
Sign up to save your podcasts
Or


Cel mai mare grup românesc de construcții de infrastructură rutieră a denunțat două contracte cu valori importante. Sunt câteva întrebări care apar de aici. Cea mai importantă este: va suferi construcția de infrastructură în România?
Cel mai important constructor român de infrastructură rutieră încetinește „motoarele”. Grupul de firme Umbrărescu a cerut ieșirea din două contracte de valoare mare care stipulează construirea a două tronsoane din așa-numita Autostradă a Unirii. Este vorba despre cererea de reziliere a contractelor pentru două loturi ale autostrăzii, câștigate în luna martie a.c. Suma celor două contracte este de 5,9 și respectiv 7,3 miliarde de lei.
În ultimii ani, constructorul român a fost foarte lăudat. Nu doar că a câștigat o bună parte din licitațiile organizate în diverse zone ale țării, dar grupul de companii a reușit chiar să se mobilizeze și să construiască într-un ritm bun. Este mare lucru, dacă ne gândim că de-a lungul timpului un șir lung de companii internaționale nu au putut să finalizeze lucrările începute în România, au avut întârzieri mari sau au predat lucrări de calitate îndoielnică.
În ultimii ani, grupul Umbrărescu a devenit o adevărată revelație, în sensul că a fost primul constructor român care a arătat că poate aduce pe șantiere tehnologie și oameni. Mai mult ca sigur, constructorul român a fost ajutat și de o periodicitate a plăților făcute de stat, altfel, oricât de mare ar fi fost bunăvoința, probabil că firmele s-ar fi blocat financiar. Dar, faptul că statul a respectat termenele de plată este un lucru normal, pentru că domeniul construcțiilor de infrastructură este unul complicat din punctul de vedere al fluxului de numerar, în sensul că firmele constructoare trebuie să își plătească la zi angajații și apoi să aștepte să primească banii de la stat.
Într-un moment în care companiile lui Umbrărescu primeau din toate părțile laude, a apărut informația că firmele omului de afaceri vor să renunțe la două contracte importante din Autostrada 8. Motivul? Conform unor documente care au fost publicate în mass-media, consorțiul format din firmele lui Umbrărescu reproșează Companiei Naționale deInvestiții Rutiere (titularul contractului) pe de o parte, că a solicitat semnarea într-un termen prea scurt a unui contract și, pe de altă parte, că nu a fost de acord ca plata garanției să fie redusă de la 1,5% la 0,5% din valoarea contractului.
Este destul de ciudată a două doleanță a constructorului, pentru că este o companie care are deja experiență în legislația românească. Iar, Asociația ProInfrastructură a remarcat că nivelul procentual al garanției nu poate fi redus, pentru că legislația românească nu permite acest lucru. În plus, dacă s-ar oferi o astfel de derogare ar fi pusă în pericol decontarea banilor din fonduri europene. Este puțin probabil ca experții care lucrează pentru constructorul român să nu știe aceste minime reguli.
Și atunci, de ce consorțiul UMB forțează mâna autorităților? O miză este aceea a banilor. Desigur, între o garanție de 0,5% și una de 1,5% este vorba, dacă adunăm contractele, de o sumă care ajunge la aproximativ 130 milioane de lei. O valoare mare, este clar, pe care constructorul ar putea să o folosească pentru a finanța lucrările. Dar, în același timp, garanția este importantă pentru asigurarea calității lucrărilor, iar legislația nu face decât să impună un nivel al sumelor care să responsabilizeze constructorul în execuția lucrărilor.
O altă posibilă explicație a ieșirii UMB din două contracte importante ar putea fi accea că firma nu mai are încredere să statul român (confruntat cu un viitor plan de reducere a deficitului bugetar) își va onora în viitor în mod fluent obligațiile financiare curente.
Deocamdată, este greu de spus dacă solicitarea de ieșire din cele două contracte indică o problemă financiară cu care se confruntă companiile lui Dorinel Umbrărescu sau este doar o tactică de negociere. Cu siguranță, însă, renunțarea celui mai mare constructor român ar putea să aducă o serie de complicații pentru lucrările de infrastructură rutieră din țară.
By RFI RomâniaCel mai mare grup românesc de construcții de infrastructură rutieră a denunțat două contracte cu valori importante. Sunt câteva întrebări care apar de aici. Cea mai importantă este: va suferi construcția de infrastructură în România?
Cel mai important constructor român de infrastructură rutieră încetinește „motoarele”. Grupul de firme Umbrărescu a cerut ieșirea din două contracte de valoare mare care stipulează construirea a două tronsoane din așa-numita Autostradă a Unirii. Este vorba despre cererea de reziliere a contractelor pentru două loturi ale autostrăzii, câștigate în luna martie a.c. Suma celor două contracte este de 5,9 și respectiv 7,3 miliarde de lei.
În ultimii ani, constructorul român a fost foarte lăudat. Nu doar că a câștigat o bună parte din licitațiile organizate în diverse zone ale țării, dar grupul de companii a reușit chiar să se mobilizeze și să construiască într-un ritm bun. Este mare lucru, dacă ne gândim că de-a lungul timpului un șir lung de companii internaționale nu au putut să finalizeze lucrările începute în România, au avut întârzieri mari sau au predat lucrări de calitate îndoielnică.
În ultimii ani, grupul Umbrărescu a devenit o adevărată revelație, în sensul că a fost primul constructor român care a arătat că poate aduce pe șantiere tehnologie și oameni. Mai mult ca sigur, constructorul român a fost ajutat și de o periodicitate a plăților făcute de stat, altfel, oricât de mare ar fi fost bunăvoința, probabil că firmele s-ar fi blocat financiar. Dar, faptul că statul a respectat termenele de plată este un lucru normal, pentru că domeniul construcțiilor de infrastructură este unul complicat din punctul de vedere al fluxului de numerar, în sensul că firmele constructoare trebuie să își plătească la zi angajații și apoi să aștepte să primească banii de la stat.
Într-un moment în care companiile lui Umbrărescu primeau din toate părțile laude, a apărut informația că firmele omului de afaceri vor să renunțe la două contracte importante din Autostrada 8. Motivul? Conform unor documente care au fost publicate în mass-media, consorțiul format din firmele lui Umbrărescu reproșează Companiei Naționale deInvestiții Rutiere (titularul contractului) pe de o parte, că a solicitat semnarea într-un termen prea scurt a unui contract și, pe de altă parte, că nu a fost de acord ca plata garanției să fie redusă de la 1,5% la 0,5% din valoarea contractului.
Este destul de ciudată a două doleanță a constructorului, pentru că este o companie care are deja experiență în legislația românească. Iar, Asociația ProInfrastructură a remarcat că nivelul procentual al garanției nu poate fi redus, pentru că legislația românească nu permite acest lucru. În plus, dacă s-ar oferi o astfel de derogare ar fi pusă în pericol decontarea banilor din fonduri europene. Este puțin probabil ca experții care lucrează pentru constructorul român să nu știe aceste minime reguli.
Și atunci, de ce consorțiul UMB forțează mâna autorităților? O miză este aceea a banilor. Desigur, între o garanție de 0,5% și una de 1,5% este vorba, dacă adunăm contractele, de o sumă care ajunge la aproximativ 130 milioane de lei. O valoare mare, este clar, pe care constructorul ar putea să o folosească pentru a finanța lucrările. Dar, în același timp, garanția este importantă pentru asigurarea calității lucrărilor, iar legislația nu face decât să impună un nivel al sumelor care să responsabilizeze constructorul în execuția lucrărilor.
O altă posibilă explicație a ieșirii UMB din două contracte importante ar putea fi accea că firma nu mai are încredere să statul român (confruntat cu un viitor plan de reducere a deficitului bugetar) își va onora în viitor în mod fluent obligațiile financiare curente.
Deocamdată, este greu de spus dacă solicitarea de ieșire din cele două contracte indică o problemă financiară cu care se confruntă companiile lui Dorinel Umbrărescu sau este doar o tactică de negociere. Cu siguranță, însă, renunțarea celui mai mare constructor român ar putea să aducă o serie de complicații pentru lucrările de infrastructură rutieră din țară.