a lui Radu, găsește restul episoadelor pe dadsaround.com.

Dacă ești tată separat sau divorțat și vrei să lucrezi aplicat asupra propriilor provocări, descoperă DadsAround Sessions, întâlnirile noastre de grup pentru tați divorțați, separați sau care pur și simplu au nevoie să vorbească cu cineva.

Pentru informații despre cercetarea psihologică a paternității și despre activitatea profesională a lui Ioan Ungureanu, poți consulta pagina dedicată cercetării.

Pentru detalii despre activitatea profesională a lui Matei Stănculescu, poți consulta pagina dedicată DadsAround.

O întrebare pentru tine: Ce ți se pare mai greu în această perioadă - să găsești timp pentru copil sau să ai disponibilitatea emoțională pe care ai vrea să i-o oferi?

Poți răspunde în comentarii. Experiențele personale sunt binevenite; te rugăm doar să protejezi identitatea și intimitatea copiilor și a celorlalți membri ai familiei.

Surse științifice

* van Dijk, R., van der Valk, I. E., Deković, M., & Branje, S. (2020). A meta-analysis on interparental conflict, parenting, and child adjustment in divorced families. Clinical Psychology Review, 79, 101861.

* Ungureanu, I. C., & Golu, F. (2025). Keep Calm and Be a Dad: Psychosocial Factors and Fathers’ Emotional Well-Being. Studia Doctoralia, 16(2), 107–121.

Articol editorial psihoeducațional DadsAround, realizat pe baza conversației cu Radu Bălăceanu. Exercițiul propus este orientativ și nu înlocuiește evaluarea sau consilierea psihologică individualizată.

În ultimul #DadsAroundLIVE din 2024, ne-am dorit să ne uităm la concluziile unui studiu important realizat de Organizația Mondială a Sănătății.

Conform datelor OMS (din studiul HBSC), 22% dintre acești tineri prezintă simptome similare unui sevraj psihologic atunci când le este restricționat accesul la telefon sau la rețelele sociale.

Fenomenul se traduce prin dificultatea de a opri folosirea telefonului, pierderea interesului pentru școală sau activități în aer liber, probleme de somn, insomnii, sentimente de tristețe și anxietate atunci când nu pot intra online.

Tema studiului

Utilizarea social media și gaming-ul digital la adolescenți în Europa, Asia Centrală și Canada.

Obiectivul studiului

Identificarea impactului utilizării social media și a gaming-ului asupra sănătății și comportamentelor tinerilor.

Metodologia

Studiu bazat pe sondaj HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) din 2021/2022, utilizând scale standardizate pentru categorii precum utilizare problematică a social media și gaming.

Eșantionul studiului

279.117 tineri (11, 13, 15 ani) din 44 de țări/regiuni.

Principalele concluzii

Utilizarea problematică a SMU a crescut (7% în 2018, 11% în 2022) - mai frecventă la fete.

Gaming-ul problematic a fost mai răspândit la băieți (12%).

România are cea mai mare prevalență de SMU problematic (22%).

S-au identificat diferențe semnificative între țări în prevalența utilizării și gaming-ului.

Ca o scurtă comparație cu alte țări, adolescenții români prezintă un risc crescut comparativ cu țări precum Olanda (cel mai mic procent).

Ca o concluzie, utilizarea intensă și problematică este influențată de factori culturali și economici.

Citește interviul de pe Edupedu aici.

Consultă studiul integral aici.

Intră în comunitatea DadsAround

www.dadsaround.com

LinkedIn

Substack

YouTube

TikTok

Instagram

Facebook

Despre DadsAround

DadsAround este un proiect de parenting pentru toți tații care vor să afle cum să fie mai buni. A fost fondat în 2023 de Ioan Ungureanu, dintr-o nevoie personală de a înțelege cum faci să devii un super tată.

Proiectul este facilitat de 2 tați

Ioan Ungureanu, fondator DadsAround, Communication Product Developer la pastel

Specialist în comunicare, cu peste 7 ani de advertising, 2 de marketing digital și marketing politic, 3 ani de jurnalism și 5 ani de turism. Licențiat și cu master în Jurnalism. Pasionat de știința minții și de AI. Student la a doua facultate, Psihologie și Științe Cognitive, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Student la Masterul Psihologie Educațională și Consiliere Psihologică din cadrul aceleași facultăți. Cadru didactic asociat la FCRP, predând în engleză cursul Making Media: Editing and Design.

Matei Stănculescu - co-fondator Centrul Eka, psihoterapeut, coach

Matei Stănculescu este psihoterapeut, coach & trainer, specialist CIPRA și co-fondator al Centrului Eka, hub de wellbeing, psiho-educație și dezvoltare personală. Cu peste 15 ani în practica privată, consiliere psihologică și vocațională, dar și în managementul stresului, timpului, detectarea și dezvoltarea abilităților de leadership, Matei s-a specializat și în mental fitness training, public speaking, managementul eșecului, al crizei și al schimbării.

Îți mulțumesc pentru că și tu crezi în decizia de a fi #SuperTata și te invit la dezbaterea #DadsAround.

‪@DaddyCoolro‬ adică Robert Diaconeasa de la ‪@MentalksRomania‬ a venit la #dadsaroundpodcast - primul podcast de parenting pentru tați din România, facilitat de doi tați.

Am tras episodul înainte de lansarea ‪@MentalksRomania‬, dar am ajuns să publicăm acest episod după lansarea lui. Dacă a fost vreodată un moment în care să cred în expresia „mai bine mai târziu, decât niciodată” probabil acesta este acel moment.

Uneori, lucrurile prețioase se lasă așteptate și cam asta am făcut noi cu acest episod care este o conversație savuroasă cu unul dintre oamenii dragi nouă. Îi mulțumim lui Robert pentru inspirație și pentru energia debordantă.

În acest episod am povestit despre „meseria” de tată din perspectiva unuia dintre cei mai implicați părinți pe care i-am cunoscut vreodată.

Robert este un om care nu se ferește de emoții, nu degeaba a simțit nevoia să creeze un proiect dedicat bărbaților unde aceștia să prindă curajul de a intra în profunzimea problemelor masculine despre care, din păcate, vorbim încă prea puțin în România. Îl felicităm pentru inițiativa lui și vă invităm să urmăriți proiectul pe https://mentalks.ro/

Părinte implicat, după despărțire

În Episodul 5 DadsAround Podcast am discutat despre despărțirea lui Robert Diaconeasa de Ana Novic, despre cum continuă să fie un tată implicat, despre proiectele sale sociale de suflet, despre propria copilărie, dar și despre relația taților români cu copiii lor.

Importanța de a fi un tată autentic

Unul dintre subiectele centrale atinse în acest episod este despre capacitatea copiilor de a simți când părinții lor nu sunt autentici.

Robert subliniază nevoia de a fi aceeași persoană atât offline, cât și online, mai ales în contextul creșterii copiilor.

Autenticitatea creează încredere între un tată și copiii săi, ceea ce este esențial pentru relații puternice.

Gestionarea provocărilor emoționale în parenting

DaddyCool povestește cum gestionează situațiile emoționale, în special în contextul unui divorț.

El subliniază importanța de a fi prezent pentru copii, de a înțelege emoțiile acestora și de a le oferi un mediu constant și de suport, chiar și atunci când viața devine dificilă.

Paternitate și divorț

Robert ne-a povestit despre modul în care a gestionat discuția despre divorț cu copilul său.

Abordarea lui a fost de a prezenta această schimbare ca o modificare a statutului relației dintre părinți, dar nu ca o destrămare a dinamicii familiei. Acest lucru a ajutat copiii să facă față tranziției mai ușor.

Crearea unui echilibru între timp pentru copii și carieră

DaddyCool nu este doar un influencer cu o comunitate solidă în spate, ci și un antreprenor atât de business, cât și de proiecte sociale.

Acesta ne-a explicat cum își organizează viața de zi cu zi pentru a menține un echilibru între muncă și timpul de calitate petrecut cu copiii.

În ciuda unui program încărcat, el pune pe primul loc timpul petrecut cu copiii săi, asigurându-se că este prezent în viețile lor în fiecare zi.

Învățarea din greșeli

Un mesaj cheie cu care am rămas din acest episod este despre capacitatea de a recunoaște greșelile față de copii și de a învăța din ele.

Robert subliniază importanța de a-ți cere scuze atunci când reacționezi exagerat sau faci o greșeală, deoarece acest lucru le arată copiilor ce înseamnă responsabilitatea și creșterea emoțională.

Provocările co-parentingului după divorț

Am explorat împreună și provocările și beneficiile co-parentingului, dar și abordarea inedită prin care Robert și Ana au găsit să gestioneze noua formulă a familiei lor.

Acesta ne-a povestit că, deși el și partenera sa s-au despărțit, au rămas angajați în a colabora pentru binele copiilor, menținând o relație pozitivă și de colaborare.

Urmărește, ascultă și intră în dezbaterea DadsAround

www.dadsaround.com Instagram: https://www.instagram.com/dadsaround_stories/ TikTok: https://www.tiktok.com/@dadsaround Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=61553688662947 Substack: https://dadsaround.substack.com/ Spotify:

Ca de obicei, îți mulțumesc pentru că și tu crezi în decizia de a fi #supertata și te invit să te alături dezbaterii #dadsaround.

Studiul realizat de Grupul Lego România relevă că unul din cinci părinți din România nu s-a jucat niciodată cu copilul său. Cu toate acestea, 90% dintre părinți afirmă că joaca alături de copiii lor le îmbunătățește viața, făcându-i mai fericiți.

Majoritatea părinților nu consideră joaca o prioritate, percepând-o mai degrabă ca o recompensă.

20% dintre părinții din România nu s-au jucat niciodată cu copilul lor, conform studiului Play Well 2024 al Grupului Lego, citat de news.ro

În întâlnirile noastre cu tați, tema jocului a fost mai puțin abordată.

Țin minte însă că am atins-o la un moment dat, atunci când Bogdan Putinică, General Manager Microsoft Central Europe EURA (Baltics, CIS, Moldova, Romania, Ukraine) a povestit despre timpul de calitate petrecut de el cu copiii lui.

Urmărește întregul podcast cu el mai jos.

Joaca, un drept fundamental

Raportul LEGO arată că patru din cinci părinți se joacă totuși cu copiii lor, ceea ce este extraordinar în contextul în care joaca este recunoscută ca un drept fundamental conform Convenției ONU din 1989.

Joaca este recunoscută ca un drept fundamental, conform Convenției ONU din 1989

Joaca ajută copiii să se exprime mai bine, să gestioneze fricile și eșecurile, și să se conecteze mai profund cu părinții.

Principalele obstacole în calea jocului sunt lipsa spațiilor adecvate, inaccesibilitatea și costurile.

Studiul evidențiază că joaca are efecte pozitive asupra dezvoltării creativității, abilităților de comunicare și colaborare, memoriei și relațiilor interpersonale.

În ciuda recunoașterii acestor beneficii, 20% dintre familii găsesc greu timp pentru joacă din cauza școlii, temelor, serviciului și treburilor casnice.

41% dintre părinți raportează lipsa locurilor adecvate pentru joacă, iar 71% se simt vinovați pentru că nu se joacă suficient cu copiii lor.

După numărul de beneficii pe care le-am identificat, se poate spune că este un subiect drag nouă.

Am listat mai jos, pe scurt, punctele discutate în cea de-a doua ediție DadsAround LIVE.

Te invităm să intri în dezbatere cu noi pe această temă și să ne spui părerea ta chiar aici.

1. Beneficii fizice ale jocului

Dezvoltarea abilităților motorii și kinestezice. Jocul fizic îmbunătățește coordonarea, echilibrul și reflexele copilului.

Îmbunătățirea sănătății fizice. Crește rezistența și promovează un stil de viață activ.

2. Beneficii cognitive ale jocului

Stimularea imaginației și creativității. Copiii interpretează obiectele într-un mod unic, dezvoltând gândirea abstractă.

Dezvoltarea gândirii logice și a rezolvării de probleme. Jocurile precum puzzle-urile încurajează abilitățile analitice.

Îmbunătățirea memoriei și a atenției. Participarea activă în jocuri crește capacitatea de concentrare și reținere a informațiilor.

Dezvoltarea limbajului și a comunicării. Prin joc, copiii își îmbogățesc vocabularul și abilitatea de a se exprima.

3. Beneficii emoționale ale jocului

Întărirea legăturii emoționale între părinte și copil. Jocul creează o conexiune profundă și încredere reciprocă.

Gestionarea emoțiilor. Copiii învață să își exprime și să își controleze emoțiile într-un mediu sigur.

Creșterea stimei de sine. Reușitele în joc sporesc încrederea în propriile abilități.

4. Beneficii sociale ale jocului

Învățarea regulilor și a cooperării. Jocul învață respectarea regulilor și lucrul în echipă.

Dezvoltarea empatiei și a înțelegerii perspectivei altora. Prin roluri diferite, copiii învață să se pună în locul altora.

Abilități de negociere și interacțiune socială. Copiii învață să comunice și să rezolve conflicte.

5. Impactul pozitiv asupra părinților

Reducerea stresului și îmbunătățirea stării de bine. Jocul cu copiii oferă relaxare și satisfacție emoțională.

Stimularea creativității și a imaginației părinților. Participarea în jocuri imaginative sunt sănătoase și pentru adulți.

Îmbunătățirea relației părinte-copil. Timpul de calitate petrecut împreună consolidează legătura familială.

6. Rolul părintelui în joc

Modelarea comportamentelor pozitive. Părinții pot învăța copiii despre fair-play, respect și empatie.

Transmisia valorilor și a tradițiilor. Jocul este un mijloc eficient de a împărtăși valori culturale și familiale.

Gestionarea emoțiilor și reacțiilor. Părinții pot ghida copiii în a reacționa adecvat la succes sau eșec.

7. Dezvoltarea abilităților de învățare

Încurajarea procesului de "a învăța să înveți". Jocul stimulează curiozitatea și dorința de explorare.

Experimentarea și descoperirea. Copiii învață prin încercare și eroare într-un mediu lipsit de riscuri.

8. Antrenarea atenției și a concentrării

Creșterea capacității de focus. Jocurile care necesită atenție îmbunătățesc durata și calitatea concentrării.

Prevenirea problemelor de atenție (ex. ADHD). Activitățile structurate pot reduce riscul dezvoltării tulburărilor de atenție.

9. Dezvoltarea limbajului și a comunicării

Îmbogățirea vocabularului. Interacțiunea în joc introduce noi cuvinte și concepte.

Îmbunătățirea abilităților de exprimare. Copiii învață să articuleze gânduri și sentimente.

10. Dezvoltarea empatiei și a teoriei minții

Înțelegerea perspectivelor diferite. Copiii realizează că alții pot avea gânduri și sentimente diferite.

Construirea relațiilor sănătoase. Empatia este esențială pentru interacțiuni sociale pozitive.

11. Învățarea regulilor sociale și a structurii

Respectarea regulilor. Jocul învață consecințele nerespectării normelor.

Dezvoltarea disciplinei și a autocontrolului. Copiii învață să își controleze impulsurile.

12. Abilități de negociere și rezolvare a conflictelor

Gestionarea situațiilor sociale complexe. Jocul oferă scenarii pentru practicarea soluțiilor pașnice.

Promovarea cooperării în locul competiției excesive. Accent pe muncă în echipă și obiective comune.

13. Importanța timpului de calitate petrecut împreună

Construirea amintirilor pozitive. Jocurile creează momente de neuitat pentru copil și părinte.

Oportunitatea de a observa și înțelege copilul. Părinții pot identifica nevoile și talentele copiilor.

14. Stimularea dezvoltării mentale a părinților

Antrenament mental și creativ. Participarea activă în jocuri stimulează și mintea adulților.

Îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor. Jocul poate fi un exercițiu de gândire strategică și adaptabilitate.

Recomandări

* Alocarea timpului zilnic pentru joc. Chiar și 20 de minute pe zi pot avea un impact semnificativ.

* Implicarea activă și prezența totală în timpul jocului. Calitatea interacțiunii este esențială.

* Adaptarea jocurilor la vârsta și interesele copilului. Asigură relevanța și menține entuziasmul.

În concluzie

Jocul este esențial pentru o dezvoltare armonioasă, fizic, cognitiv, emoțional și social. Beneficiile jocului sunt atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Atât pentru copil, cât și pentru părinte: contribuie la bunăstarea generală și la relații familiale mai sănătoase și puternice.

Intră în comunitatea DadsAround

www.dadsaround.com

LinkedIn

Substack

YouTube

TikTok

Instagram

Facebook

Despre DadsAround

DadsAround este un proiect de parenting pentru toți tații care vor să afle cum să fie mai buni. A fost fondat în 2023 de Ioan Ungureanu, dintr-o nevoie personală de a înțelege cum faci să devii un super tată.

Proiectul este facilitat de 2 tați

Ioan Ungureanu, fondator DadsAround, Communication Product Developer la pastel

Specialist în comunicare, cu peste 7 ani de advertising, 2 de marketing digital și marketing politic, 3 ani de jurnalism și 5 ani de turism. Licențiat și cu master în Jurnalism. Pasionat de știința minții și de AI. În prezent student la a doua facultate, Psihologie și Științe Cognitive, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Și student la Masterul Psihologie Educațională și Consiliere Psihologică din cadrul aceleași facultăți.

Matei Stănculescu - co-fondator Centrul Eka, psihoterapeut, coach

Matei Stănculescu este psihoterapeut, coach & trainer, specialist CIPRA și co-fondator al Centrului Eka, hub de wellbeing, psiho-educație și dezvoltare personală. Cu peste 15 ani în practica privată, consiliere psihologică și vocațională, dar și în managementul stresului, timpului, detectarea și dezvoltarea abilităților de leadership, Matei s-a specializat și în mental fitness training, public speaking, managementul eșecului, al crizei și al schimbării.

Ca de obicei, îți mulțumesc pentru că și tu crezi în decizia de a fi #supertata și te invit la dezbaterea #DadsAround.

Pe 25 septembrie, Matei și cu mine am fost invitați la emisiunea Părinți la Fix, de la Metropola TV. Ca de obicei, am avut o discuție cât se poate de constructivă alături de Dana Istrate, gazda emisiunii.

Amândoi am povestit despre ce am învățat prin proiectul #DadsAround despre perspectiva taților vizavi de acest „bagaj” pe care îl luăm cu noi - ba de-acasă la birou, ba de la birou acasă.

Mitul echilibrului dintre viața personală și cea profesională

Matei a povestit cum mental este foarte greu să faci o separare matematică între viața personală și cea profesională. Poți în schimb să conștientizezi ce te frământă și să discuți chiar cu șeful de la birou despre asta. O numire a problemelor ajută din capul locului la adresarea sănătoasă a lor.

Eu am povestit apoi despre somn și despre cum privarea de somn te afectează a doua zi la serviciu.

Vulnerabilitatea și bărbații

Inevitabil a apărut în discuție vulnerabilitatea – și felul stângaci prin care încă nu știm să ne arătăm emoțiile.

Matei povestea că am putea lua exemplul tinerilor din GenZ, care au crescut fără stigmatizarea a tot ceea ce înseamnă mental care.

Eu am adăugat la asta că pare că avem un automatism specific - al taților, dar și al bărbaților în general - de a ne comporta ca și cum suntem mereu singuri în tot ceea ce ni se întâmplă – mai ales când vine vorba de probleme.

Buffer între birou și casă

În a doua parte a emisiunii ne-am uitat din perspectiva inversă – cum ceea ce te frământă la birou îți afectează viața de acasă. Și mai ales ce poți face în privința asta.

Aici sunt nenumărate soluții identificate care toate au la bază o comunicare deschisă și asumată.

Tații au nevoie să vadă în prietena, iubita, soția lor o parteneră, în sensul de a cere ajutorul, de a-și arăta slăbiciunile, de a compensa atunci când sunt ajutați oferind implicare și investiție de timp și energie.

În același timp, a ieșit în față un mecanism specific pe care pare că îl au mulți tați – ei nu își dau voie. Nu își dau voie să își dorească altfel, mai mult și să ceară pe măsură. Pare paradoxal, dar am întâlnit acest fenomen la mai mulți tați care au venit la DadsAround Sessions.

Vrei un workshop în companie pentru tații din echipa ta?

Atunci când tații înțeleg mai bine că ceea ce li se întâmplă este firesc și că există mijloace practice prin care pot gestiona toate provocările specifice unui părinte, aceștia devin tați mai buni, dar și angajați mai productivi.

De aceea, am decis împreună cu Matei să adăugăm și dimensiunea DadsAround Office la proiectul nostru.

Workshop-uri pe teme alese în prealabil care să ajute tații să navigheze mai bine provocările de la birou, dar și de-acasă.

Dacă ești interesat să afli mai multe, scrie-ne în privat aici sau pe [email protected]

Hai și tu la DadsAround Sessions!

Dacă vrei să lucrezi în mod direct pe provocările tale de tată și să descoperi beneficiile învățării sociale, te invităm la singurul workshop de parenting pentru tați 100% gratuit din România, facilitat de doi tați.

Următoarea întâlnire între tați are loc pe 23 octombrie începând cu ora 18:00 la Centrul Eka. Participarea este 100% gratuită, cu o rezervare în prealabil.

Rezervă-ți un loc acum!

Află mai multe detalii despre întâlnirile noastre lunare aici.

Intră în comunitatea DadsAround

www.dadsaround.com

LinkedIn

Substack

YouTube

TikTok

Instagram

Facebook

Despre DadsAround

DadsAround este un proiect de parenting pentru toți tații care vor să afle cum să fie mai buni. A fost fondat în 2023 de Ioan Ungureanu, dintr-o nevoie personală de a înțelege cum faci să devii un super tată.

Proiectul este facilitat de 2 tați

Ioan Ungureanu, fondator DadsAround, Communication Product Developer la pastel

Specialist în comunicare, cu peste 7 ani de advertising, 2 de marketing digital și marketing politic, 3 ani de jurnalism și 5 ani de turism. Licențiat și cu master în Jurnalism. Pasionat de știința minții și de AI. În prezent student la a doua facultate, Psihologie și Științe Cognitive, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Și student la Masterul Psihologie Educațională și Consiliere Psihologică din cadrul aceleași facultăți.

Matei Stănculescu - co-fondator Centrul Eka, psihoterapeut, coach

Matei Stănculescu este psihoterapeut, coach & trainer, specialist CIPRA și co-fondator al Centrului Eka, hub de wellbeing, psiho-educație și dezvoltare personală. Cu peste 15 ani în practica privată, consiliere psihologică și vocațională, dar și în managementul stresului, timpului, detectarea și dezvoltarea abilităților de leadership, Matei s-a specializat și în mental fitness training, public speaking, managementul eșecului, al crizei și al schimbării.

Îți mulțumesc pentru că și tu crezi în decizia de a fi #supertată.

S-a întâmplat. Am reușit să punem la cale primul DadsAround LIVE și a fost super mișto.

Am discutat despre un studiu publicat anul trecut, care a analizat datele a aproape 5000 de familii din UK pentru a vedea care este impactul pe educație atunci când tatăl se implică activ în creștere copilului, cu focus pe rezultatele acestuia în școala primară.

Poți citi mai multe despre acest studiu aici:

https://piecestudy.org/

Este un studiu despre care am mai adus vorba în trecut, dar de data asta am stat și am trecut ca lumea prin el împreună cu Matei.

Amândoi am simțit, în mod natural, nevoia să adăugăm exemple și informații din propriile noastre experiențe ca tați, dar și prin prisma experienței noastre profesionale sau de viață.

Este o discuție de o oră și un pic în care am căutat să ne expunem propria viziune față de rolul indiscutabil al mamei în viața copilului, dar și despre cum o colaborare cu tatăl aduce rezultate palpabile în buna dezvoltare a acestuia - așa cum o arată și datele din studiu.

Complementaritate este cuvântul care ar putea rezuma pe scurt descoperirile făcute de cercetătorii britanici în acest studiu complex.

În același timp, reiese și o nevoie urgentă ca societatea la nivel cultural, instituțiile de învățământ, mamele și partenerele, cât și, bineînțeles, tații au nevoie să reconsidere cu toții rolul tatălui și efectele benefice atunci când el este prezent.

Următorul DadsAround LIVE: 2 octombrie

Ne propunem să facem câte un astfel de live de 2 ori pe lună, următoarea ediție fiind miercuri, pe 2 octombrie, tot de la ora 12:00. Voi reveni cu un link de event în curând.

Orice feedback ne ajută. Deci please do.

Vino și tu la DadsAround Sessions: azi, de la ora 18:00, la Eka

În seara asta, de la ora 18:00, ne vedem tați între tați la EKA - Centrul Stării de Bine la o nouă ediție a DadsAround Sessions, adică singurul workshop de pareting pentru tați 100% gratuit din România. Link cu detalii mai jos:

https://www.linkedin.com/events/7233013592277581824/?originTrackingId=IcrPEIQzSyaLPicg1LbrXQ%3D%3D

Întâlnirile noastre lunare au continuat și vara asta, însă am decis să sărim peste luna august, majoritatea oamenilor fiind plecați în concediu.

Ia un tată cu tine dacă ți-e urât să vii singur, nu o să-ți pară rău.

DadsAround Sessions este una dintre dimensiunile centrale ale proiectului DadsAround, în sensul că atât eu cât și Matei credem că discuțiile face to face sunt extrem de valoroase pentru a lucra propriu-zis pe problemele taților.

Urmărește DadsAround

Proiectul nostru este activ atât în offline, cât și în online.

În spațiul digital ne găsești aici:

YouTube: https://www.youtube.com/@DadsAround

TikTok: https://www.tiktok.com/@dadsaround

Instagram: https://www.instagram.com/dadsaround_stories/

Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=61553688662947

De ce DadsAround?

Atunci când tații vin lângă alți tați - dads around dads – se întâmplă ceva extraordinar: devenim cu toții niște părinți mai buni.

DadsAround este un proiect de parenting pentru toți tații care vor să afle cum să fie mai buni. A fost fondat în 2023 de Ioan Ungureanu, dintr-o nevoie personală de a înțelege cum faci să devii un super tată și este astăzi facilitat împreună cu Matei Stănculescu.

Știi un tată care are nevoie de această întâlnire? Please, share!

Ești un tată care are nevoie de această întâlnire? Intră în comunitatea DadsAround.

Și ca de obicei, îți mulțumim pentru că și tu crezi în decizia de a fi #supertata și te invităm la dezbaterea #dadsaround.

Dan Helciug a venit la #dadsaroundpodcast - primul podcast de parenting pentru tați găzduit de un tată divorțat și un tată psihoterapeut, din România.

Am vorbit despre dragoste, despre dramele unui tată-inspirație.

Despre trăirile care au format artistul din spatele formației Spitalul de Urgență.

Am vorbit despre optimismul care transformă muzica în versuri, ritmul în teatru, rock-ul în visare.

„Cuvântul este, ca să folosesc un cuvânt în engleză, blackout. E întuneric. Pentru că eu am amintirile blocate.”

Dan Helciug ne-a oferit o privire sinceră asupra copilăriei sale marcate de separarea părinților săi, un moment care i-a lăsat amintiri adânc întipărite în suflet.

A fost nevoie de ani de zile pentru ca acesta să învețe să gestioneze durerea, calea pe care a mers fiind un soi de „perdea” pe care a tras-o peste aceste amintiri, evitându-le conștient.

„Tata s-a sacrificat pentru noi. A fost un model prin simplul fapt că a existat lângă noi și că ni s-a dedicat.”

Fondatorul formației Spitalul de Urgență a vorbit deschis despre relația complexă cu tatăl său, care a fost nevoit să crească singur doi copii mici după despărțirea de soția sa.

Această relație l-a marcat profund și a influențat modul în care Dan și-a asumat propriul rol de tată.

„Mama a rămas doctor stomatolog în Râmnicul Vâlcea, unde a și decedat... Eu n-am, mă uitam la ea și nu o vedeam.”

Ruptura de mama sa nu a încetat niciodată să îl afecteze, momente cheie când ar fi avut nevoie de blândețea unei mame prezente lipsindu-i acestuia.

Această lipsă a unui model matern a avut un impact profund asupra sa, ceea ce s-a reflectat mai târziu în muzica și viața sa personală.

Helciug ne-a povestit despre unul dintre cele mai intense din viața sa când, în perioada adolescenței sale, s-a confruntat cu probleme medicale serioase.

„Aveam 12-13 ani... când doctorul mi-a spus… vezi că 50% s-ar putea să nu funcționeze tratamentul.”

Dramele vieții l-au întărit și au făcut din el un luptător îndrăgostit de vis ca un mijloc de a construi realitatea pe care și-a dorit-o.

„Mă vedeam rău pe pământ, trebuie să mor, trebuie să dispar.”

În ciuda acestor gânduri întunecate, Dan a reușit să-și transforme suferința în creativitate, descoperindu-și umorul ca o armă împotriva întunericului interior.

De-a lungul vieții sale, Dan Helciug a învățat să transforme durerea în artă.

„Suferința este un fel de mama creației.”

Această filozofie a devenit un fundament pentru cariera sa artistică, care a fost marcată de intensitate și profunzime, chiar dacă sursa inspirației a fost adesea durerea.

Mulțumim, Dan, că ne-ai permis să ne plimbăm prin atâtea lumi împreună.

Dan Helciug

Dan Helciug este unul dintre cei mai versatili și iubiți artiști din România. La DadsAround Podcast nu a venit să cânte, însă, ci să discutăm despre o latură mai puțin cunoscută a vieții lui - relația cu tatăl său și modul în care aceasta i-a influențat propriul rol de tată.

Într-o conversație sinceră și emoționantă, Dan ne împărtășește cum a reușit să construiască o legătură puternică cu copiii săi, învățând din greșelile trecutului și găsind puterea de a rămâne optimist în fața dramelor care l-au marcat.

Ne vorbește despre cariera sa muzicală, despre provocările pe care le-a întâmpinat și despre cum acestea l-au format ca om și ca artist.

Un episod plin de lecții de viață, pe care nu vrei să-l ratezi!

Abonează-te

Știm că nu ai timp să te ții la curent cu câte podcasturi există.

Subscribe și click notification bell pe YouTube și lasă algoritmul să te anunțe când publicăm content nou.

Urmărește, ascultă și intră în dezbaterea DadsAround

www.dadsaround.com

Instagram: https://www.instagram.com/dadsaround_stories/

Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=61553688662947

Ca de obicei, îți mulțumesc pentru că și tu crezi în decizia de a fi #supertata și te invit să te alături dezbaterii #dadsaround.

La 47 de ani, Bogdan Putinică este Country Manager Microsoft România și Moldova, funcție pe care o ocupă din noiembrie 2021. Ce înseamnă asta ca amploare? România este a doua țară ca număr de angajați pentru Microsoft în Europa continentală, după Irlanda, având circa 2000 de angajați.  

Cariera lui Bogdan te pune rapid pe scaun, probabil de-aia m-am asigurat că stau jos bine înainte să începem să înregistrăm acest episod. Mai jos vă arăt de ce spun asta.  

Înainte de Microsoft, Bogdan Putinică a fost Senior Vice President al grupului suedez Enea – furnizor global de soluții de telecomunicații și securitate cibernetică.  

Ca antreprenor, în 2000 creează alături de partenerul său de afaceri compania IP Devel – unul dintre start-up-urile de tehnologie cu cea mai rapidă ascensiune din industria de profil din România. Ca să vă faceți o idee, sub conducerea sa, IP Devel a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, fiind și prima companie IT românească care pătrunde pe piețele asiatice.

Pasul dinspre antreprenoriat spre „angajat” are loc în momentul în care invitatul nostru decide să ocupe un loc în conducerea companiei Adecco IT, după ce aceasta a achiziționat o cotă din pachetul de acțiuni al IP Devel. Aici, Bogdan Putinică a facilitat dezvoltarea afacerilor grupului pe piețele internaționale.  

Cum este CEO-ul Microsoft România în rolul de tată

Dar la DadsAround Podcast, Bogdan a venit în rolul extrem de important pe care îl are acasă, ca tată.

CEO-ul Microsoft România și Moldova este unul dintre cei mai ocupați oameni din această țară și cu toate astea și-a făcut timp să stea aproape 2 ore alături de noi într-o discuție care nu este despre tehnologie. Sau nu în mod direct.

Nu, nu am vorbit despre Microsoft din perspectiva pe care o cunoaștem cu toții încă de la prima versiune a Windows 95.

Și nu, nu a venit să ne vorbească despre proaspătul lansat în România Microsoft Copilot.

Nu, nu am vorbit despre AI, sau nu în felul în care te-ai aștepta în contextul unui interviu cu liderul filialei din România și Moldova a uneia dintre cele mai valoroase companii din lume.

Am vorbit despre tați, despre copii și despre relația dintre ei

Despre conexiunea dintre un tată și copilul lui.

Despre cum să faci diferența între tehnologie și dependența de ecran.

Despre terapie.

Despre relații.

Despre familie și familii.

Românii, „fremenii” din IT-ul global?

Am discutat despre cum românii sunt văzuți ca problem-solverii IT-ului mondial, dar și cum numărul uriaș de IT-iști români extrem de pricepuți a dus și poate duce țara înainte.

Bogdan ne-a povestit cum a început drumul lui în lumea calculatoarelor, dar și cum decizia de a face informatică nu a fost neapărat una ghidată de viziune, ci de atracția pentru acest domeniu.

„Pe vremea aia, în România socialistă, exista HC95. HC95, care este o clonă de Spectrum, mă rog, un calculator britanic, e o clonă de Spectrum cu un procesor minuscul, cu o memorie de 64 de kilobiți, care, în termeni prezenți, este cam câtă memorie consumă, ce să zic... poate un mail mai mic, așa, mai scurt. Deci ăla era un calculator pe vremea aia cu jocuri, pentru că programe nu intrau în România, doar jocuri pe calculator, pe casete, cu casetofon frumos, cu firicele băgate în mufele de box, le cuplai la calculator și mi aduc și acum aminte... Credința pe care o aveam că dacă stau cu mâna pe casetofon, intră jocul. Pentru că jocul făcea... avea un sunet așa, știi, isteric. Și evident, caseta pe care o împrumutase jumătate de cartier, care era copiată la a 15-a mână. Mă rog, dar dacă stăteam cu mâna pe casetofon, aveam un casetofon. Pe vremea aia era un privilegiu să ai dublu casetofon. Avea două zone de alea de casete. Și stăteam cu mâna pe zona din stânga, unde ușița se bălăngănea așa un pic, dar de acolo intrau jocurile.”

Am discutat despre ce tip de educație primește un copil care ajunge CEO-ul unei companii ca Microsoft România, dar și despre cum gestionează Bogdan tehnologia și relația tată-copil.

Timpul petrecut cu copiii și implicarea ca tată

Ne-a povestit despre cum se raportează el la importanța timpului petrecut cu copiii lui și despre cât de mult preț pune pe calitatea timpului petrecut împreună.

Bogdan ne-a spus că educația și valorile transmise de părinți sunt esențiale și că felul în care se comportă cu copiii lui pleacă de la acest aspect.

Bineînțeles că CEO-ul Microsoft România este conștient de provocările parenting-ului modern, despre relația dintre tehnologie și educație, dar și despre diferența dintre educația formală și cea autodidactă.

Despre divorț, cu CEO-ul Microsoft România și Moldova

Am atins și subiectul divorțului și impactul pe care îl poate avea asupra relațiilor familiale, dar și despre autonomie și responsabilitate în copilărie.

„…mi se pare că am câștigat o relație cu copilul meu, ca urmare a divorțului. Asta a fost pentru mine rezultatul pentru care am tras… am citit, am fost la terapie, am întrebat oameni mai deștepți decât mine cum să fac și unde ar trebui să fiu atent. Și a fost un efort foarte conștient de a… mergem mai departe, dar nu mergem mai departe cu piciorul rupt, ci mergem mai departe cu bine, cu zâmbet, să creștem, să avem liniște, emoții, bucurii și așa mai departe.”

Sunt norocos să fi fost parte dintr-o discuție excepțional de caldă, autentică, valoroasă, necesară și cât se poate de savuroasă.

Și sunt extrem de recunoscător pentru susținerea și sprijinul pe care ni le-ai arătat, Bogdan!

DadsAround este un proiect cu o cauză: informații cu bază științifică și comunitate pentru ca tații și copiii lor să aibă o relație sănătoasă și puternică. Ajută-ne să ajungem la un tată și susține această misiune!

Am fost la închisoare.

Am încercat să explic într-un video cum se leagă această experiență de relația dintre tați și copiii lor, de droguri și de #DadsAroundSessions – singurul workshop de parenting pentru tați din România, facilitat de un tată divorțat și un tată psihoterapeut, 100% gratuit.

Please share the word și ajută un tată care are nevoie!

Următoarea ediție DadsAround Sessions are loc pe 4 iunie, de la ora 18:00, la Centrul Eka.

Rezervă-ți un loc gratuit aici: https://centruleka.com/dadsaround-sessions/

În caz că te întrebi de ce toate cele de mai sus, DadsAround este un proiect de parenting pentru tați care există în două dimensiuni.

Online

• www.dadsaround.com - întregul proiect într-un singur loc

• Substack - informații practice cu bază științifică despre cum să fii #supertata

• Instagram - https://www.instagram.com/dadsaround_stories/

• Facebook

• Apple Podcast - https://podcasts.apple.com/.../dadsaround.../id1734454848...

• Spotify -

Offline

• DadsAround Sessions - singurul workshop de parenting dedicat taților 100% gratuit, facilitat de un tată divorțat și un tată psihoterapeut. Mai mult decât un grup de suport pentru tați. Mai mult decât teorie. Ne propunem să lucrăm punctual pe problemele taților prezenți pentru a identifica mijloacele potrivite prin care participanții să aibă relații sănătoase și puternice cu copiii lor și, de ce nu, cu ei înșiși. Mai multe detalii aici: https://centruleka.com/dadsaround-sessions/

• DadsAround Retreats - primul retreats realizat exclusiv pentru tați și copiii lor. Mai multe detalii aici: https://dadsaround.com/dadsaround-retreats-116/

• DadsAround Office - un produs dedicat taților din companii - mai multe detalii coming soon.

Îți mulțumesc pentru că și tu crezi în decizia de a fi #supertata și te rog să ne ajuți să ajungem la câți mai mulți tați care au nevoie să intre în această dezbatere. Spune-le și lor. Hai să ne vedem!