România, sub scutul UE împotriva atacurilor din SUA (G4Media) - Analiză: De ce nu vrea România să trimită trupe în Ucraina (DW)

De ce irosește Simion glonțul? (SpotMedia)

Dacă moțiunea de cenzură supusă azi votului în Parlament ar fi adoptată, cu voturile USR și ale încă 18 dezertori din coaliție, pe lângă semnatari desigur, Guvernul ar cădea și am intra în criză guvernamentală înainte de campania prezidențială și în condiții economice foarte dificile.

Primul efect imediat ar fi căderea bursei și scăderea șanselor României de a se mai împrumuta, chiar la dobânzi uriașe, pentru că ar intra în zona de maximă impredictibilitate politică, cu un extremist bizar prorus pe primul loc al sondajelor prezidențiale.

Cine ar avea de câștigat într-o astfel de situație? Semnatarii moțiunii desigur, pentru că extremiștii se alimentează din criză și panică.

Moțiunea are însă șanse minime să treacă având în vedere anunțul liderilor USR că nu intenționează să voteze moțiunea, o decizie absolut rațională, având în vedere efectele deja expuse ale unei crize guvernamentale. Cu excepția straniei poziționări a lui Claudiu Năsui, useriștii par să fi înțeles riscul de a deveni idioții utili ai extremiștilor.

Dl Simion știe că demersul este compromis din start. Iar acest demers este posibil o singură dată pe sesiunea legislativă. Deci următoarea moțiune de cenzură poate fi depusă cu aceleași semnături abia în toamnă, indiferent de rezultatul prezidențialelor.

Moțiunea are rolul de a-l profila apăsat pe George Simion drept liderul Opoziției în luptă cu sistemul și, implicit, moștenitorul de drept al candidaturii lui Georgescu, scrie Ioana ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. 

România, sub scutul UE împotriva atacurilor din SUA (G4Media)

Mari state europene au lansat joi mesaje de solidaritate cu România după ce Parchetul general a deschis trei dosare împotriva lui Călin Georgescu. E un gest politic profund simbolic, în antiteză cu atacurile administrației Trump. UE oferă acum României un scut politic cu steluțe galbene. E suficient pentru București, cu Rusia la graniță? Puțin probabil în acest moment.

Mesajele celor patru țări au venit aproape concomitent, ceea ce indică o coordonare politică.

Berlinul, Parisul, Madridul și Haga au sărit în ajutor în cel mai greu moment al statului român din ultimele două decenii. E o perioadă-turnesol și pentru societatea românească, răvășită de propaganda rusă, de rețelele sociale, de corupția politică, letargia instituțiilor și, în ultima lună, de poziționările administrației Trump. 

E suficient scutul european pentru nevoile de securitate ale României? Deocamdată nu. UE nu poate suplini încă SUA ca putere militară.

România se bazează acum într-o măsură semnificativă pe investițiile americane de securitate: trupe americane și echipamente americane sub egida NATO, investiții în viitoarea bază NATO de la Mihai Kogălniceanu. Prezența militară a SUA în România e în sine o garanție fără egal: reduce spre zero posibilitatea ca Rusia să riște un atac militar.

Dacă însă Donald Trump ar decide că România nu respectă valorile SUA, așa cum a declarat vicepreședintele JD Vance la Munchen și ar anunța retragerea militară, asta ar declanșa imediat o criză de securitate.

Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, consideră că acesta e motivul pentru care România evită orice confruntare politică ori diplomatică cu administrația Trump. Oficialii de la București sunt obligați să danseze pe sârmă: să apere integritatea alegerilor și Constituția, dar să convingă SUA că sunt în continuare parteneri.

Analiză: De ce nu vrea România să trimită trupe în Ucraina (DW)

Liderii partidelor au spus la discuțiile cu președintele interimar că nu sunt de acord cu trimiterea de trupe de menținerea a păcii în Ucraina.

Ei nu au precizat vreo idee nouă despre ce-ar trebui să propună Bucureștiul la întâlnirea extraordinară cu liderii europeni de săptămâna viitoare.

La summit-ul extraordinar din 6 martie, unde șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor discuta acest subiect, Bucureștiul nu are prea multe de spus. Totuși, e de așteptat ca Ilie Bolojan să nu se plaseze alături de statele care tind spre iliberalism, cum sunt Ungaria sau Slovacia, care vor fi mai degrabă de partea agresorului, ci să caute mai degrabă să fie alături de marile democrații liberale. Fiindcă nu se pune problema intrării în război, ci opririi lui. Chiar și așa, partidele din Parlamentul României au respins ideea trimiterii de trupe de menținere a păcii în eventualitatea unei încetări a conflictului ruso-ucrainean. 

Multe state europene continuă să aibă rezerve despre trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina, mai ales că ecuația are deocamdată mai multe necunoscute decât constante iar România se află în plină campanie pentru prezidențialele din luna mai. Orice raliere la soluția Franței ar însemna un nou impuls pentru extremiștii români în căutarea unui nou candidat după toate probele scoase la iveală ieri de procurori împotriva lui Călin Georgescu.

Peste tot în regiune sunt duplicități și complicații, observă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. 

Țările defunctului Tratat de la Varșovia rămân sfioase sau chiar duplicitare când vine vorba despre Rusia și destul de des preferă echivocul în locul principiilor.